Connect with us
"
"

Social

Trei știri bune din Moldova

Publicat

pe

O baie nouă pentru secția de copii prematuri de la Spitalul Nr.1

Secția pentru copiii născuți înainte de termen de la Spitalul Municipal nr. 1 va avea o baie modernă. Asta după ce un grup din mame care anterior au stat în aceeași secție au lansat pe Facebook o campanie de colectare de fonduri. Campania a fost inițiată pe 14 iunie, iar în decurs de cinci zile suma necesară de 3.366 de dolari a fost deja colectată. Anual, în secția prematuri a Spitalului Municipal nr. 1 sunt internate până la 900 de femei. Mamele sunt nevoite să împartă o singură baie, care se află la capătul blocului.

Elena Druță, inițiatoarea campaniei, care a stat în această secție, spune că și-a propus să găsească o soluție temporară, urgentă. „Spitalul are un proiect de renovare a întregului bloc pediatric și este în căutare de fonduri. Dar până va ajunge ca fiecare salon să aibă și o baie, va mai trece ceva timp. Vă rog să mă ajutați să reparăm această unică baie acum”, se arăta în apelul ei.

Campania a fost de succes. Mai multe persoane au decis să susțină generos cauza pentru care se strâng fonduri. La un moment dat, Elena Druță anunța pe Facebook că într-o zi s-a panicat puțin, după ce a văzut că suma colectată a crescut brusc cu 443 de euro.„ Am contactat repede donatorul să vedem dacă nu s-a comis o greșeală. Nu, chiar asta era suma donată cu intenție!”

Mai mult, designerul Irina Doraș s-a oferit voluntar să facă proiectul băii renovate, iar o companie de construcții va efectua lucrările de reparație GRATIS! Meșterii care urmează să fie implicați în lucrări vor fi supuși testelor Covid și nu vor interacționa deloc cu spațiile secției, astfel încât să fie exclus orice risc pentru micuții din spital.

Măști gratuite pentru pasageri

Reprezentanți ai administrației locale Ialoveni au mers astăzi dimineața la stațiile de transport interurban ca să verifice dacă transportatorii și pasagerii respectă regulile de combatere a răspândirii infecției COVID-19. Ei au distribuit gratuit măști de protecție persoanelor care nu aveau, îndemnându-i să respecte regulile de protecție. „Este foarte important ca fiecare dintre noi să respecte conștiincios regulile impuse pentru a putea depăși situația de criză!”, se arată în mesajul aleșilor locali.

„Bravo! Poate acum vor înțelege și cei care nu cred până acum că acest virus într-adevăr există și este foarte contagios”, este una din reacțiile internauților la acest gest.

Premiul UE pentru energie durabilă, oferit pentru iluminarea stradală din Ocnița și Cantemir

Un proiect de modernizare a iluminatului stradal în orașele Ocnița și Cantemir a primit Premiul Uniunii Europene pentru energie durabilă în Parteneriatul Estic. Cu ajutorul unui grant al UE aici au fost înlocuite 805 lămpi stradale vechi cu lămpi LED moderne, eficiente energetic. De asemenea, a fost creat un sistem inteligent de gestionare și operare a iluminatului stradal cu ajutorul căruia modul de funcționare a lămpilor se poate adapta pentru diferite ore ale zilei. În plus, operatorii pot să monitorizeze iluminarea stradală de la distanță.

Lămpile de tip LED și sistemul inteligent de operare permit economisirea a peste 30% din consumul de energie electrică. „În prezent monitorizăm funcționarea sistemului și putem să confirmăm că economisirea de 30% este una reală”, a notat Irina Plis., președinta Alianței pentru Eficiență Energetică și Regenerabile, care a implementat proiectul

