Connect with us

Sănătate

Turistul nuclear. Moștenitorii accidentului de la Cernobâl

Publicat

pe

Accidentul de la Cernobâl este o moștenire a noastră pe care nu putem și nu o vom putea uita. 26 aprilie 1986 – e sâmbăta în care s-a scris cea mai neagră pagină din istoria energiei nucleare. Noaptea, la ora 1.23, se produce o explozie puternică. Reactorul 4 de la Centrala Nucleară de la Cernobîl sare în aer. Nimeni nu era pregătit pentru un astfel de dezastru. Cel mai puternic afectate de explozia de la Cernobîl au fost Rusia, Ucraina şi Belarus.

„Se spune că cinci sieverți de radiații este de ajuns ca să te omoare, așa că am fost curios să văd cât arată dozimetrul meu făcut în Rusia, în timp ce microbuzul nostru intra în zona de carantină în vasta sălbăticie din jurul Cernobâlului rămasă după evacuare… Așa începe reportajul scris de George Johnson în articolul din National Geographic, întitulat „The Nuclear Tourist. An unforeseen legacy of the Chernobyl meltdown”, (Turismul Nuclear. Moștenirea neprevăzută a catastrofei nucleare de la Cernobâl, trad.).

Pe drumul mărginit de pâlcuri dese de pini și mesteceni, ghidul ne amintește regulile de bază ale locului: nu culegeți ciuperci, care concentrează radionuclizi, și nu riscați să inhalați agenți contaminați mâncând sau fumând în aer liber. Câteva minute mai târziu, am trecut pe lângă primul sat abandonat și tragem pe dreapta ca să admirăm un grup mic de cai-Przewalski.

La trei decenii de la explozia unui reactor nuclear de la Cernobâl, zona, aproape depopulată, a fost cucerită de animale sălbatice. Aici trăiesc bizoni, mistreți, elani, lupi, castori, șoimi. În Pripiat, orașul fantomă, vulturii și-au făcut cuiburile pe blocurile sovietice pustii. Caii – o specie rară, pe cale de dispariție, au fost eliberați aici după un deceniu de la producerea accidentului, când radiația a fost considerată tolerabilă. M-am uitat la dozimetrul meu: 0,19 microsieverți pe oră – o fracțiune de o milionime dintr-un singur sievert (unitate de măsură a radiației, n.r.). Deocamdată, nu avem de ce ne face griji.

Oamenii de știință care studiază Cernobâlul nu au înțeles care sunt efectele pe termen lung ale radiației asupra florei și faunei. Deocamdată, mai periculoși pentru animale sunt braconierii, care se strecoară în zonă.

Câteva minute mai târziu, ajungem la Zalesie, un sat de agricultori, și rătăcim printre casele pustii. Ferestre sparte, vopsea scorojită, tencuieli căzute. Pe podeaua unei case, un portret al lui Lenin părăsit – cu barba ascuțită și bărbia proeminentă – privea sever în gol, iar de un perete din dormitor atârna de o sfoară o păpușă. Afară, altă păpușă stătea lângă rămășițele unui cărucior stricat. Acestea erau primele lucruri macabre pe care le-am văzut în acele două zile petrecute în zonă. Păpuși întinse în pătuțuri, pe jumătate îmbrăcate, măști de gaze atârnate în copaci – tablouri create de vizitatori ca simboluri ale unei trecute și mute orori.

De asemenea, Johnson povestește că a văzut o localnică – Rosalia, care e una dintre „întorși”, cum le spun oficialitățile – bătrâni încăpăținați, în mare parte femei, care insistă să-și trăiască restul vieții în locul pe care-l consideră „acasă”. „Radiația nu se vede și apoi, nu mai am de gând să fac alți copii”, a spus ea. Femeia trăiește cu cinci pisici. Înainte de plecare, ea le-a arătat turiștilor grădina sa de legume și a spus că cea mai mare problemă cu care se confruntă sunt gândacii-de-Colorado.

În articol este menționat că în anul 2011, Cernobâlul a fost declarat oficial o atracție turistică. Turism nucleară – ideea, apărută în perioada dezastrului de la Fukushima, pare absurdă. Tocmai asta m-a atras, pe lângă curiozitatea de a vedea sate și un oraș (în Pripiat trăiau aproape 50 000 de oameni) abandonate în grabă, lăsate pradă naturii, mărturisește autorul articolului.

Din primele ore petrecute în Pripiat, cel mai clar îmi amintesc sunetul și senzația pașilor pe sticlă spartă. Acolo găsim saloane de spital ruinate, cu paturi și pătuțuri goale, săli de operație pline de gunoaie, iar prin holurile școlilor sunt grămezi de cărți cu cotoarele rupte. Pe ușa unui laborator vechi era o planșă educativă cu spectrul radiației electromagnetice, de la căldură la lumina vizibilă, razele X și razele gama – cele care distrug legăturile moleculare și provoacă mutații în ADN.

