Connect with us
"
"

Externe

Trei candidați la funcția de președinte al Letoniei: niciunul nu este pro-rus

Publicat

pe

PE SCURT

Au fost propuși trei candidați pentru funcția de președinte al Letoniei. Niciunul dintre ei nu este pro-rus, iar cele mai mari șanse de câștig le are candidatul propus de coaliția de guvernare.

PE LUNG

Trei candidați au fost nominalizați pentru alegerea președintelui Letoniei: coaliția de guvernământ l-a propulsat pe judecătorul Curții Europene de Justiție Egil Levits, Uniunea Verzilor și Țăranilor – Ombudsmanul Juris Jansons, deputați ai opoziției interne a Partidului KPV LV – deputatul Juris Shmits, transmite newsliga.net.

Pentru alegerea președintelui Letoniei este nevoie de 51 de voturi. Data alegerilor nu a fost încă stabilită definitiv.

Partidul „Consimțământ”, considerat pro-rus, nu și-a propus candidatul.

Egil Levits, judecătorul Curții Europene de Justiție propus de coaliția de guvernământ are cele mai mari șanse de a acumula 51 de voturi.

Jurnalistă și racheta redacției, omul cu idei și cu metode verificate de a le aduce la viață. Nu există subiect pe care să nu-l îmblânzească Georgeta, cu viteză, talent și atenție la detalii.

Externe

Biden vs. Sanders. Cine îl va înfrunta pe Donald Trump la alegerile din toamnă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Alegerile prezidențiale în SUA sunt programate pentru 3 noiembrie 2020. În timp ce în rândul republicanilor este clar că Donald Trump va fi cel care va lupta pentru un nou mandat, în rândul democraților situația este destul de incertă. Inițial, în lupta pentru a deveni candidatul din partea Partidului Democrat s-au înscris 11 persoane. Pe parcurs, mai mulți s-au retras, iar în urma așa-numitei „Super Marțeai” (ziua de marți din timpul cursei prezidențiale, când în majoritatea statelor au loc alegeri interne în cadrul partidului), a devenit clar că lupta pentru candidatura din partea democraților se va da între Joe Biden și Bernie Sanders. 

Potrivit ultimelor date, fostul vicepreședinte american Joe Biden (77 ani) a câștigat în 10 din 14 state, plasându-se în fața senatorului Bernie Sanders (78 ani). Conform celor mai recente date ale Reuters, în urma alegerilor primare, Biden a obținut 426 voturi de delegați, iar Sanders – 358. Până la sfârșitul lunii martie, alegerile primare vor avea loc în încă 11 state. 

Trebuie de notat, totuși, că sondajele naționale realizate înainte de „Super marțea” arătau că  preferatul cursei este Bernie Sanders. Cine va câștiga alegerile primare în rândul democraților va fi clar la Congresul partidului care va avea loc în luna iulie la Milwaukee. Până atunci, să vedem prin ce s-au remarcat cei doi candidați, ce declară Trump despre ei și pe ce electorat mizează aceștia. 

PE LUNG

Joe Biden 

Ce își propune: fostul vicepreședinte al administrației Obama, Joe Biden a condus în sondaje pe tot parcursul anului 2019. S-a remarcat printr-o poziție centristă cu privire la practic toate problemele cele mai sensibile pentru societate: pledează pentru o răscumpărare mai activă a armelor de la cetățeni, dar este împotriva introducerii restricțiilor; este pentru extinderea asistenței medicale gratuite, dar împotriva asistenței medicale universale; pledează pentru dreptul la avort, dar cu anumite restricții;  declară că este împotrivă ca trecerea ilegală a frontierei să fie considerată o crimă gravă. Cu toate acestea, pe fundalul voinței generale a Partidului Democrat, opiniile moderate ale lui Biden par deja conservatoare. Imaginea sa de candidat de elită este sporită de mulți ani de muncă din Washington – mai întâi la Senat, apoi la Casa Albă.

Pe cine mizează: Pozițiile lui Biden, în vârstă de 77 de ani, sunt deosebit de puternice în rândul afro-americanilor și alegătorilor mai în vârstă, precum și în rând clasei muncitoare.

Ce spune despre el: Donald Trump: Înainte de campania electorală, Trump îl numea pe Biden „slab, atât fizic, cât și psihic”. Ulterior, a început să-l numească în mod regulat „un somnoros”. De asemenea,  a spus că rivalul său nu a fost niciodată un bun senator și a fost considerat un vicepreședinte excelent doar pentru că „lins cu abilitate fundul lui Barack Obama”.