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Social

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Publicat

pe

De către

Pe urmele lui Zaharia Cușnir

Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative ale lui Zaharia Cușnir, cu fotografii care au făcut înconjurul lumii. Premieră va avea loc pe pagină de Facebook „din pod”. Zaharia Cușnir a făcut fotografii cu viața din jurul lui. între anii ’50 și ’70. Oamenii îl chemau să facă poze la nunți, cumetrii sau când își doreau o fotografie de familie. Așa a ajuns Zaharia să facă portretele oamenilor din câteva sate. Peliculele au fost găsite de tânărul regizor Victor Galușca, în satul Roșietici, în timp ce filma lucrarea  de licență împreună cu un prieten, operatorul Andrei Moraru. Au împărtăşit vestea cu mentorul lor, Nicolae Pojoga, care le-a scanat şi le-a indexat cu grijă. Pe Facebook a fost creată pagină Zaharia Cușnir, unde mulți își recunosc rudele și cunoscuții. Premiera video a filmulețului poate fi văzută AICI. Operatori – George Secrieru, Răzvan Ursu, montaj și colorizare – George Secrieru, sunet – Constantin Coadă, muzică – Rustem Oltenesc, la fluier Ion Văduva.

O tânără mămică din Bălți produce chipsuri din fructe

Ana Măligă, o tânără mămică din Bălți, produce chipsuri sănătoase din fructe și legume, care pot fi consumate cu plăcere chiar și de cei care își doresc să scape de kilogramele în plus. Fripsurile, așa cum le numește easunt sută la sută naturale și se vând prin intermediul rețelelor de socializare, scrie Nordnews.md.

Ana și-a cumpărat mai multe utilaje, inclusiv o uscătoare electrică, și prepară gustoșeniile în propria bucătărie. Mai nou, tânăra a început să producă și pastilăAceastă este un produs de cofetărie gustos, sănătos și care conține doar ingrediente naturale.

„Am deja clienți care sunt foarte mulțumiți, mai ales fetele care au grijă de silueta lor, cei care practică sportul, cei care respectă un mod de viață sănătos. Mulți cumpără pentru copii. La muncă, când nu ai timp, le mănânci în loc de fast-food, sunt mai sănătoase”, a precizat Ana Măliga. 30 de grame de fripsuri costă între 25 și 40 de lei, iar 100 de grame de pastilă costă 60 de lei.

Cinci militari din  Bălţi au donat plasmă pentru pacienţii infectaţi

Cinci militari din Brigada Infanterie Motorizată „Moldova” de la Bălţi, care au învins noul coronavirus, au donat plasmă pentru pacienţii infectaţi cu COVID-19, aflaţi în stare gravă și foarte gravă. În Brigada de infanterie motorizată „Moldova” au fost înregistrate peste 20 de cazuri de îmbolnăviri. Anterior, un alt militar din Regimentul Rachete Antiaeriene a făcut acelaşi gest nobil. Până în prezent, 57 de militari şi angajaţi civili ai Armatei Naţionale s-au tratat de COVID-19.

Foto: Facebook/Ministerul Apărării

Citește mai departe

Social

Trei știri bune din Moldova

Publicat

pe

De către

În Chișinău a fost inaugurat Scuarul Medicilor

În partea de jos a străzii pietonale Eugen Doga din Chișinău a fost amenajat și inaugurat un scuar dedicat lucrătorilor medicali. Elementul cheie este un cub alb înconjurat de semisfere – „simbol al valurilor vieții”. Pietonii și vizitatorii sunt încurajați să lase mesaje de mulțumire medicilor, scriindu-le pe cub. Pe părțile laterale ale acestuia, sunt expuse picturi ale copiilor și studenților dedicate lucrătorilor medicali.

Ideea de a amenaja acest scuar aparține unei bănci comerciale și unei companii de decorațiuni din Moldova. Organizatorii spun că este un proiect social prin care își  exprimă aprecierea și gratitudinea pentru curajul și profesionalismul de care medicii noștri dau dovadă zilnic. Astfel, aceștia încurajează întreaga societate să facă același lucru. „Se zice că energia gândurilor pozitive unificate poate întoarce munți. Noi ne dorim ca energia recunoștinței noastre, a locuitorilor Republicii Moldova, să ajungă direct la inimile medicilor, să știe că suntem alături de ei și că înțelegem și apreciem sacrificiul pe care îl fac”. Potrivit organizatorilor, cele mai reușite picturi vor fi ulterior înrămate și donate ulterior spitalelor implicate în lupta cu COVID-19. 

