Connect with us
"
"

Externe

Ursula von der Leyen a primit votul favorabil al Parlamentului European pentru numirea în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Publicat

pe

PE SCURT

Ursula von der Leyen a primit, marţi seară, votul favorabil al Parlamentului European pentru numirea în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, propusă pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene de către Consiliul European, a primit 383 de voturi favorabile, 327 de voturi împotrivă, iar 23 de eurodeputaţi s-au abţinut de la vot, a anunţat Parlamentul European.

PE LUNG

Ursula von der Leyen a discutat cu toate grupurile parlamentare, inclusiv cu populiștii, încercând să își asigure sprijin în condițiile în care voturile socialiștilor nu erau de partea sa.

Ursula von der Leyen a promis, în plenul Parlamentului European, politici pentru salvarea climei, empatie pentru imigranți și necesitatea salvării celor care pornesc pe mare spre Europa, și taxe mai mari pentru marile companii de tehnologie, transmite DPA.

„Mesajul este că vom colabora cu toţii în mod constructiv, deoarece efortul este pentru o Europă unită şi puternică”, a precizat Ursula von der Leyen.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Externe

Europa își deschide treptat hotarele. Ce au decis mai multe state

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comisia Europeană a recomandat statelor UE și celor din spațiul Schengen să înceapă ridicarea treptată restricțiilor privind circulația locuitorilor acestor state în interiorul UE.

Bruxelles atenționează că ridicarea restricțiilor de călătorie între țări este crucială pentru întreaga piață internă a UE, în special în ajunul sezonului de vară și consideră că, printr-o abordare coordonată, aceasta poate fi făcută destul de rapid și sigur. „Suntem siguri că vom avea un sezon turistic anul acesta”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

În același timp, până în prezent, recomandările privind restricționarea călătoriilor transfrontaliere opționale în UE și în cadrul spațiului Schengen rămân valabile până pe 15 iunie. Până la această dată, Bruxellesul solicită să nu se deschidă frontierele externe ale Uniunii Europene – această perioadă va fi aproape sigur extinsă, deoarece mai devreme s-a anunțat că frontierele externe ale UE vor fi deschise doar după deschiderea completă a celor interne.

PE LUNG

Țările baltice și-au deschis frontierele pe 15 mai – primele din Europa

Comisia Europeană recomandă înlăturarea restricțiilor de circulație în primul rând între țările cu o situație epidemiologică similară – iar unele state au început deja acest lucru. Astfel, autoritățile din Estonia, Letonia și Lituania, unde pe toată durata pandemiei situația epidemiologică a fost  una dintre cele mai „calme” din Europa, au convenit asupra liberei circulații între cele trei țări începând cu 15 mai.

În cadrul acordului, va fi reluat transportul transfrontalier de pasageri cu autobuzul, trenul și avionul; companiilor de turism li s-a permis, de asemenea, să organizeze excursii în cadrul celor trei țări. Obligativitatea de a sta două săptămâni în carantină la trecerea frontierei a fost anulată – numai cei care s-au întors din afara statelor baltice vor trebui să o respecte. Este de așteptat ca, în viitorul apropiat, acordului cu statele baltice să se alăture și Finlanda. Începând cu 12 mai, Lituania a permis, de asemenea, parțial intrarea cetățenilor Poloniei, celor care doresc să vină la muncă sau studii. Ei nu trebuie să se conformeze carantinei de 14 zile, dar nu pot merge mai departe în Letonia sau Estonia. Totodată, Varşovia a anunţat că menține granițele închise până pe 12 iunie. Cu toate acestea, diplomaţii, străinii cu reşedinţa în Polonia şi şoferii profesionişti de camioane vor putea trece prin anumite puncte de control începând de miercuri.

Granițele dintre Germania, Franța, Austria și Elveția urmează să se deschidă începând cu 15 iunie

Interdicțiile privind circulația transfrontalieră între statele vecine încep să fie ridicate și în Europa Centrală. Din 16 mai, Germania deschide complet granița cu Luxemburg; este de așteptat ca în viitorul apropiat să se ajungă la un acord similar și cu Danemarca (data exactă deocamdată nu a fost convenită). Verificările la frontierele Germaniei cu Austria, Franța și Elveția începând cu 16 mai vor fi atenuate și vor deveni doar selective, iar lista motivelor pentru care poți intra în țară va fi extinsă. Deschiderea completă a granițelor dintre Germania, Austria, Elveția și Franța este preconizată pentru 15 iunie – din aceeași dată este probabil ca regimul obligatoriu de carantină pentru cei care intră în aceste țări să fie ridicat.

