Un cersetor ajunge sa castige la Madrid 1.500 euro pe luna

Un cersetor „bun” castiga in Madrid aproximativ 1500 de euro pe luna sau poate chiar mai mult, in functie de zona. Beneficiile nu se vad insa aici, ci mai degraba in Romania, acolo unde traiesc sefii retelelor de cersetori care au impanzit Europa.
Potrivit publicatiei Roman in Lume, politia romana si politia spaniola vor initia o colaborare pe aceasta tema, in vederea combaterii infractionalitatii stradale. Este vorba de o strategie privind combaterea cersetoriei, care nu este incriminata de codul penal spaniol si care capata amploare din primavara pana toamna. Strategia consta in identificarea cersetorilor, in majoritate minori romi cu cetatenie romana si transmiterea datelor catre politia romana. „Ne-am gandit sa solicitam politiei spaniole o colaborare care sa desfasoare in felul urmator. La indentificarea cersetorilor pe strada vrem sa solicitam politiei spaniole sa faca un document care sa atesteze identificarea lor si faptul ca au fost depistati in timp ce cerseau. Acest act de depistare trebuie sa ni-l transmita noua si impreuna cu Inspectoratul politiei Romane pe raza judetului din care provin cersetorii sa incepem sa documentam activitatea infractionala a capilor acestor retele care, de fapt, stau in Romania. Ne lovim insa si de urmatorul aspect. In mare parte cersetorii fac parte din familiile acestor capi de retele si de aceea va fi foarte greu sa obtinem marturia lor pentru faptul ca sunt obligati sa cerseasca si atunci vom folosi aceasta posibilitate legislativa ca sa-i acuzam la un moment dat cu sprijinul Parchetului de comiterea infractiunii de constituire de grup criminal organizat”, a declarat atasatul Ministerului de Interne din cadrul Ambasadei Romaniei in Spania, Codrut Varcolacu, citat de Roman in Lume.
Anchetatorii stiu ca liderii acestor grupari infractionale traiesc in Romania si de multe ori cei care cersesc sunt chiar rudele lor. Exista zone in judete ca Ialomita, Dambovita, Teleorman, Ilfov si chiar in Bucuresti, unde politia are informatii ca veniturile anumitor persoane provin din cersetorie. In urma investigatiilor, daca acestea au succesul dorit, parintii minorilor depistati cersind ar putea sa decada din drepturile parintesti conform, atat legii spaniole, cat si celei romanesti, iar copiii ar putea fi introdusi in programele organizatiilor specializate in reinsertia sociala in Spania.
Problema cea mai mare in identificarea acestor minori este ca, de obicei, nu-si declara numele sau mint in privinta identitatii lor si de aceea este destul de dificila depistarea familiilor care ii trimit la cersit. Dar, strategia a functionat cu politia din Austria, dupa o idee a politiei romane si de aceea se crede ca va functiona si aici in Spania. „Modul acesta a fost aplicat si in Austria cu succes si vrem sa extindem aceasta reteta si in alte tari din vestul Europei”, a mai spus Codrut Varcolacu.
Pe langa cersit, insa, la fel de importanta este problema copiilor romani care s-au specializat si in furtul din bancomate: profitand de neatentia persoanelor in varsta sau pur si simplu distragand atentia celor care scot bani din bancomate, le sustrag banii si fug. Acestia reprezinta un alt pericol social si provoaca teama pe strada in orasele mari, cum sunt Madrid si Valencia. Este vorba in general despre copii de etnie roma, cetateni romani, care sunt trimisi pe strada chiar de familiile lor si care pot castiga pana la 4 mii de euro pe luna, din furat si din cersit. Acestia sunt minori sub 14 ani care nu pot fi trasi la raspundere legal pentru faptele lor si care desfasoara o activitate extrem de profitabila pentru familiile lor. De aceea, atunci cand minorii sunt retinuti in centrele spaniole de minori, parintii se deplaseaza chiar si cu avionul ca sa-i scoata. In perioada martie – noiembrie 2007, politiile spaniola si romana au depistat in Spania aproximativ 300 de minori care cerseau sau furau in marile orase.  // DECA-Press

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.