Connect with us

Sănătate

Turistul nuclear. Moștenitorii accidentului de la Cernobâl

Publicat

pe

Accidentul de la Cernobâl este o moștenire a noastră pe care nu putem și nu o vom putea uita. 26 aprilie 1986 – e sâmbăta în care s-a scris cea mai neagră pagină din istoria energiei nucleare. Noaptea, la ora 1.23, se produce o explozie puternică. Reactorul 4 de la Centrala Nucleară de la Cernobîl sare în aer. Nimeni nu era pregătit pentru un astfel de dezastru. Cel mai puternic afectate de explozia de la Cernobîl au fost Rusia, Ucraina şi Belarus.

„Se spune că cinci sieverți de radiații este de ajuns ca să te omoare, așa că am fost curios să văd cât arată dozimetrul meu făcut în Rusia, în timp ce microbuzul nostru intra în zona de carantină în vasta sălbăticie din jurul Cernobâlului rămasă după evacuare… Așa începe reportajul scris de George Johnson în articolul din National Geographic, întitulat „The Nuclear Tourist. An unforeseen legacy of the Chernobyl meltdown”, (Turismul Nuclear. Moștenirea neprevăzută a catastrofei nucleare de la Cernobâl, trad.).

Pe drumul mărginit de pâlcuri dese de pini și mesteceni, ghidul ne amintește regulile de bază ale locului: nu culegeți ciuperci, care concentrează radionuclizi, și nu riscați să inhalați agenți contaminați mâncând sau fumând în aer liber. Câteva minute mai târziu, am trecut pe lângă primul sat abandonat și tragem pe dreapta ca să admirăm un grup mic de cai-Przewalski.

La trei decenii de la explozia unui reactor nuclear de la Cernobâl, zona, aproape depopulată, a fost cucerită de animale sălbatice. Aici trăiesc bizoni, mistreți, elani, lupi, castori, șoimi. În Pripiat, orașul fantomă, vulturii și-au făcut cuiburile pe blocurile sovietice pustii. Caii – o specie rară, pe cale de dispariție, au fost eliberați aici după un deceniu de la producerea accidentului, când radiația a fost considerată tolerabilă. M-am uitat la dozimetrul meu: 0,19 microsieverți pe oră – o fracțiune de o milionime dintr-un singur sievert (unitate de măsură a radiației, n.r.). Deocamdată, nu avem de ce ne face griji.

Oamenii de știință care studiază Cernobâlul nu au înțeles care sunt efectele pe termen lung ale radiației asupra florei și faunei. Deocamdată, mai periculoși pentru animale sunt braconierii, care se strecoară în zonă.

Câteva minute mai târziu, ajungem la Zalesie, un sat de agricultori, și rătăcim printre casele pustii. Ferestre sparte, vopsea scorojită, tencuieli căzute. Pe podeaua unei case, un portret al lui Lenin părăsit – cu barba ascuțită și bărbia proeminentă – privea sever în gol, iar de un perete din dormitor atârna de o sfoară o păpușă. Afară, altă păpușă stătea lângă rămășițele unui cărucior stricat. Acestea erau primele lucruri macabre pe care le-am văzut în acele două zile petrecute în zonă. Păpuși întinse în pătuțuri, pe jumătate îmbrăcate, măști de gaze atârnate în copaci – tablouri create de vizitatori ca simboluri ale unei trecute și mute orori.

De asemenea, Johnson povestește că a văzut o localnică – Rosalia, care e una dintre „întorși”, cum le spun oficialitățile – bătrâni încăpăținați, în mare parte femei, care insistă să-și trăiască restul vieții în locul pe care-l consideră „acasă”. „Radiația nu se vede și apoi, nu mai am de gând să fac alți copii”, a spus ea. Femeia trăiește cu cinci pisici. Înainte de plecare, ea le-a arătat turiștilor grădina sa de legume și a spus că cea mai mare problemă cu care se confruntă sunt gândacii-de-Colorado.

În articol este menționat că în anul 2011, Cernobâlul a fost declarat oficial o atracție turistică. Turism nucleară – ideea, apărută în perioada dezastrului de la Fukushima, pare absurdă. Tocmai asta m-a atras, pe lângă curiozitatea de a vedea sate și un oraș (în Pripiat trăiau aproape 50 000 de oameni) abandonate în grabă, lăsate pradă naturii, mărturisește autorul articolului.