Austria, care a fost una dintre primele din Europa care a început măsurile de relaxare, a permis deja cetățenilor din toate statele UE să vină cu avionul pe aeroporturile sale. În același timp, aceștia trebuie să prezinte un test COVID-19 făcut cu cel puțin patru zile înainte de intrare sau să respecte regimul de carantină timp de două săptămâni.

La rândul său, Cehia, situată în aceeași regiune, este pregătită să-și deschidă complet granițele cu Austria începând cu 8 iunie, iar cu Slovacia din 15 iunie. În același timp, negocierile privind deschiderea frontierelor cu Germania sunt încă departe de a se termina, deoarece autoritățile cehe se tem că incidența infectării acolo este încă prea mare.

Italia, considerată focarul Europei nu a decis, practic, niciodată să-şi închidă graniţele. Doar că pe aeroporturi au fost impuse măsuri dure pentru a opri răspândirea virusului. Spania, țară afectată puternic de noul coronavirus, şi-a redeschis graniţele, dar a impus carantinarea obligatorie timp de 14 zile tuturor celor care intră în ţară. Regula va intra în vigoare pe 15 mai şi va fi aplicată pe durata stării de urgenţă, care va expira pe 24 mai. 

Sursa: Meduza.io

Foto: Postimees.ee/Mailiis Ollino

Citește mai departe

Externe

Comunicarea pe timp de corona-criză. Cum se adresează oamenilor oficialii noștri și cei străini

Publicat

pe

PE SCURT

Comunicarea de criză nu a fost mai necesară decât acum, când pe limbile și în gândurile tuturor este frica de a se infecta cu Covid-19. Felul în care autoritățile de la noi, în special președintele Dodon și premierul Chicu, abordează și comentează comportamentul cetățenilor R. Moldova, ne-a motivat să analizăm comunicarea de criză atât la noi în țară, cât și în alte state afectate de coronavirusul de tip nou.

După Italia, Franța este a doua cea mai afectată țară din Europa de coronavirus. În acest context, președintele Franței a asigurat populația că se va face totul pentru a nu răspândi infecția și că liderii europeni vor lua „toate măsurile necesare” pentru a evita instabilitatea economică cauzată de criza coronavirusului. 

Comisia Europeană a anunțat crearea unui fond special de investiții pentru coronavirus cu o finanțare de 25 de miliarde de euro.

Președintele României, Klaus Iohannis, spune că „trebuie să facem niște sacrificii acum, ca să nu facem sacrificii mai mari mai târziu”, iar premierul Spaniei, Pedro Sanchéz, a anunțat despre un plan „șoc” pentru a opri răspândirea infecției cu coronavirus.

Pe fundalul a celor menționate mai sus, amintim și cum a vorbit premierul Republicii Moldova despre prima femeie din Republica Moldova infectată cu coronavirus. „În cazul de față avem un caz de iresponsabilitate totală. Persoana respectivă a pus sub pericol sănătarea mai multor persoane, inclusiv în aeroportul italian, în aeronavă și aici, la noi”, a menționat Ion Chicu.

PE LUNG

Enlarge

ion-chiciu
Premierul Ion Chicu

„Din ce am fost informați, inclusiv de la autoritățile italiene, doamna a fost internată în spital în Italia. Într-un mod foarte iresposabil a părăsit spitalul de acolo, s-a urcat în avion și a venit acasă. Am menționat că cetățenii R. Moldova, oriunde s-ar afla, sunt așteptați acasă, dar fiecare trebuie să manifeste responsabilitate. În cazul de față avem un caz de iresponsabilitate totală. Persoana respectivă a pus sub pericol sănătatea mai multor persoane, inclusiv în aeroportul italian, în aeronavă și aici, la noi”, a declarat Ion Chicu la Ședința Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, duminică dimineața.

Ion Grosu, comunicator strategic cu 14 ani de experiență în proiecte de dezvoltare internațională, comentează pe blogul său că „un singur caz a demonstrat incapacitatea instituțiilor statului de a coordona eforturile și de a comunica într-o situație de criză”.