În altă sală, măști de gaze atârnă de tavan sau stau grămadă pe podea. Ghidul spune că acestea sunt probabil, lăsate de „Stalkers” – vizitatorii clandestini care se furișează în zonă. „La început au venit să jefuiască, mai târziu doar pentru senzații tari. Ei beau din râul Pripiat, înoată în Golful Pripiat, râzând în nasul radiației și al paznicilor”, povestește ghidul excursiei. Un stakler pe care l-a întâlnit autorul articolului, mai târziu la Kiev, i-a povestit că a fost la Cernobâl de multe ori. „Îmi închipuiam că zona e un loc vast și pârjolit”, a spus bărbatul, care de fapt, a găsit păduri și râuri, o întindere de frumusețe otrăvită.

Jurnalistul scrie că și-a petrecut noaptea în Cernobâl, care arată ca o bază militară din Războiul Rece, iar camera de hotel, unde s-a cazat arăta ca o dioramă dintr-un muzeu al vieții sovietice.

A doua zi, ajunseserăm să tratăm riscul de expunere cu o nonșalanță aproape epatantă. Stând sub rămășițele unui turn de răcire, ghidul ne grăbea exclamând: „O, uite aici un loc cu radiație ridicată! Hai să-l vedem!”, de parcă ne-ar fi arătat un nou exponat dintr-un muzeu al figurinelor de ceară. A tras de o scândură care acoperea locul și ne-am aplecat toți, cu dozimetrele în mână (piuiau disperat), într-o competiție amicală pentru detectarea celei mai înalte valori. Dispozitivul arăta 112 microsieverți pe oră. Nu am rămas acolo decât un minut.
Cel mai radioactiv punct pe care l-am măsurat în ziua aceea se afla pe lama unui excavator ruginit care fusese folosit la îngroparea stratului superficial de sol radioactiv: 186 de microsieverți pe oră – prea mult ca să mai stăm acolo, dar nimic în comparație cu ce au absorbit bieții pompieri și debarasatori.

Accidentul nuclear de la Cernobâl este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336 000 de persoane.

Sursa: revista National Geographic

loading...

Social

Copilul rănit în explozia de la Criuleni, transportat la Chișinău cu AVIASAN. Starea este gravă, dar stabilă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Copilul de 11 ani, care a fost rănit ieri seara în urma exploziei unei grenade la Criuleni, a fost transferat cu AVIASAN la Institutul Mamei şi Copilului din Chişinău.

Ministra Sănătăţii, Muncii Protecţiei Sociale, Ala Nemerenco, a declarat astăzi la ședința Guvernului că starea acestuia este gravă, dar stabilă. Totodată, în urma deflagrației a avut de suferit și o mămică, care se afla în apropiere.

PE LUNG

Ministra a menționat că băiatul este grav rănit la cutia toracică, având și multiple răni la mâini şi picioare.

„Băiatul a fost transferat aseară cu Aviasan. El este de o gravitate mai mult decât medie, deci este grav, dar stabil. Copilul a fost supus intervențiilor. Sperăm că o să-l salveze colegii”, a spus ministra Sănătății Ala Nemerenco.

Ministrul de Interne, Andrei Năstase, a menţionat că este desfăşurată o anchetă pentru a elucida toate circumstanţele incidentului.

„E o durere foarte mare. Apelul meu este către cetățeni să aibă mare grijă, către părinți în special, să aibă grijă să le vorbească copiilor despre faptul că nu trebuie să se atingă de obiecte necunoscute. Să le povestească că acestea pot fi foarte periculoase. Și doi maturii trebuie să fie responsabili de arme și muniții”, a menționat prim-ministra Maia Sandu.

Reamintim că un copil de 10 ani a murit, iar altul a fost rănit, după ce au detonat o grenadă în apropiere de un teren de joacă din Criuleni.

loading...

Citește mai departe

Social

Geniştii militari atenţionează: Nu atingeți explozive necunoscute. Câți oameni au decedat în urma deflagrațiilor

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Serviciul geniu al Armatei Naţionale face apel către populație să anunţe imediat autorităţile locale (Primăria, Pretura) sau să sune la Serviciul Naţional Unic Pentru Apelurile de Urgenţă 112, care, la rândul lor, vor solicita deplasarea grupelor de deminare în zonele respective.

Apelul survine în contextul exploziei, care a avut loc ieri în oraşul Criuleni, în urma căruia un copil a decedat pe loc, iar altul a ajuns în stare gravă la spital, după ce au detonat o grenadă, găsită in una din anexele casei.

PE LUNG

Ministerul Apărării a precizat că din 1992 şi până în prezent, 24 de persoane au decedat, iar 27 au fost rănite, din cauza incidentelor soldate cu explozia diferitor muniţii. Din numărul total al celor care au avut de suferit, opt copii au murit, iar alţi patru copii au fost răniţi.

Anual, echipele de genişti ale Armatei Naţionale depistează şi distrug sute de obiecte explozive pe întreg teritoriul ţării. 98% dintre acestea datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar alte 2% — din perioada Războiului de pe Nistru din 1992.