Șansele de câștig: Potrivit sociologilor, ratingurile înalte ale lui Biden se datorează nu popularității personale sau faptului că mulți americani îi împărtășesc ideile, ci faptului că, în ochii alegătorilor Partidului Democrat, el are șansa cea mai mare de a-l învinge pe Donald Trump într-o confruntare directă. Cu o experiență de aproape 40 de ani în Senat și vicepreședinție de opt ani, el pare o figură cel puțin egală cu cea a președintelui american. Sondajele arătau că într-o potențială confruntare directă între Biden și Trump, 50% dintre alegători sunt gata să voteze candidatul democrat, 46% pentru adversarul său.

Cu toate acestea, unii experți cred că situația din 2016 s-ar putea repeta. Este vorba despre alegerile când Trump a învins-o pe Hillary Clinton. Trump ar putea folosi împotriva lui Biden aceleași tehnici retorice – în primul rând, reprezentându-l pe BIden drept un protejat al „establishment”-ului de la Washington. În plus, probabil, Trump va încerca să promoveze subiectul coruptibilității familiei Biden. Trebuie amintit că, după ce liderul american i-a cerut președintelui ucrainean, Vladimir Zelensky, să lanseze o investigaţie care să vizeze activități ale fostului vicepreşedinte Joseph Biden și ale fiului acestuia, Hunter Biden, Trump a fost pus sub acuzare. 

De asemenea, există șanse mari ca democrații de stânga să refuze totuși să voteze pentru Biden, ca în 2016 pentru Clinton.

Bernie Sanders 

Ce își propune: Sanders, senator de Vermont, care nici măcar nu face parte din Partidul Democrat (legea americană nu interzice acest lucru) este popular în rândul alegătorilor de extremă stânga. Ca și înainte, el se autodefinește drept „un socialist democratic” și critică corporațiile pentru influența lor asupra vieții americane. El pledează pentru liberalizarea maximă a legilor privind avortul, pentru decriminalizarea trecerii ilegale a frontierei americane, educația gratuită universală și îngrijirea sănătății. De asemenea pledează pentru alocarea a 16,6 trilioane de dolari în următorii 10 ani pentru combaterea schimbărilor climatice. Întrebarea cheie pe care o pun adversarii în timp ce ascultă toate acestea nu s-a schimbat: cum ar putea fi atinse  toate aceste obiective? În opinia oponenților, acest lucru va duce inevitabil la o creștere accentuată a impozitării americanilor obișnuiți.

Pe cine mizează: Sanders, în vârstă de 78 de ani, mizează pe tineret și, în plus, este din ce în ce mai popular printre hispanici.

Ce spune Trump despre el: Trump îl numește pe Sanders „nebun” și își exprimă încrederea că democrații „nu-i vor permite să câștige” la alegerile primare. În ultima perioadă, el l-a menționat pe Sanders pe Twitter mai des decât în ultimele șase luni. Staful campaniei lui Trump i-a trimis lui Sanders o scrisoare în care declara că reprezintă o amenințare socialistă în adresa  Americii De asemenea, senatorul a fost acuzat că „îi învață pe americanii cum să trăiască, făcând însă exact opusul”.

Șansele de câștig: Popularitatea lui Sanders a început a crește încă în decembrie 2019, Sanders crește în popularitate, iar acum, conform sondajelor naționale, este chiar înaintea lui Joe Biden. La staful lui Trump, potrivit The New York Times, Sanders este considerat adversarul ideal pe care actualul președinte îl poate învinge cu ușurință. Analiștii presupun că în acest caz, republicanii moderați și alegătorii independenți din orașele mici, care s-au săturat de obiceiurile extravagante ale lui Trump și care nu au venit la alegerile congresului din 2018, îl vor vota din nou pe Trump de frica „ revoluției lui Sanders”. Chiar și după cei trei ani de cînd se află la putere Trump, această „revoluție” pare mult mai radicală în SUA decât orice inițiativă a actualului președinte.

Conform unor opinii opuse, Sanders are șanse mari să câștige cam la fel cum a făcut-o Trump în 2016. În favoarea lui poate fi prezența unui puternic electorat „nuclear” la urne – aceasta în condițiile în care alegătorii moderați  pot pur și simplu nu o să vină la urne.

Cum sunt organizate alegerile primare în SUA 

Alegerile primare sunt organizate în lunile februarie-iunie ale anului electoral, în fiecare stat,  printre susținătorii partidelor politice. În acest an, alegerile primare au loc doar în rândul Partidului Democrat, întrucât se cunoaște că actualul președintele Donald Trump va fi candidatul Partidului Republican.