„În condițiile în care țări ca Italia, Coreea de Sud și Japonia au probleme serioase de logistică – medicamente, echipamente, personal medical, spații – în Moldova decidenții ne adorm cu povești că totul e pregătit, că totul e bine. De ce eforturile concentrate de a preveni și lupta cu Covid-19 sunt dirijate de politicieni și nu de medici? Din cauza femeii celea”, ironiează Ion Grosu.

Portalul Sic.md a scris de ce NU trebuie să ne facem provizii din cauza COVID-19. „E important și faptul că autoritățile statului asiatic au fost transparente cu publicul despre nivelul de pericol, riscuri, dar și măsurile întreprinse pentru a preveni și combate virusul și au fost eficiente în acele măsuri. Experții afirmă că anume informarea sinceră a cetățenilor despre nivelul primejdiei și măsurile luate fac diferența. Acolo unde se cunoaște puțin, apare neîncrederea și acel sentiment de lipsă de control. Iar de aici – panica și făcutul rezervelor. De aceea mesajul premierului Ion Chicu la acest subiect, în care mustră cetățenii în loc să-i asigure că totul e sub control, nu este unul inspirat. Se poate și mai bine. Ceea de ce avem nevoie pentru a avea produse pe rafturi este încrederea unii în alții și un guvern sincer și transparent”, au menționat jurnaliștii.

Nici capul statului nu a evitat critica față de cetățenii panicați. „În legătură cu aceasta, îi atenționez pe toți cei care, prin atitudinea lor iresponsabilă, pun în pericol viața și securitatea altora: veți răspunde pentru aceasta în conformitate cu legea”, a informat Igor Dodon pe 9 martie.

După declarațiile premierului și președintelui, ne-am întrebat ce le spun premierii, președinții cetățenilor.

România. „Riscul unei pandemii rămâne ridicat”

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat la începutul acestei săptămâni că riscul unei pandemii rămâne ridicat, iar combaterea coronavirusului presupune un efort coordonat, la nivel național, european și global.

„Nu avem în acest moment răspândire comunitară a virusului, subliniez acest lucru, adică știm care sunt cazurile, unde s-au infectat și monitorizăm persoanele cu care au intrat în contact. Este esențial să facem tot ce este posibil pentru a preveni un scenariu în care avem o răspândire necontrolată a infecției.

Toate măsurile adoptate, oricât de drastice ar părea acum și oricât disconfort ar provoca, sunt gândite pentru a preîntâmpina un rău mai mare.

Știu că pentru mulți aceste măsuri înseamnă să facă unele sacrificii, dar este vital să le facem acum, pentru a-i proteja pe viitor de sacrificii mult mai mari și pentru a proteja familiile, părinții, bunicii noștri. Dar efortul autorităților nu va fi suficient fără cooperarea totală a cetățenilor.

La fel de nocive sunt în acest moment răfuielile politice și încercările unora de a câștiga capital electoral prin găsirea vinovaților de serviciu.

Suntem cu toții responsabili să ne informăm și să îi informăm pe cei apropiați de toate măsurile oficiale de prevenție și de restricțiile impuse. În aceste momente dificile, pericolul infectării cu Covid-19 este dublat de cel al dezinformării. Trebuie să continue într-un ritm susținut campaniile de informare la nivel național”, a declarat președintele României.

Enlarge

ioha
Președintele României Klaus Iohannis

De asemenea, România a creat Grupul de Comunicare Strategică format la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Interne și Departamentului pentru Situații de Urgență. Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne suntem informați de către acest Grup că în România sunt 48 de cazuri pozitive de coronavirus. 

Ucraina. „Scopuri politice”

În Ucraina există, deocamdată, o singură persoană infectată de coronavirus. Aceasta trăiește în zona Cernăuți și s-a întors recent din Italia.

Totuși, câteva zeci de persoane au fost în carantină după ce au fost evacuate din localitatea Wuhan China. Ei au fost plasați în sanatoriul din satul Novi Sanjarî.

Localnicii au fost nemulțumiți de faptul că persoanele suspectate de coronavirus au fost aduse în localitatea lor. Au blocat drumurile, au avut loc ciocniri cu poliția, iar în autobuzele cu cei evacuați zburau pietre. 

Vladimir Zelenskii, președintele Ucrainei, a condamnat violența și a făcut apel la omenie. De asemenea, el a declarat că „de vină pentru ciocnirile cu poliția ar fi provocatorii care ar fi avut scopuri politice”, scrie Radio Libertatea.

