Connect with us

Economie

PARE 1+1: Au fost aprobate primele 44 cereri de finanțare din acest an, în valoare de 10,62 milioane lei

Publicat

pe

Comitetul de Supraveghere a Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” a aprobat 44 de cereri de finanțare nerambursabilă, în sumă totală de 10,62 milioane de lei. Potrivit estimărilor, vor fi create peste 100 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 28,20 milioane de lei.

Din cele 44 de întreprinderi aprobate pentru finanțare nerambursabilă 43% sunt în faza extinderii/dezvoltării afacerii, iar 57% sunt start-upuri.

Totodată, 16 afaceri sunt create de lucrătorii emigranți, care s-au întors de peste hotare, iar 28 – de rudele de gradul I ale emigranților. Datele statistice arată că aproape jumătate din afaceri sunt create și administrate de tineri, iar o treime –  de femei.

Afacerile sunt amplasate în 22 de raioane și municipiul Chișinău. Cei mai mulți solicitanți, 31 la număr, vor investi în agricultură: cultivarea cerealelor și viței-de-vie, a legumelor în spații protejate, creșterea animalelor și dezvoltarea afacerilor în apicultură.

Alți nouă beneficiari vor presta servicii de agrement, construcții, sănătate și asistență socială, servicii de morărit și de reparație auto. Patru beneficiari și-au concentrat activitatea în industria de prelucrare și sectorul agroalimentar: fabricarea produselor textile/îmbrăcămintei/pieilor, prelucrarea lemnului, producere de peleți și fabricarea biscuiților.

„Programul PARE 1+1 este un instrument eficient pentru atragerea resurselor financiare în economia Republicii Moldova. În plus, creează o imagine pozitivă a țării. Apreciez faptul că Programul prezintă interes activ în rândul migraților. Cunosc persoane care cu susținerea programului PARE 1+1 s-au implicat și și-au lansat o afacere”, a subliniat Chiril Gaburici, ministrul Economiei și Infrastructurii.

Analiza provenienței remitențelor relevă faptul că cei 44 de solicitanți investesc banii proveniți din munca desfășurată în Italia – 20 solicitanți; Rusia – 12 solicitanți; Marea Britanie – 3 solicitanți; SUA – 2 solicitanți și câte un solicitant din România, Belgia, Germania, Israel, Franța, Portugalia și Spania.

Potrivit unui studiu realizat de ODIMM, pe parcursul derulării Programului „PARE 1+1” 1136 întreprinderi au beneficiat de acces la finanțare. Investițiile în economie sunt estimate la peste 697,97 milioane de lei, dintre care circa 215,8 milioane de lei constituie suma granturilor aprobate în cadrul Programului.

Astfel, la fiecare leu transferat din cadrul Programului sunt atrași circa 3,23 lei investiții în economie.

Programul PARE 1+1 are drept scop mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor emigranți moldoveni în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înființării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii de către lucrătorii emigranți şi beneficiarii de remitențe.

Programul activează în baza regulii „1+1”, astfel încât fiecare leu investit din remitențe va fi suplinit cu un leu în forma de grant din cadrul Programului. Beneficiarii de granturi pot fi lucrători emigranți, cetățeni ai Republicii Moldova şi beneficiari de remitențe, rude de gradul I.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Economie

Cea de-a XIV-a ediție a Vernisajului Vinului: ”Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…”

Publicat

pe

De către

„Primăvară, primăvară, mi-amintești a câta oară…” – cu acest laitmotiv își așteaptă vizitatorii Vernisajul Vinului, la cea de-a XIV-a ediție. Legendarul eveniment din miez de primăvară, dedicat „Vinului Moldovei”, va avea loc în data de 20 aprilie, ora 18:00, la Casa Sărbătorii (str. Ghioceilor 1).

Vernisajul Vinului este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Asociațiile producătorilor de produse vitivinicole cu IGP „Codru”, „Valul lui Traian”, „Ștefan Vodă”, „Divin” și cu susținerea partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finanțat de USAID și Guvernul Suediei.

Ediția din această primăvară se va desfășura într-o atmosferă deosebită, creată de șlagărele emblematice ale anilor ‘70-’80, din repertoriul formației „Noroc” și al interpreților Ștefan Petrache, Sofia Rotaru, Iurie Sadovnic, interpretate de Tania Cerga și formația „Akord”.

Vizitatorii vor fi întâmpinați cu un pahar de vin alb sau rose, pe care ulterior îl vor utiliza pentru degustarea Vinului Moldovei, alături de un ghid în care vor fi enumerate toate vinurile prezente la Vernisajul Vinului.

În premieră, la această ediție a Vernisajului Vinului vor participa un număr record de 51 de companii vinicole din regiunile cu Indicație Gerografică Protejată, reunite sub brandul unic de țară „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

Astfel, din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Codru” vor fi prezenți următorii producători vinicoli: „Maurt”, „Agrici.wine”, „Chateau Vartely”, „Vinuri Ialoveni”, „Vindicum”, „Garling”, „Migdal-P”, „Mileștii Mici”, „Castel Mimi”, „Nis Struguras”, „Doina Vin”, „Alianța Vin”, „Vinăria Hîncești”, „Cricova”.