Casa părintească a poetului Adrian Păunescu din Copăceni – renovată și transformată în muzeu

Casa regretatului poet Adrian Păunescu din satul Copăceni, raionul Sângerei, a fost renovată și transformată într-un muzeu al literaturii române. Aici, se vor păstra o parte din lucrurile care i-au aparținut, dar și volumele sale de poezie. Potrivit unui reportaj Nordnews, casa a fost achiziționată pentru suma de zece mii de euro de către Euroregiunea Siret-Prut-Nistru în luna aprilie. La momentul achiziționării casa „intrase aproape în pământ”. Valoarea lucrărilor de renovare depășește sume de 70 de mii de euro. În cele două odăi mici din casă se vor găsi leagănul în care a crescut Adrian Păunescu, dar și volumele sale de poezie. Pereții vor fi acoperiți cu fototapete reprezentative din viața și activitatea poetului. Casa muzeu urmează să fie deschisă pentru vizitatori la sfârșitul lunii iulie. În curte a fost amenajată o scenă unde vor fi organizate festivaluri de muzică și poezie.

Surorile Osoianu au înregistrat o piesă pentru jocul video „The Last of Us Part II”

La invitația PlayStation România, surorile Osoianu au înregistrat o melodie pentru coloana sonoră a jocului video „The Last of Us Part II”. „Am ales un simbol al jocului și un simbol al culturii românești, muzica folclorică, pentru că am simțit melodia „Through the Valley” ca pe o doină, așa cum au reușit Surorile Osoianu să o interpreteze maiestuos”, a declarat Daniela Ghimpețeanu , PR&Marketing Manager PlayStation Balkans citată de presa de peste Prut.

Melodia se numește „Prin valea umbrei morții sau Cântecul lui Ellie” . Vocile surorilor Osoianu au fost acompaniate de instrumente populare tradiționale, punând în evidență și mai bine mesajul cântecului. Au reconstituit  o atmosferă care aduce și mai aproape lumea PlayStation. „Invitația a venit în luna aprilie din partea PlayStation România. A fost o colaborare atipică pentru surorile Osoianu. Melodia a fost făcută foarte rapid, în două săptămâni. Surorile Osoianu au avut două-trei repetiții, au avut mână liberă să intervină în text, s-a adaptat linia melodică pe formatul lor. Înregistrările s-au făcut la fel de repede, iar filmările au avut loc într-un bloc abandonat din sectorul Ciocana la două zile după înregistrarea melodiei”, ne-a povestit managerul surorilor Osoianu, Iurie Nistorică.  Surorile Osoianu constituie un ansamblu etnofolcloric familial alcătuit din 5 membre – Ileana, Iulia, Valentina, Romelia și Maria Osoianu.  Sunt cunoscute și drept „cinci voci gemene”, promovează portul și muzica tradițională românească, atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare.

Citește mai departe

Social

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele nelocuite Soko din apropierea Hong Kong-ului a făcut înconjurul lumii. Pentru mulți, fotografia a devenit un simbol și un semnal de alarmă că pandemia își va lăsa amprenta negativă și asupra mediului ambiant. 

Experții internaționali atenționează că măștile și mănușile de protecție pe care le folosesc oamenii din întreaga lume pentru a se proteja de COVID-19 devin o problemă pentru mediu, pentru că odată ajungând în natură se vor transforma în microplastice. În Republica Moldova problema măștilor și mănușilor folosite de populație încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Nu există statistici în acest sens, iar problema pălește pe fondul cifrelor alarmante a cazurilor de îmbolnăvire. Totodată, unii ecologiștii atenționează că Moldova NU are la moment soluții pentru această problemă. Probabil nu e departe momentul când pe crengile copacilor și pe dealuri vor flutura, pe lângă „tradiționalele” pungi de plastic, și măștile aruncate la gunoiști.   

PE LUNG

Măștile, mănușile, sticlele de plastic de dezinfectant care ne protejează de COVID-19 ajung pe străzi, în mări și în mijlocul naturii sălbatice. Problema este semnalată de orașe din diferite colțuri ale lumii, scrie DW.