Enlarge

zelesk
Președintele Ucrainei Vladimir Zelenskii

Persoanele au ieșit din carantină pe 5 martie, niciunul dintre ei nefiind infectat. Autoritățile au declarat că vor fi luate toate măsurile pentru ca infecția să nu se răspândească, limitând organizarea evenimentelor publice.

Franța. „Suntem doar la începutul acestei epidemii”

Pe 10 martie, președintele Franței, Emmanuel Macron, după ce a avut o discuție video cu liderii europeni despre coronavirus, a declarat că națiunile Europei vor face tot ce trebuie pentru a micșora răspândirea infecției. De asemenea, acesta a declarat că „nu trebuie să ne panicăm”. Macron a critica Austria și Slovenia pentru închiderea frontierelor comune cu Italia și a spus că se iau „decizii proaste în acest sens”.

Macron a declarat că liderii UE au convenit să ia „toate măsurile necesare” pentru a evita instabilitatea economică cauzată de criza coronavirusului, adăugând că „la nivel european vom fi mai flexibili în ceea ce privește ajutorul de stat” și că miniștrii de sănătate ai țărilor vor vorbi cu Comisia Europeană zilnic.

Tot marți, Macron a declarat că „suntem doar la începutul acestei epidemii”, după o vizită la serviciul de ambulanță de la spitalul Necker din Paris, scrie France24.

Franța este a doua cea mai afectată țară din Europa după Italia, care a intrat efectiv în blocaj pentru a opri răspândirea virusului.

Ministrul Culturii Franței și cinci parlamentari sunt infectați cu coronavirus. În general, virusul a ucis 48 de persoane și a infectat 2 281 în Franța. 105 dintre cazuri sunt critice și alte 12 persoane s-au recuperat total.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat zilele acestea că va fi înființat un fond special de investiții al UE pentru coronavirus, cu finanțare de 25 de miliarde de euro, urmând a fi eliberate imediat 7,5 miliarde de euro.

Enlarge

macron
Președintele Franței Emmanuel Macron și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

Marea Britanie. „Măsuri draconice”

Guvernul Marii Britanii solicită oamenilor cu simptome minore, cum ar fi tuse și răceală, să se auto-izoleze pentru următoarele două săptămâni. 

The Guardian scrie că noile măsuri au fost stabilite, după ce premierul Boris Johnson a cerut un „efort național” pentru combaterea virusului, insistând că experții „știu să învingă”. 

El a spus că guvernul se pregătește să lucreze mai mult la faza de „întârziere” a infecției cu coronavirus. Iar cel mai bun sfat deocamdată a fost ca oamenii pur și simplu să se spele pe mâini.

Enlarge

boris-johnson
Premierul Marii Britanii Boris Johnson

În urma unor declarații, premierul a ajuns ținta unor știri false după ce a zis că „una dintre teorii este că boala trebuie să se răspândească fără a lua multe măsuri draconice”. Permierul a spus asta în contextul în care jurnalistul l-a întrebat dacă amânarea infectării cu coronavirusului s-ar putea face până la vară, scrie thesun.co.uk

Premierul spune că „ar fi mai bine dacă luăm toate măsurile pe care le putem face acum pentru a opri apogeul bolii”.

În Marea Britanie au fost confirmate 460 de cazuri de coronavirus și 8 decese.

Spania. Planul „șoc”

Pedro Sanchéz, primul ministru al Spaniei a declarat luni că va dezvălui un plan „șoc” pentru a combate răspândirea coronavirusului, deoarece numărul de decese a crescut la 84, iar peste 2 964 de persoane au fost diagnosticate cu COVID-19, scrie thelocal.es

Fără a da mai multe detalii, premierul a spus că a lucrat la acest plan cu sindicatele și cu oamenii de afaceri pentru două săptămâni și este gata să fie prezentat.

„Vom anunța un plan șoc în câteva zile, de îndată ce determinăm diagnosticul exact și reglăm bine măsurile”, a spus el. „Vrem ca planul să fie eficient și proporțional cu scara problemei”.

Camera inferioară a parlamentului din Spania a fost suspendată marți, după ce un parlamentar a fost diagnosticat pozitiv pentru coronavirus. Camera inferioară a parlamentului a decis să se închidă pentru cel puțin o săptămână. Băncile și alte companii din țară au cerut personalului să lucreze de acasă.

