Connect with us

Economie

Politica fiscală și vamală pentru anul 2018, aprobată de Guvern

Publicat

pe

Guvernul a aprobat astăzi politica fiscală și vamală pentru anul 2018. Documentul stabilește reguli clare de impozitare, bazate pe echitate și simplitate fiscală, care urmează să asigure atât stimularea mediului investițional în Republica Moldova, cât și creșterea încasărilor la bugetul de stat.

Proiectul de lege conține o serie de modificări și completări ale actelor legislative care decurg din obiectivele politicilor fiscale și vamale și de administrare fiscală și vamală, ale Conceptului de rescriere a Codului Fiscal și Vamal, precum și obligațiile asumate de Guvern în cadrul Acordului de Asociere RM-UE.

În ceea ce privește activitatea agenților economici, cele mai importante măsuri fiscale directe și indirecte presupun o nouă metodologie de evidență a mijloacelor fixe; aplicarea cotei reduse a TVA de 8% pentru energia termică produsă din biocombustibil solid, destinată instituțiilor publice; aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere, de acciză și de taxe vamale la aprovizionarea cu combustibil și mărfuri a navelor sub pavilion moldovenesc care sunt implicate în transport internațional. Totodată, este acordat dreptul de restituire a taxei pe valoare adăugată pentru producătorii de lapte.

Pentru persoanele fizice sunt stabilite noi tranșe de venit impozabil, mărimea scutirilor personale fiind majorată cu 6%. De asemenea, este fixată cota de 5% pentru impozitarea veniturilor cetățenilor care livrează agenților economici producție agricolă. Proiectul vizează și extinderea impozitului pe avere pentru alte componente ale acesteia, și anume asupra autoturismelor cu o valoare mai mare de 1,5 milioane de lei.

Documentul intercalează și prevederi ce țin de transpunerea directivelor UE în domeniul impozitării indirecte, precum administrarea TVA și accizele. În special, este prevăzută schema de majorare a accizelor pentru produsele petroliere, tutun și alcool, cu stabilirea acestora pe o perioadă de trei ani.

Principalele amendamente de ordin vamal se referă la anularea facilităților fiscale și vamale pentru magazinele ce activează în regim duty-free, aflate pe teritoriul țării sau la intrarea în țară, măsură ce va fi aplicată începând cu 1 iulie 2018. Deținătorii de licență în domeniu, valabilă la data intrării în vigoare a legii, urmează să-și continue activitatea până la expirarea acesteia.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2018 urmează să fie adoptată de către Parlament.

 

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Test / Cum recunoști informațiile false și cum să nu te lași manipulat

Publicat

pe

Moldova.org a mai pregătit un test interactiv pentru voi. De data aceasta, am pregătit cinci situații în care va trebui să ne spuneți dacă o știre este falsă sau nu, iar vă vom arăta cum se verifică. În alte situații, va trebui să demonstrați că sunteți informat. Succes!

Citește mai departe

Economie

Reconstrucţia celei de-a doua piste a Aeroportului Chişinău, pe ultima sută de metri

Publicat

pe

De către

Reconstrucţia celei de-a doua piste a Aeroportului Internaţional Chişinău, demarată de compania Avia Invest, va fi în curând finisată. Din volumul de lucru prevăzut pentru etapa actuală, au fost executate lucrările de demolare a 3 straturi de asfalt la o adâncime de 2 metri, pe o arie de peste 45 000 m2 din suprafaţa de lucru a pistei noi şi altor 3 căi de rulare.

În prezent, o serie de procese au loc concomitent pe toată suprafaţa de lucru – excavarea pământului până la stratul de sol tare, decopertarea stratului de pietriş vechi şi protejarea reţelelor inginereşti de comunicaţie existente.

Totodată, stocul materialelor de construcţie se suplineşte intensiv cu granit de 3 dimensiuni şi cu două tipuri de nisip necesare pentru construcţia nemijlocită a pistei.

În acelaşi timp, pe porţiunea nefinisată a pistei de 680 de metri sunt efectuate lucrările necesare de pregătire pentru instalarea sistemului de iluminare, a unei reţele noi de cablaj, a echipamentului meteorologic de măsurare şi control a condiţiilor meteorologice şi a sistemului de evacuare a apelor pluviale.

Mersul lucrărilor a fost prezentat jurnaliştilor în cadrul unui tur de presă la care au participat grupul de specialişti ai concernului „Strabag Grup”: Jorg Rosler – directorul tehnic al Consiliului de Administraţie, Alex Eckert –  director departament licitaţii, Arnulf Pucher – director tehnic, Jakub Iurga – manager de proiect, precum şi directorul companiei autohtone „Exfactor-grup”, dnul Vladimir Tonu.

În cadrul evenimentului, Jorg Rosler, directorul tehnic al Consiliului de Administraţie al concernului STRABAG AG, a declarat: „Întreaga infrastructură a Aeroportului Chişinău este pe punctul de a fi schimbată radical, iar calitatea lucrărilor este garantată de tehnologia utilizată, asemănătoare celei folosite în marile aeroporturi din Europa, cu respectarea celor mai înalte standarde europene.”

„Existenţa celei de-a doua piste de aterizare/decolare va oferi aeroportului Chişinău un şir de avantaje concurenţiale. Aeroportul va avea posibilitate să treacă la un regim non-stop de operare şi nu va fi închis pe timp de noapte. Aceasta va crea condiţii suplimentare de confort atât pentru pasageri, cât şi pentru operatorii aerieni”, a menţionat directorul general Avia Invest, Petru Jardan.