Din primele ore petrecute în Pripiat, cel mai clar îmi amintesc sunetul și senzația pașilor pe sticlă spartă. Acolo găsim saloane de spital ruinate, cu paturi și pătuțuri goale, săli de operație pline de gunoaie, iar prin holurile școlilor sunt grămezi de cărți cu cotoarele rupte. Pe ușa unui laborator vechi era o planșă educativă cu spectrul radiației electromagnetice, de la căldură la lumina vizibilă, razele X și razele gama – cele care distrug legăturile moleculare și provoacă mutații în ADN.

În altă sală, măști de gaze atârnă de tavan sau stau grămadă pe podea. Ghidul spune că acestea sunt probabil, lăsate de „Stalkers” – vizitatorii clandestini care se furișează în zonă. „La început au venit să jefuiască, mai târziu doar pentru senzații tari. Ei beau din râul Pripiat, înoată în Golful Pripiat, râzând în nasul radiației și al paznicilor”, povestește ghidul excursiei. Un stakler pe care l-a întâlnit autorul articolului, mai târziu la Kiev, i-a povestit că a fost la Cernobâl de multe ori. „Îmi închipuiam că zona e un loc vast și pârjolit”, a spus bărbatul, care de fapt, a găsit păduri și râuri, o întindere de frumusețe otrăvită.

Jurnalistul scrie că și-a petrecut noaptea în Cernobâl, care arată ca o bază militară din Războiul Rece, iar camera de hotel, unde s-a cazat arăta ca o dioramă dintr-un muzeu al vieții sovietice.

A doua zi, ajunseserăm să tratăm riscul de expunere cu o nonșalanță aproape epatantă. Stând sub rămășițele unui turn de răcire, ghidul ne grăbea exclamând: „O, uite aici un loc cu radiație ridicată! Hai să-l vedem!”, de parcă ne-ar fi arătat un nou exponat dintr-un muzeu al figurinelor de ceară. A tras de o scândură care acoperea locul și ne-am aplecat toți, cu dozimetrele în mână (piuiau disperat), într-o competiție amicală pentru detectarea celei mai înalte valori. Dispozitivul arăta 112 microsieverți pe oră. Nu am rămas acolo decât un minut.
Cel mai radioactiv punct pe care l-am măsurat în ziua aceea se afla pe lama unui excavator ruginit care fusese folosit la îngroparea stratului superficial de sol radioactiv: 186 de microsieverți pe oră – prea mult ca să mai stăm acolo, dar nimic în comparație cu ce au absorbit bieții pompieri și debarasatori.

Accidentul nuclear de la Cernobâl este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336 000 de persoane.

Sursa: revista National Geographic

Sănătate

(Foto) Încă o mână de ajutor oferită de Uniunea Europeană

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Peste 3500 de oameni pot beneficia de serviciile oferite la noul centru al medicilor de familie din satul Hagimus, Căușeni. Uniunea Europeană a alocat 123.550 de euro pentru construirea unui centru medical nou. Asta în cadrul programului UE „Măsuri de promovare a încrederii”, implementat de PNUD.

La noul centru pot merge atât oamenii din satul Hagimus, cât și cei din or. Bender, precum și din satele Gîsca, Merenești, Chițcani.

PE LUNG

„Fostul centru era construit încă în perioada sovietică. Arhitecții de atunci nu au ținut cont de faptul că au construit clădirea deasupra unui râuleț, care cu fiecare an mânca tencuiala, distrugea pereții și slăbea temelia construcției”, ne spune primarul comunei, Anatolie Iepure. Astfel, cu fiecare an, starea centrului medical devenea tot mai avariată.

„UE vrea să ofere tuturor oamenilor un nivel de viață mai bun și un sistem de sănătate funcțional. De aceea, noi încercăm să dăm o mână de ajutor acolo unde este nevoie”, susține Fabien Schaeffer, manager de proiecte în cadrul Delegației Uniunii Europene.

Oficiul medicilor de familie din Hagimus este dotat cu echipament medical modern. Clădirea dispune de încălzire autonomă, apeduct și canalizare.

„Acum e mult mai bine. Centrul medical vechi era într-o stare avariată. Deși se făceau lucrări de reparație, totuși clădirea se distrugea din cauza subsolului plin cu apă. Uneori, acolo era atât de frig, încât pacienții puteau să răcească”, menționează Elena Medvedeva, una dintre cele patru asistente medicale din centru.