„Noi vom face ce este necesar, unde este necesar și oricând este necesar. Împreună vom depăși această criză”, a declarat premierul spaniol. Sanchez a spus că guvernul intenționează să garanteze medicamente și să ofere linii de credit întreprinderilor mici lovite de focar.

Enlarge

pedro-sanchez
Premierul Spaniei Pedro Sanchez

Germania. „60 – 70% din populație va fi infectată”

„Condițiile pentru a face față virusului în Germania sunt printre cele mai bune din lume”, a spus Merkel cu încredere. 

„Când virusul este acolo, populația nu are imunitate și nu există terapie, atunci 60 – 70% din populație va fi infectată”, a declarat Merkel la o conferință de presă miercuri la Berlin, potrivit cnbc.com.

Enlarge

merkel
Cancelara Germaniei Angela Merkel

„Procesul nu trebuie să se concentreze pe supraîncărcarea sistemului de sănătate prin încetinirea răspândirii virusului. Este vorba despre câștig de timp”, a menționat cancelara.

În Germania există 2 120 persoane infectate și trei decese. 84 de persoane s-au recuperat în totalitate.

Citește mai departe

Externe

Un nou paragraf al Brexitului a fost scris. Ce s-a mai întâmplat în lume în această săptămână

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În această săptămână au avut loc evenimente importante pe plan mondial și în Europa, în special. Englezii au decis soarta Brexitului, un vulcan a erupt și ucis mai mulți turiști, UE este pregătită să investească și mai mult în energia curată, iar un fost primar al Moscovei, adesea confundat în acea perioadă cu președintele țării, a decedat la vârsta de 86 de ani. 

PE LUNG

Marea Britanie și-a decis soarta

În această săptămână, în Marea Britanie au avut loc alegerile parlamentare. Acesta este al treilea scrutin legislativ organizat în mai puţin de cinci ani, după alegerile din 2015 şi 2017, şi primul organizat în decembrie în aproape 100 de ani. Scrutinul va decide soarta Brexitului care a ajuns în impas. Acesta este şi motivul pentru care premierul conservator Boris Johnson a convocat alegerile anticipate, sperând să obţină majoritatea absolută care îi lipsea pentru a debloca situația și a scoate Regatul din UE în condițiile sale. Pentru aceste alegeri parlamentare au fost deschise zeci de mii de secții de votare unde sunt așteptați cei aproximativ 30 de mln de englezi. Majoritatea englezilor cu drept de vot au votat pentru conservatori. După anunțarea rezultatelor, Boris Johnson a declarat că guvernul său conservator a primit un „mandat puternic de a pune în practică Brexitul” şi că acest scrutin „istoric” îi va permite guvernului său să „respecte voinţa democratică a poporului”, referire la rezultatul referendumului din 2016 și să iasă din UE pe data de 31 ianuarie 2020.

La 23 iunie 2016,  a avut loc referendumul Brexit, în cadrul căruia 51,9% din alegători au votat pentru ieșire și 48.1% pentru a rămâne în Uniunea Europeană. Această decizie a uimit întreaga Europă. Brexit-ul a fost văzut ca fiind una dintre cele mai mari crize contemporane în ochii oficialilor UE, în timp ce politicienii naționali din partidele majore au văzut acest lucru ca o catastrofă. A fost pentru prima oară în istoria Marii Britanii când rezultatele unui referendum au fost contrare opțiunii guvernului care le-a organizat. Apoi, Marea Britanie a solicitat o amânare a ieșirii din Uniunea Europeană.

Eruperea vulcanului în Noua Zeelandă

În această săptămână a erupt puternic vulcanul de pe Insula Albă. Acesta a ucis cel puțin 13 persoane. Alte 34 au fost spitalizate, iar în unele cazuri arsurile sunt atât de severe, încât e puțin probabil să supraviețuiască. „Sunt de părere că pe insulă nu mai este nimeni care să fi supraviețuit”, a declarat comisarul adjunct John Tims, scrie BBC. 

Vulcanul de pe Insula Albă este unul dintre puținele din Noua Zeelandă care poate erupe brusc, fără niciun avertisment. În momentul producerii evenimentului, pe insulă se aflau 47 de turiști. Erupțiile acestui vulcan sunt de scurtă durată, dar odată ce au avut loc sunt șanse mari să aibă loc și altele, de intensitate mai mică, până la reechilibrarea sistemului, arată The Guardian.La erupția care a avut loc luni după amiaza norul de fum a avut o înălțime de trei kilometri. Vulcanul a erupt frecvent în ultimii 50 de ani, ultima dată în anul 2016.