Decizia de a construi a doua pistă la Aeroportul Internațional Chișinău a fost luată de către Avia Invest astfel încât să fie posibilă operarea non-stop a zborurilor pe aeroport în perioada de reconstrucţie a pistei principale de decolare/aterizare. Astfel, vor fi evitate suspendarea curselor aeriene şi restricţionarea traficului aerian pe Aeroportul Chişinău.

Proiectul de reconstrucţie este realizat de compania „Exfactor-grup”, în colaborare cu „Strabag Grup” – companie austriacă cu renume mondial, care deţine un portofoliu de proiecte similare la aeroporturile Berlin, Köln, Praga, München, Frankfurt, Düsseldorf, Soci, Sofia, Domodedovo, etc.

Citește mai departe

Economie

R.Moldova e pe cale sa piardă peste 800 milioane lei într-o dispută energetică care durează de două decenii// RISE

Publicat

pe

De către

Republica Moldova e pe cale sa piardă peste 800 de milioane de lei într-o dispută energetică care durează de aproape doua decenii. Recent Curtea de Casație din Franța a repus în vigoare o decizie prin care Moldova a fost obligată să plătească o presupusă datorie pentru energia electrică achiziționată la finele anilor ‘90.

Banii ar urma să fie încasați de o firmă din Ucraina conectată la companii din Laundromatul rusesc și la controversatul bancher moldovean Veaceslav Platon, se arată într-o investigație RISE Moldova.

Litigiul dintre Republica Moldova și Energoalians își are începutul încă la finele anilor ‘90. Atunci ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul Derimen Properties Ltd, un offshore din Insulele Virgine Britanice (BVI), iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei.

Ulterior offshorul i-a cedat companiei ucrainene Energoalians (în unele documente apare ca Energoalians TOV, Energoaliance sau Energoalliance) dreptul de a recupera presupusa datorie.

În 2002 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat că Moldtranselectro a plătit companiei ucrainene chiar mai mult decât a importat oficial și a cerut întreprinderii să recupereze 10,8 milioane de dolari care nu au „suport documentar, juridic şi economic”.

Un an mai târziu, Curtea de Conturi deja constată că lipsesc documente ce ar confirma livrările de energie, deși în 2002 directorul Moldtranselectro a prezentat mai multe documente confirmative. Tot în 2003, o instanţă din Moldova a anulat constatările Curţii de Conturi privind lipsa datoriei față de Energoalians.

Între timp disputa dintre Republica Moldova și compania ucraineană a ajuns pe masa magistraților. După ce părțile s-au războit ani la rând în instanțele din Republica Moldova și Ucraina, câmpul de bătălie a fost mutat în Franța. Locația a fost aleasă de părți, în conformitate cu Regulamentul de Arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional.

ȘANSELE MOLDOVEI

Nicolae EŞANU, secretar de stat la Ministerul Justiţiei: Aşteptăm hotărârea motivată a Curţii de Casaţie şi apoi vedem ce paşi urmează a fi întreprinşi.

Eșanu nu a exclus faptul că, la procesul de rejudecare la Curtea de Apel din Paris, Guvernul ar putea apela la aceleaşi firme de avocatură care au reprezentat Guvernul în acest litigiu și anterior. E vorba de birourile de avocați ACI Partners din Moldova și DLA Piper UK LLP din Marea Britanie, firmă care are dreptul de activa în Franţa. Pentru serviciile acestora, în anii 2014-2017, autoritățile au alocat circa 260.000 de dolari (aproximativ 4,4 milioane de lei).

Sorin Dolea, avocat specializat în arbitraje internaționale și Masterand în Soluționarea Disputelor Internaționale (MIDS) în Geneva, Elveția, consideră că, de data aceasta, Republica Moldova poate invoca alte temeiuri de anulare a hotărârii arbitrale prin care a fost obligată să-i achite companiei Energoalians despăgubirile solicitate.

Sorin DOLEA: Chestiunea dată ţine de legislaţia procesuală civilă franceză şi de aprecierea Curţii de Apel a probelor şi a temeiurilor invocate de Stat cu privire la anularea hotărârii arbitrale. Republica Moldova, indiferent dacă sentinţa arbitrală va fi anulată sau nu, poate să se opună recunoaşterii şi executării sentinţei arbitrale în toate statele în care Energoalians va solicita executarea sentinţei arbitrale, conform Art.V al Convenției de la New York 1958 privind Recunoaşterea şi Încuviinţarea Executării Hotărârilor Arbitrale Străine, inclusiv şi prin invocarea faptului că tribunalul arbitral nu avea jurisdicţie să examineze cauza dată.

CONEXIUNI CU LAUNDROMATUL

Potrivit unei note informative a Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, Energoaliance a fost implicată în legalizarea fondurilor murdare provenite din Federația Rusă, fenomen cunoscut sub denumirea de Laundromatul rusesc.

Mai exact, firma ucraineană a garantat plata unei datorii de 30 de milioane de dolari pe care offshorul britanic Valemont Properties Ltd o avea față de alt offshore – Westburn Enterprises Ltd. Ambele offshoruri au jucat roluri cheie în Laundromat.

Textul integral al investigației poate fi citit AICI.

Citește mai departe