De Angelina Olaru
La iniţiativa Ambasadei României, recent, corpul diplomatic din RM a făcut o excursie pe un itinerar turistic deosebit RM – România, inclusiv un tur al Iaşiului. Din grupul de diplomaţi au făcut parte ambasadorul Cesare de Montis, şeful delegaţiei Comisiei Europene în RM, Ion Şerban, consilier economic la Ambasada României, Melanie Marlett, director de ţară al Băncii Mondiale, Kaarina Immonen, coordonator rezident al ONU în RM, Petr Kypr, ambasadorul Cehiei în RM, etc.
Cu această ocazie, la Palatul Roznovanu, vechea reşedinţă a boierilor Roznovanu şi actuala primărie a Iaşiului, ambasadorii s-au întâlnit cu viceprimarul de Iaşi, Gabriel Grigore. El şi-a exprimat speranţa că excursia corpului străin diplomatic din RM va impulsiona dezvoltarea relaţiilor turistice dintre ambele ţări. În exclusivitate pentru TIMPUL, viceprimarul de Iaşi a acordat un interviu.
„Putem deveni un „profesor” bun pentru un Chişinău european”
– Relaţiile reci dintre RM şi România în ce măsură afectează Iaşii?
– Ambele ţări sunt afectate şi sper ca într-un viitor cât mai apropiat acestea să fie la nivelul care ar trebui. Ca om politic din România, sunt preocupat de ceea ce se întâmplă la o distanţă de mai puţin de 30 km de Iaşi şi doresc ca situaţia politică de la Chişinău să se normalizeze. Există probleme în ceea ce priveşte alegerea preşedintelui RM şi sperăm ca acestea să intre pe un făgaş normal şi instabilitatea politică în felul acesta să poată dispărea şi să putem reveni la relaţii mai cordiale.
– De mai bine de un an de zile, a fost semnat Protocolul de înfrăţire dintre Iaşi şi Chişinău. Cum decurge colaborarea autorităţilor?
– Întâlnirile dintre autorităţile noastre au fost iniţiate de Partidul Democrat-Liberal, avansase şi proiectul de înfrăţire dintre oraşe, însă acesta e grevat de situaţia din RM. Primarul Dorin Chirtoacă a participat la Forumul Autorităţilor Locale din România şi RM, desfăşurat în luna mai la Piatra-Neamţ. Acolo s-au impulsionat, de fapt, relaţiile dintre autorităţile din zona Moldovei.
– Chiar nu poate fi intensificat dialogul dintre Iaşi şi Chişinău?
– Înainte de toate, trebuie facilitat traficul dintre cele două ţări. Noi am avut probleme în acest sens în cadrul UE şi am solicitat accesul mult mai rapid al cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului partenerilor din UE, aceştia temându-se de un aflux de migranţi din zona Moldovei. Depunem toate eforturile în direcţia unui dialog permanent şi avantajos pentru ambele părţi.
„UE ne impune să trăim mai bine”
– Cum vedeţi derularea unor proiecte transfrontaliere în situaţia actuală?
– Se derulează proiecte în varii domenii, preponderent culturale. Recent, am organizat o întrunire pe probleme europene, la care au participat reprezentanţi ai ministerelor din RM şi din România. Au fost instruiţi în ceea ce priveşte tratamentul bolnavilor infectaţi cu HIV/SIDA şi a persoanelor care au probleme cu drogurile. Evoluţia relaţiilor noastre ţine de eforturile zilnice în acest sens. Să facem, zilnic, paşi unii către alţii. Suntem optimişti în această privinţă şi din motivul că la Iaşi îşi fac studiile mii de tineri basarabeni. Dezvoltarea euroregiunilor este premiza ce ar trebui să atragă autorităţile din ambele părţi. Atâta timp cât şi RM, şi România au interese comune în privinţa investiţiilor europene în zona de frontieră şi au numai de câştigat, nu înţeleg de ce nu ar insista să avanseze în aceste proiecte financiare avantajoase.
– Nici relaţiile noastre turistice nu avansează…
– Nu văd foarte frecvent turişti din RM la Iaşi, cetăţenii din RM fie vin cu afaceri, fie vin la studii. Şi mie mi-ar plăcea să vizitez Chişinăul, unde nu am mai fost de ani de zile. Dificultăţile de la graniţă m-au împiedicat să mai ajung. Regimul de vize pentru cetăţenii români e o chestiune internă a RM, ceea ce putem să facem noi, e să simplificăm regimul de vize pentru cetăţenii din RM. Am avut şi unele probleme legate de venirea partenerilor din RM în România. Sperăm ca acestea să fie temporare.
– În ce aţi dori să investiţi în Chişinău şi ce aţi cere Chişinăului pentru Iaşi?
– Vrem o mai mare deschidere a Chişinăului, întâi de toate, să derulăm proiecte comune privind administraţia locală. Iaşiul implementează în prezent absolut tot ce-a fost aplicat în UE. Treptat, putem deveni un bun „profesor” pentru Chişinău, la modul colegial am putea să împărtăşim experienţa proiectelor europene. O muncă de fiecare zi ne-ar apropia unii de alţii, putem să ne învăţăm să conlucrăm, indiferent de ceea ce se întâmplă la vârful politic.
– De când România a devenit ţară UE, ce proiecte de amploare aţi realizat până acum în municipiul dvs.?
– UE investeşte în absolut toate domeniile ce ţin de îmbunătăţirea calităţii vieţii. Acest lucru trebuie să-l înţeleagă poate cel mai bine cetăţenii Chişinăului. Când eşti membru UE, faci parte dintr-o comunitate, ale cărei valori se transpun în final în calitatea vieţii cetăţeanului – într-un transport civilizat, într-un aspect modern al oraşului, plin de parcuri, de locuri de joacă pentru copii, într-un oraş în care să-ţi facă plăcere să trăieşti. Aceasta încearcă să facă UE printr-o serie de reguli abstracte, rigide şi stufoase uneori – să ne impună să trăim mai bine.
– Viaţa ieşenilor s-a schimbat esenţial în mai bine de doi ani de când beneficiază masiv de investiţii europene?
– Când faci o plimbare pe străzile Iaşiului, observi imediat schimbarea. Dacă la începutul anilor `90, privirile oamenilor erau unele triste, acum se remarcă, mai ales, zâmbetele tinerilor. Sute de milioane de euro – investiţii private şi publice – au schimbat esenţial viaţa ieşenilor. Iaşiul acum e un şantier ce se va transforma într-un oraş mai funcţional. Investim în căile de tramvai, în monumentele istorice, în sistemul de salubrizare, aidoma celui din ţările occidentale şi în multe alte proiecte.