„Acum avem toate condițiile și utilajele necesare”, afirmă Eugen Opincă, medicul de familie din localitate. El spune că în toți cei peste 25 de ani de lucru, s-a obișnuit să nu mai atragă atenție la condițiile spitalelor sau centrelor medicale unde a activat. „Trebuie să te concentrezi pe pacient și cum să-l tratezi, dar să nu atragi atenția că pereții îngheață sau tavanul se dărâmă”, suspină medicul.

Numărul persoanelor înregistrate la noul oficiu al medicilor de familie din Hagimus a crescut până la 3500, dintre care 600 sunt din localități din stânga Nistrului.

Oficiul medicilor de familie din Hagimus este unul dintre cele peste 80 de obiecte de infrastructură renovate prin intermediul Programului Uniunii Europene „Măsuri de promovare încrederii”. Programul contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru, prin implicarea lor în proiecte comune de dezvoltare.

Citește mai departe

Sănătate

Cât de sigură este crema cu factor de protecție solară?

Publicat

pe

De către

Pe scurt

Cancerul de piele este cel mai frecvent tip de cancer malign cu care se confruntă cetățenii Statelor Unite. În fiecare an, peste trei milioane de americani descoperă că suferă de această maladie. Una dintre metodele de prevenire a cancerului de piele este utilizarea regulată a unei creme cu factor de protecție solară. Totuși, ultimele cercetări arată că acestea, o dată aplicate pe piele, sunt absorbite în sânge și pot cauza probleme de sănătate, notează The New York Times.

Pe lung

Produsele cu factor de protecție solară au fost reglementate, pentru prima dată, în anii 1970 de către Agenția federală americană pentru hrană și administrarea medicamentelor. Atunci au fost încadrate în categoria medicamentelor care pot fi vândute fără prescripție medicală, înainte ca actualele reguli pentru evaluarea medicamentelor să fie puse în aplicare, în SUA. Din acest motiv, produsele pentru protecție solară nu au fost supuse testelor așa cum se face în prezent. În Europa, cerințele sunt mult mai relaxate. Aici, loțiunile și spray-urile menite să ne apere de soarele arzător sunt încadrate în categoria produselor cosmetice. Respectiv, pe piață ajung mai multe loțiuni și creme cu protecție solară decât în Statele Unite.

Rezultatele celui mai recent studiu

Potrivit Agenției federale americane pentru hrană și administrarea medicamentelor, orice ingredient activ care se absoarbe și depășește 0,5 nanograme pe un mililitru de sânge trebuie supus unei evaluări toxicologice pentru a vedea dacă provoacă boli precum cancer sau maladii congenitale.

Cu câteva săptămâni în urmă, medicii americani au publicat un studiu care arată că produsele cu factor de protecție solară se absorb rapid în sânge. La studiu au participat 24 de persoane care au fost rugate să-și aplice pe piele un asemenea produs de patru ori pe zi timp de patru zile. Participanții la studiu au folosit două spray-uri, o loțiune și o cremă, iar cercetătorii au prelevat 30 de probe de sânge.

S-a dovedit că produsele aplicate pe piele au fost absorbite într-o proporție mai mare decât 0,5 nanograme pe un mililitru de sânge. De asemenea, cantitatea ingredientelor absorbite au crescut în fiecare zi mai mult, ceea ce înseamnă că a existat o acumulare de substanțe chimice în organism.

Cele mai sigure produse

Oamenii de știință spun că aceste rezultate nu înseamnă că produsele cu factor de protecție solară sunt dăunătoare. Este foarte posibil ca această cantitate de substanțe chimice absorbită să fie complet sigură.

Având în vedere că, până acum aceste produse au fost utilizate pe scară largă și nu există date care să indice o creștere a problemelor de sănătate legate de ele, cercetătorii susțin că nu trebuie să ne facem griji. Până la urmă, factorul cu protecție solară reprezintă o componentă cheie în prevenirea leziunilor cutanate care pot duce la apariția cancerului de piele.

Majoritatea oamenilor aleg să cumpere loțiuni și spray-uri care să se absoarbă rapid. Totuși, specialiștii recomandă să optăm mai des pentru acele creme care rămân pe piele, sunt vizibile și nu se absorb. Acestea sunt create pe bază de oxid de zinc și/sau dioxid de titan, ingrediente considerate, în general, eficiente și sigure.

Anul trecut, peste 1.000 de moldoveni au fost depistați cu cancer de piele. Medicii afirmă că boala poate fi tratată, dacă este depistată la timp.