În Kalamata, un oraș grecesc cunoscut în mod tradițional pentru măslinele sale, străzile sunt aproape goale. Cu toate astea, mănuși, șervețele și sticle de plastic sunt împrăștiate prin parcuri, trotuare și drumuri. Deșeuri similare provoacă probleme în metropole mai mari, precum New York și Londra.

Problema a lovit chiar și insulele nelocuite Soko. La câțiva kilometri de Hong Kong, Gary Stokes, un activist din grupul de conservare OceansAsia, a găsit aproximativ 100 de măști aduse de ape.

„Nu am mai observat măști până acum într-o locație atât de îndepărtată”, spune Stokes, care suspectează că acestea provin din China sau Hong Kong. „Când le-am găsit, au trecut doar șase-opt săptămâni de când oamenii au început să folosească aceste măști”.

Prea devreme pentru evaluarea impactului 

„Dacă sunt aruncate pe străzi, când va ploua mănușile și măștile vor ajunge în cele din urmă în mare”, spune Anastasia Miliou, biolog marin și director de cercetare la Institutul de conservare marină al Archipelagos din Grecia.

Nu doar mănușile și măștile sunt cele care cresc considerabil cantitatea de deșeuri generate de pandemie. Consumul de plastic de unică folosință din piețe și magazine a crescut, fiind alimentat de frica oamenilor de a se contamina. 

În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE pentru probleme de mediu, Vivian Loonela, a declarat recent că este prea devreme pentru a evalua impactul coronavirusului asupra cantității totale de deșeuri de plastic generate în 2020.

Care e situația în Moldova? 

Iuliana Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, atenționează că problema poluării cu echipamente de protecție utilizate de populație ia amploare. „Evident că s-a majorat consumul de măști, mănuși, respectiv, se majorează în mod automat și poluarea”.În mod normal, pentru ele ar trebui să existe coșuri separate sau să fie colectate de farmacii. Potrivit ei, chiar și în situația de pandemie, autoritățile trebuie să fie inventive. În alte state, autoritățile au instalat în spațiile publice coșuri pentru deșeurile de acest tip, cel puțin ca să nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri menajere.

„Pe lângă faptul că sunt sintetice și degradează o sumedie de ani, mai există și pericolul potențial de infectare. Luate de vânt, acestea flutură pe deal și câmpii, un copil poate să ia mănușa sau masca care poate a fost la o persoană bolnavă, care nu știa de asta. Deci este și un eventual pericol de răspândire a bolii”.

„Concluzia este că Moldova, la moment, pentru aceasta nu are soluții”, a adăugat Iuliana Cantaragiu. Ce se poate de făcut? În mod teoretic, se putea de colectat aceste deșeuri, de balotat și de depozitat, până se creează infrastructura de incinerare. Aceasta se poate de realiza într-un an de zile. 

Societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață

Ideea colectării separate a echipamentelor de protecție individuală ce au fost folosite de populație este susținută și de Vladimir Ternavschi, de la organizația Tinerii pentru EcoPlastic.

„Mănușile, măștile de protecție trebuie colectate separat și neutralizate. Ați putut vedea și până acum cum șervețele umede aruncate la gunoi stau la gunoiște zeci de ani și nu degradează. Aceste măști de protecție care sunt cele mai populare sunt din același material. Și ele tot vor sta zeci de ani la gunoiște și vor contamina mediul cu microplastic”.

Microplasticele au devenit o problemă de mediu în lume pentru că nu pot fi colectate de filtre, iar atunci când trec prin apele uzate pot colecta bacterii dăunătoare pe care le pot transporta cu ele. Astfel, atunci când înghițim aceste microparticule de plastic, putem înghiți și bacteri.

Tânărul ecologist susține că după pandemie, societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață și să recurgă la practici mai ecologice: să revină din nou la „torbe” și pachete biodegradabile.