În acest context, geniştii militari atenţionează că este interzisă:

– atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte,

– lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă,

– demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente,

– joaca copiilor cu diferite elemente de muniţie,

– ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe.

„Populaţia trebuie să cunoască faptul că în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii neexplodate este interzis accesul persoanelor şi în special al copiilor, executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice, circulaţia vehiculelor”, se arată în apelul Ministerului Apărării.

loading...

Citește mai departe

Social

Un copil de 10 ani a murit, iar altul a fost rănit după ce au detonat o grenadă în apropiere de un teren de joacă din Criuleni

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Caz tragic în seara zilei de 31 iulie la Criuleni. Un copil de 10 ani a murit, iar altul a fost rănit, după ce au detonat o grenadă în apropiere de un teren de joacă. Tragedia s-a întâmplat în curtea blocurilor cu cinci etaje de pe bulevardul Eminescu.

Oamenii legii, care au venit la fața locului, au stabilit preventiv că unui copil, născut în 2009, posibil, i-ar fi explodat o grenadă în mână. Potrivit informațiilor preliminare, băiatul a luat grenada din gospodăria proprietarului casei unde locuia, scrie Estcurier.md.

PE LUNG

Oleg Cioban, șeful Inspectoratului de Poliție Criuleni, citat de sursa citată, a menționat că tragedia s-a produs în intervalul 20:00 – 20:20, când poliția a fost alertată de către o doamnă, care a anunțat că s-a produs o deflagrație și că sunt victime.

Mama băiatului se afla la serviciu, când s-a întâmplat totul, și presupune că fiul său ar fi găsit grenada în ocolul pentru animale, pe care îl are concubinul său în curtea casei. Deocamdată nu se știe cui i-a aparținut muniția și de unde cu exactitate au luat-o copiii.

La spital mai este un copil rănit și o doamnă, care stătea pe afară cu copiii, dar ei sunt în afara pericolului. Copilul internat, potrivit medicului de gardă de la secția ATI, a fost adus conștient, cu răni la cap, și este ținut sub supraveghere.

Mai multe mașini parcate în apropiere au rămas cu geamurile ciuruite. O schijă a spart geamul unui apartament de la etajul trei al blocului din preajmă.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură14 ore în urmă

3 cărți pentru feminiști începători

Lectura este în prezent un soi de lux, în care moldovenii încep să se antreneze activ. Acest lucru e motivat...

Lifestyle16 ore în urmă

Configurează-ți ușa de garaj potrivită la Gunther Tore

Cota ușii de garaj în bugetul construcției unei case este de cca 0.5% în condițiile în care aportul la confort...

Ecologie18 ore în urmă

Compania Coca Cola își va vinde băutura în pet-uri din plastic reciclat din Marea Mediterană. Poziția neoficială a companiei este alta

PE SCURT Coca Cola a prezentat recent prima sticlă de probă fabricată din plastic marin recuperat și reciclat, încercând să...

Istorie18 ore în urmă

Un pic din viața femeii care a apărut pe prima copertă a revistei Playboy

PE SCURT Marilyn Monroe a fost actriță, model și un adevărat sex symbol al Americii în secolul XX. Ea a...

Ecologie18 ore în urmă

Drumurile din plastic reciclat devin o realitate în Los Angeles

PE SCURT Pentru a gestiona mai bine deșeurile de plastic, orașul american Los Angeles poartă în discuții cu Technisoil, o...

Divertisment19 ore în urmă

Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

PE SCURT În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou....

Ecologie2 zile în urmă

Plantarea copacilor, după un grafic din 1995. Activiștii de mediu bat alarma

PE SCURT În această sâmbătă, pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi plantați sute de mii de puieți. Această campanie amplă...

Advertisement

Politică

Alegeri2 zile în urmă

Cât ne-ar putea costa turul II și ce urmează să se întâmple

PE SCURT Încă nu se știe exact cât a cheltuit Comisia Electorală Centrală pentru organizarea primului tur. Totuși, bugetul estimat...

Alegeri2 zile în urmă

Cum 32 mii de cetățeni au adus în Parlament patru deputați noi

PE SCURT În urma alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie,  Parlamentul s-a ales cu patru deputați noi aleși în baza...

Alegeri3 zile în urmă

LIVE TEXT // Cum se desfășoară alegerile locale în Republica Moldova

Cetățenii Republicii Moldova, sunt așteptați astăzi la secțiile de vot pentru a vot candidații preferați la postul de primar și...

Externe4 zile în urmă

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

PE SCURT După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și...

Alegeri5 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru WC-urile publice

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică5 zile în urmă

Cazierul virtual al candidaților la Consiliul Municipal Chișinău

PE SCURT Avem 51 de oameni în Consiliul Municipal Chișinău care vor răspunde de bunăstarea și dezvoltarea metropolei noastre. Echipa...

Alegeri5 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031