Comisia Europeană investește în păstrarea mediului

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, intenţionează să ofere subvenţii în valoare de 100 de miliarde de euro ţărilor din cadrul Uniunii Europene, pentru programe de renunțare la combustibilii fosili, în scopul reducerii emisiilor poluante. Potrivit ei, protejarea climei este o prioritate a Comisiei, care şi-a asumat angajamentul eliminării emisiilor de dioxid de carbon în spaţiul Uniunii Europene până în anul 2050. Comisia speră că acest fond special va ajuta țările precum Ungaria, Polonia și Cehia, care sunt puternic afectate de tranziţia la sisteme industriale mai puţin poluante. „Costurile tranziţiei vor fi mari, dar costurile lipsei de măsuri vor fi şi mai mari”, a declarat Ursula pentru Associated Press. În martie 2020, președinta Comisiei va prezenta o Lege privind clima, care-și propune să diminueze emisiile de dioxid de carbon cu cel puţin 50% până în anul 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Rusia nu poate participa la Jocurile Olimpice

Rusia nu va putea participa la Jocurile Olimpice timp de 4 ani. Decizia a fost luată recent de către Agenția Internațională Anti-Dopaj. Astfel, sportivii ruși vor putea participa la competiție până în 2023 doar sub un steag neutru. Sancțiunea se aplică inclusiv la Jocurile Olimpice din 2020 și Mondialul de fotbal din 2022. Vladimir Putin, președintele Rusiei, a declarat că această decizie „contrazice regulile mișcării Olimpice”. 

Această decizie de suspendare vine după ce Rusia a fost implicată într-un scandal de dopaj, când Agenția Internațională Anti-Dopaj a descoperit că aproximativ 1.000 de sportivi ruşi s-au dopat pentru a obţine performanţe, în perioada 2011-2015. Această sancțiune se aplică și la fotbal.

Fostul primar al Moscovei s-a stins din viață

Iurii Lujkov, fostul primar al Moscovei, a decedat la vârsta de 83 de ani. El s-a stins din viață într-o clinică din Munchen, după o intervenție chirurgicală. Iurii Lujkov a fost în fruntea Moscovei timp de 18 ani, în perioada 1992-2010. Lujkov s-a născut la Moscova, pe data de 21 septembrie, 1936. În 1958, a absolvit Institutul Industriei Petrolului şi Gazelor din Moscova „I.M. Gubkin, cu diplomă de inginer mecanic. În 1975 a devenit membru al Consiliului raional din Babushkino, doi ani mai târziu, a fost ales membru în Consiliul Local Moscovei, unde a activat până în 1990. Din 1987 până în 1990, a fost deputat al Consiliului Suprem al Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse (RSFSR). La 6 iunie 1992 el a fost numit primar de către Boris Elțin. Politicile sale includeau asigurarea transportului gratuit pentru persoanele în vârstă și o încurajare puternică a antreprenoriatului în afaceri. 

Sub conducerea lui Lujkov, Moscova a cunoscut un avânt în construcții și a devenit cel mai atractiv oraș din lume pentru investiții imobiliare în 2008, potrivit PriceWaterhouseCoopers. Tot Lujkov a extins sistemul de transport urban. Al treilea drum de centură a fost construit pentru a ușura problema traficului, șoseaua de centură MKAD a fost reconstruită pentru a face față traficului din ce în ce mai mare.  Majoritatea drumurilor majore ale orașului au fost îmbunătățite cu autostrăzi ridicate și intersecții rutiere. Metroul din Moscova s-a extins dincolo de limitele orașului. În acest timp, au fost introduse noi sisteme de transport pentru Moscova, cum ar fi sistemul de transport feroviar de capacitate medie și monorail.

Cu toate acestea, la 28 septembrie 2010, primarul Moscovei a fost demis de președintele Dmitrii Medvedev, invocând „pierderea încrederii”. Aceasta era o formulă legală tradițională rusă pentru demiterea necinstită. În acea perioadă, Kremlinul înlocuia în mod constant vechii șefi regionali, aleși deja pe vremea lui Boris Elțin, cu candidați mai tineri.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle4 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031