Din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Ștefan-Vodă” își vor oferi vinurile spre degustare următorii vinificatori: „Purcari”, „Rădăcini”, „Basavin”, „Timbrus”, „Sălcuța” și „Suvorov Vin”, în timp ce din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Valul lui Traian” vor fi prezenți: „Bostavan”, „Podgoria Vin”, „Fautor”, „Novac”, „Vinia Traian”, „Vinăria din Vale”, „DK Intertrade”, „Vinuri de Comrat”, „Tomai Vinex”, „Gitana”, iar din regiunea cu Indicație Geografică Protejată „Divin” vor fi „Bardar” și „Călărași Divin”.

De asemenea, vizitatorii Vernisajului Vinului vor putea degusta vinurile produse de 10 mici producători vinicoli: „Vinăria DAC”, „Carpe Diem”, „Teba Prim”, „Gogu Winery”, „Equinox”, „ATU Winery”, „Mezalimpe”, „Unicorn Estate”, „Minis Terrios”, „Mihai Sava”, „Fragolino”, „Kara Gani”, „EtCetera”, „Vinăria Nobilă”, „Nicolae Iurco”, „Aghenie Tudor”, „Leuntea Vin”, „THG Tronciu”.

Vernisajul Vinului este un eveniment tradițional bianual și reprezintă o platformă unică de promovare și o rampă eficientă de lansare a produselor vinicole autohtone.

În cadrul celei de-a XIV-a ediții vor fi oferite spre degustare 250 de vinuri tinere și de colecție și vor fi lansate zeci de vinuri noi. Oaspeții vor putea lua parte la degustări ghidate de somelieri profesioniști care vor avea loc la standul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Tot aici vizitatorilor le va fi propusă o adevărată experiență senzorială – exerciții interactive de degustare a vinurilor din soiuri autohtone, obținute prin microvinificație de către experții ONVV, unde vor învăța, cu ajutorul butoaielor speciale cu zeci de arome, să identifice nuanțele aromatice caracteristice pentru Vinul Moldovei.

În mod tradițional, în ediția de primăvară a Vernisajului vor fi premiate cele mai bune vinuri de sezon votate de oaspeții evenimentului, fiind acordate trofeele „Vernisajul în Alb” și „Vernisajul în Rose”.

Biletele pentru Vernisajul Vinului sunt puse în vânzare pe platforma iticket.md și pot fi cumpărate la Wine.md. Având prețul de 250 de lei. În ziua evenimentului biletele vor putea fi cumpărate la intrările special amenajate la Casa Sărbătorii.

Citește mai departe

Economie

Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea şi șomajul în anul 2017

Publicat

pe

De către

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în anul 2017 populația economic activă (populația ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1259,1 mii persoane, fără modificări esenţiale față de anul 2016 (-1,1%).

Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaților (50,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (49,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare faţă de cea din mediul urban: respectiv 53,7% și 46,3%.

Populaţia ocupată a constituit 1207,5 mii persoane, fără modificări semnificative față de 2016 (-1,0%). Ca şi în cazul populaţiei economic active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,5% bărbați și 49,5% femei), ponderea persoanelor ocupate din mediu rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban, respectiv 54,4% mediul rural și 45,6% mediul urban.

Numărul şomerilor, estimat conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii a fost de 51,6 mii, fiind cu 3,2% mai mic față de 2016 (53,3 mii). Şomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 59,9% din total șomeri şi persoanele din mediul urban – 64,7%.

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 4,1%, fără modificări semnificative față de 2016 (4,2%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 4,8%, iar la femei – de 3,3%. Disparităţi semnificative au fost înregistrate între medii: 5,7% în urban, față de 2,7% în rural. În rândul  tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 11,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 8,1%.

Printre persoanele cu dizabilități valoarea acestui indicator a fost de 2,9%, inclusiv 3,1% la  bărbați și 2,8% la femei.

Sursa text: Biroul Național de Statistici

Citește mai departe

Economie

Cheltuielile Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” vor fi optimizate

Publicat

pe

De către

Cheltuielile Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) vor fi optimizate, iar edificiile stațiilor feroviare vor fi păstrate în regim conservat. Cabinetul de miniștri a aprobat astăzi un proiect de lege în acest sens.

Potrivit ministrului Chiril Gaburici, în urma intrării în vigoare a documentului, CFM va economisi circa 20-25 milioane de lei anual.

Astfel, punctele feroviare de oprire vor fi deschise și menținute corespunzător, respectiv trenurile de pasageri vor continua oprirea în stațiile feroviare, iar angajații CFM vor fi transferați la alte stații.

„Este important de menționat că procesele de control și monitorizare a traficului feroviar vor fi automatizate. Călătorii vor putea procura tichetele feroviare în tren sau prin intermediul aplicațiilor electronice”, a explicat ministrul Economiei și Infrastructurii.

În același timp, proiectul prevede că, în cazul în care în urma conservării stației feroviare va fi suspendată circulația trenurilor de pasageri și în localitate nu va fi alternativă de transport public, autoritățile publice centrale în comun cu autoritățile publice locale vor fi obligate să întreprindă măsuri privind asigurarea cetățenilor cu transport rutier.

Citește mai departe