Citește mai departe

Sănătate

Studiu: Câteva ore de uitat la televizor, mai dăunătoare decât o zi de muncă

Publicat

pe

PE SCURT

Orele petrecute uitându-ne la seriale după masa de seara sunt mai rele pentru sănătate decât orele petrecute la birou, potrivit unui nou studiu publicat în Statele Unite, citat de Daily Mail. Potrivit Daily Mail, americanii care petrec mai mult de patru ore pe zi uitându-se la televizor se confruntă cu un risc de dezvoltare a unei boli de inimă sau al unei morţi premature mai mare cu 50% decât pentru cei care se uită la televizor mai puţin de două ore pe zi, potrivit descoperirilor recente publicate de American Heart Association, scrie businessmagazin.ro.

PE LUNG

Autorii studiului spun că mesele bogate şi gustările nesănătoase vin la pachet cu statul pe canapea în timpul vizionării.

Pentru a avertiza în legătură cu pericolul „relaxării pe Netflix”, cercetătorii îi sfătuiesc pe oameni să îşi schimbe meniul gustărilor consumate în timpul vizionării şi să ia câteva pauze ocazionale în care să se plimbe, nu să se uite continuu la serialele preferate.

Societatea americană a avut o tendinţă spre sedentarism care s-a tot accentuat în ultimii ani. Un rol în această direcţie l-au avut şi maşinile care au preluat din ce în ce mai mult din activităţile fizice de la locurile de muncă, ce i-au îndreptat pe americani tot mai mult spre joburi intelectuale, care presupun însă multe ore petrecute pe scaunele de la birou.

American Heart Association estimează că proporţia americanilor care lucrează la birou a crescut cu 83% din anii ’50 încoace. Multe studii au acuzat munca la birou pentru creşterea riscului obezităţii şi a bolilor de inimă; alte studii au ajuns chiar la concluzia că „joburile de birou ucid”, crescând riscurile unei morţi timpurii.

Creşterea popularităţii serviciilor de streaming aduc însă o nouă ameninţare sănătăţii noastre. În Statele Unite, în medie, americanii cu vârsta de peste 15 ani petrec în faţa ecranelor, în medie, două ore şi 46 de minute. Noul studiu arată că sănătatea noastră se înrăutăţeşte în mod direct proporţional cu creşterea orelor în care ne relaxăm la TV sau în faţa altor ecrane.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică12 ore în urmă

Andrei Năstase cere Procuraturii să solicite Parlamentului ridicarea imunităţii deputaţilor Plahotniuc și Șor

PE SCURT Ministrul de Interne, Andrei Năstase, solicită Procuraturii Generale să ceară ridicarea imunității deputaților Vlad Plahotniuc și Ilan Șor,...

Divertisment13 ore în urmă

Sindicatele despre implicarea unui grup criminal în privatizarea sanatoriului „Zolotaia Niva”: Nu deținem informații

PE SCURT Confederația Națională a Sindicatelor a venit cu o reacție, după ce prim-ministra Maia Sandu a declarat astăzi că...

Social14 ore în urmă

Un nou val de caniculă va lovi Europa. Temperaturile vor ajunge la 40 de grade

PE SCURT Un nou val de caniculă ar putea lovi Europa săptămana viitoare. Prognoza meteo arată că va fi afectată...

Politică14 ore în urmă

Programul de dobândire a cetățeniei prin investiții, suspendat

PE SCURT Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiții este suspendat. Anunțul a fost făcut astăzi de șeful...

Politică15 ore în urmă

Maia Sandu: Un grup criminal încearcă să privatizeze sanatoriul „Zolotaia Niva” din Sergheevca. Cine ar sta în spate

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a anunțat astăzi că un grup criminal organizat încearcă să privatizeze ilegal sanatoriul „Zolotaia Niva”...

Externe16 ore în urmă

Prima femeie numită în fruntea Comisiei Europene

PE SCURT Membrii Comisiei Europene și-au ales noul președinte. Este vorba despre Ursula von der Leyen, prima femeie care ajunge...

Politică17 ore în urmă

Filip a renunțat la șefia fracțiunii PDM din Parlament. Diacov îi va lua locul

PE SCURT Fracţiunea Partidului Democrat (PDM) în Parlament va fi condusă de preşedintele de onoare al partidului Dumitru Diacov. Decizia...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri3 săptămâni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri1 lună în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri1 lună în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri2 luni în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri2 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri2 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

iulie 2019
L Ma Mi J V S D
« iun.    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com