Statele membre Spatiului Economic Comun (SEC) s-au intalnit ieri, la Kazan, pe Volga, unde s-a discutat despre o integrare mai puternica in structurile organizatiei.
Dupa esecul politicii din spatiul ex-sovietic, esec recunoscut de diplomatii si analistii rusi, Kremlinul incearca sa rescrie regulile jocului in favoarea sa. Din SEC fac parte Rusia, Ucraina, Kazahstan si Belarus, insa Moscova doreste in primul rand sa creeze o alternativa viabila la incercarile de integrare economica ale tarilor membre GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova).
Vladimir Putin a declarat, inaintea summit-ului de ieri, ca "se vor discuta probleme legate de implementarea unor planuri care sa faca posibila integrarea economica", informeaza Itar-Tass. Intalnirea are loc in Kremlinul din Kazan, un simbol menit a transmite participantilor la summit cine conduce cu adevarat negocierile. Surse din administratia prezidentiala rusa au declarat pentru agentia citata ca liderii vor discuta "un pachet de initiative menit a sustine procesul de integrare economica, pachete de legi discutate la cel mai inalt nivel de catre experti ai celor patru state". In urma cu un an, presedintii acestora au adoptat o lista ce cuprindea 29 de documente, ce urmau a fi adoptate, avand un caracter urgent. Pana acum, cu exceptia Ucrainei, toate celelalte state si-au asumat documentele.
La conferinta de presa ce a precedat negocierile de ieri a avut loc un dialog la distanta intre Putin si Iuscenko. Presedintele ucrainean a declarat sambata jurnalistilor prezenti ca Ucraina nu este pregatita sa se integreze in Spatiul Economic Comun. Raspunsul lui Putin a venit in aceeasi zi, presedintele rus declarand la intrebarea unui jurnalist ca Ucraina "este pregatita sa se integreze in Spatiul Economic Comun", informeaza Ria Novosti. Iuscenko a refuzat semnarea a 14 dintre cele 29 de capitole economice si crearea unui organ supranational in cadrul organizatiei.
In cadrul lucrarilor a fost dezbatut un pachet de documente referitor la integrare economica, libera deplasare a marfurilor, serviciilor si capitalului, precum si simplificarea procedurilor de deplasare a persoanelor fizice peste granitele celor patru state. Dupa summit toti liderii prezenti au acordat declaratii de sustinere pentru viitorul organizatiei.
Sambata s-a incheiat la Kazan si summitul CSI, prilej cu care majoritatea analistilor rusi s-au grabit sa vorbeasca despre sfarsitul organizatiei, cel putin in actuala formula.
Seful diplomatiei ruse, Sergei Lavrov, a recunoscut ca "actuala structura nu a dat rezultatele scontate de fondatorii CSI", transmite Rusia la Zi. Lavrov a explicat ca Rusia isi va construi relatiile cu fostele republici sovietice pe baza "normelor internationale", apoi si-a indemnat colegii sa nu ignore alte probleme, cum ar fi oportunitatea ca CSI sa se ocupe de chestiuni sociale si umanitare. Analistii au interpretat cuvintele lui Lavrov drept o recunoastere sincera a faptului ca Moscova nu mai are posibilitatea de a exercita influenta politica, economica si militara, asupra unora dintre state. In alta ordine de idei, singurul lucru notabil care a avut loc la summitul CSI este decizia Turkmenistanului de a renunta la statul de membru permanent, ramanand cu statutul de observator.
Lista documentelor semnate cuprinde memorandumul cu privire la colaborarea militara dintre tarile membre CSI pana in 2010, traditionala declaratie privind lupta impotriva terorismului, o declaratie la implinirea a 20 de ani de la tragedia de la Cernobil, un program de colaborare in lupta impotriva imigratiei ilegale, reglementarea situatiilor de criza de la granitele exterioare. Departe de a oferi un raspuns clar, intalnirea membrilor CSI de la Kazan pare a fi lasat voluntar in suspensie adevaratele probleme ale organizatiei.
Analistul rus Gleb Pavlovski, despre summitul CSI
S-a produs o separare a boabelor de grau de cele de neghina: tarile ? aliate si tarile sub influenta externa, preocupate mai mult de indeplinirea obligatiunilor lor in fata altor blocuri, decat de interesele nationale. As include aici Georgia si Moldova. Dupa parerea mea, Ucraina nu si-a limpezit inca gandurile si, din cand in cand, intra in unda de influenta a regimurilor lui Voronin si Saakasvili, aflate in alta categorie de greutate. Se poate atrage atentia asupra tentativelor de a atrage o serie de tari CSI in structuri euroatlantice. Fireste, aceste tari pot adera la ce vor, dar este de datoria Rusiei sa le explice care este parerea sa" (Averea).