În țara vecină, România, ecologiștii au creat deja o pagină pe facebook cu titlul „ Nu arunca măști și mănuși pe jos”, unde au lansat un apel către cetățeni să nu arunce la întâmplare materialele de protecție personală. Aici au fost postate mai multe poze cu măști și mănuși aruncate pe străzile orașelor, dar și în pădurea din Chiajna sau pe malul Dunării, la Brăila. Totodată, moderatorii paginii au atenționat că aruncarea măștilor și mănușilor folosite în împreună cu gunoiul menajer poate contamina personalul blocurilor însărcinat cu curățarea și manipularea gunoiului precum și operatorii firmelor de salubritate și gropilor de gunoi care preiau aceste deșeuri.

Vlada Balica, de la ABS Recycling, companie specializată în reciclarea deșeurilor de ambalaje PET, ne-a spus că la fabrica pe care o gestionează nu sunt colectate și prelucrate mănușile și măștile de protecție de unică folosință.

„În Moldova nu există soluții pentru acest tip de deșeuri. Nu este de dorit ca acestea să nimerească în deșeuri menajere, mai ales că ele pot fi infectate cu virus sau diferiți agenți patogeni. Ele trebuie colectate separat și incinerate, dar la noi incinerare nu există și evident că soluții nu sunt, de aceea totul merge la depozitare la Țînțăreni”.

Totodată, potrivit ei, pe timpul pandemiei, s-a observat reducerea deșeurilor plastice. Fabrica primește de la Regia Autosalubritate deșeuri menajere mixte, de unde sunt extrase tot ce poate fi valorificat și reciclat. „Dacă vorbim despre cantitățile colectate până la pandemie de autosalubritate și în timpul pandemie, cred că  acestea s-au redus cu circa 30-40%.” Vlada Balica spune că asta ar fi o urmare a închiderii sectorului HoReCa. În plus, foarte mulți oameni au plecat la părinți, la sate. Au plecat și cei care închiriau apartamente în Chișinău, studenții.

Ce se întâmplă cu deșeurile medicale? 

Ministerul Sănătății a precizat anterior că există un plan de management al deșeurilor infecțioase. Conform acestuia, există trei etape – colectarea deșeurilor periculoase din punct de vedere infecțios, transferul separat către un punct comun de colectare, sterilizare și dezinfectare a acestora, iar apoi conform unei proceduri se distrug.  

Alexei Bivol, directorul spitalului Raional Telenești, ne-a spus că aici deșeurile periculoase sunt autoclavate. Autoclavarea este o metodă care se folosește și în țările din Europa. „Avem o autoclavă modernă, care funcționează după principiul sterilizării cu aburi, unde tot echipamentul se sterilizează, apoi se fărâmițează și se aruncă la groapa cu gunoi, inofensiv”, spune Alexei Bivol.

„Instalația are cinci programe, procesul durează 45 de minute și după sterilizare, se include programul de fărâmițare, apoi deșeurile inofensive se aruncă la groapă de gunoi” 

Aparatul este testat, aprobat metrologic. În prezent, instituția are aproximativ 45 de contracte cu instituțiile medicale din raioanele vecine, pentru servicii de management al deșeurilor. 

Soluții globale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pentru DW că spălarea obișnuită a mâinilor oferă mai multă protecție împotriva infectării cu COVID-19, decât purtarea mănușilor de cauciuc în locurile publice, iar centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că măștile de pânză lavabile oferă protecția necesară.

Și, în timp ce echipamentele de protecție utilizate în instituțiile medicale nu sunt în mare parte reciclabile sau reutilizabile, apar inovații sustenabile. Astfel, în SUA, producătorul de automobile Ford produce halate de protecție reutilizabile din același material din care se fac airbag-urile. Acestea pot fi spălate până la 50 de ori. Universitatea din Nebraska efectuează testări pentru a vedea dacă lumina ultravioletă va dezinfecta și „va prelungi viața” măștilor medicale și, prin urmare, va reduce deșeurile.

Reprezentanții organizației Zero Waste Europe consideră că țările nu ar trebui să aleagă între protecția mediului și protecția sănătății publice. „Pe viitor, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru pandemii de acest fel și că suntem gata să le abordăm într-un mod ecologic; nu trebuie să fie una în defavoarea celeilalte.”

Foto: DW, Facebook/Ion Andronache

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social5 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment6 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social10 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

SocialO zi în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031