Candidații – în funcție de sprijinul acordat de fiecare stat – primesc un anumit număr de delegați la Congresul Partidului Democrat, care va avea loc la mijlocul lunii iulie la Milwaukee. Statele sunt reprezentate la congres în mod proporțional cu numărul populației. Pentru a deveni candidat la președinție, candidatul trebuie să primească la congres sprijinul majorității delegaților aleși – 1990 de voturi.

Acum, este foarte probabil nici Sanders, nici Biden să nu poată obține din primul tur votul a  mai mult de jumătate dintre delegați. În acest caz, vor urma negocieri dificile care implică așa-numiții superdelegați – reprezentanți proeminenți ai partidului, care sunt liberi să voteze la discreția lor.

Sursa: Forbes, Meduza, Radio Libertatea

Citește mai departe

Ecologie

„Plămânii” care ard. Pământul pierde 20% din sursa sa de oxigen

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pământul este pe cale să-și piardă o parte din plămânii săi. Este vorba de Pădurile Amazoniene care produc 20 la sută din oxigen. Însă, în această vară, pădurile au fost mistuite de peste 75 de mii de incendii. Ceea ce reprezintă cu 83 la sută mai multe incendii comparativ cu anul trecut. 

Cine se face vinovat de aceste incendii și ce ar putea urma? La aceste întrebări încearcă să găsească răspuns întreaga populație și conducătorii mai multor țări de influență.

PE LUNG

Incendiile din această vară au mistuit cea mai mare parte a Pădurii Amazoniene. De fapt, Amazonia ia foc în fiecare an, însă, în acest an incendiile au fost mai multe ca niciodată, 75 de mii. Mai mulți experți susțin că aceste incendii sunt rezultatul despăduririlor care sunt făcute cu acordul președintelui brazilian Jair Bolsonaro. De când a ajuns la conducere, la sfârșitul anului 2018, Pădurea Amazoniană a pierdut aproape 3 500 de kilometri pătrați de pădure, cu patruzeci de procente mai mult decât anul trecut în aceeași perioadă.

Omul de știință Alberto Setzer a declarat pentru jurnaliștii de la CNN că „99% din incendii au fost provocate de om, fie intenționat sau din greșeală. Oamenii dau foc la pădure, ca ulterior, să folosească aceste pământuri în agricultură sau în industrie”. 

Pe parcursul ultimilor decenii, din cauza așezărilor umane, Pădurea s-a micșorat considerabil. Până în anii 60, accesul în pădure era interzis, iar aceasta a rămas practic intactă. Însă, după anii 60 s-au construit ferme, iar cultivarea pământului a dus la defrișarea unor porțiuni mari din pădure. În perioada 1991-2000, Pădurea Amazoniană a pierdut între 415.000 și 587.000 de kilometri pătrați. Ulterior, în fiecare an sunt defrișați peste 22.400 de kilometri pătrați din Pădure. 

Se pare că aceste cifre nu sperie autoritățile braziliene, care plănuiesc să permită tăierea pădurilor pentru a face loc exploatărilor industriale și de minerit, proiectelor de infrastructură sau pentru extinderea zonelor agricole.

Țările din G7, organizație formată din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, au decis alocarea a 20 de milioane de dolari pentru salvarea Pădurii Amazoniene, iar cea mai mare parte din această sumă a fost alocată stingerii incendiilor de vegetație. Asta în pofida faptului că președintele brazilian afirmă că Pădurile Amazoniei aparțin Braziliei și incendiile trebuie să-i preocupe doar pe brazilieni.

Pădurea Amazoniană este o pădure umedă de foioase având o suprafață de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Pădurile ocupă 43% din suprafața Americii de Sud și găzduiesc aproape trei milioane de indigeni. În Amazonia se găsesc 20% din cantitatea de apă dulce de pe planetă, 34% dintre pădurile virgine și 30 – 50% din fauna și flora lumii. Se întinde pe teritoriile a nouă dintre cele 12 țări din America de Sud, majoritar în Brazilia (67%), Bolivia (11%) și Peru (13%).

Citește mai departe

Externe

În Rusia au loc alegeri locale în peste 5 000 de circumscripții

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Duminică, 8 septembrie, în Rusia au loc alegeri locale în peste 5.000 de circumscripții, precum şi pentru desemnarea a 16 guvernatori de regiuni şi pentru alegerea parlamentelor locale din 13 regiuni, inclusiv la Moscova și în Crimeea, parte a Ucrainei anexată de Rusia în 2014.

Cea mai mare atenție este îndreptată spre Moscova – în capitala rusă sunt aleși deputații din Duma orășenească,  și spre Sankt Petersburg – orășenii aleg noul guvernator. Campania electorală de la Moscova a fost marcată de proteste masive ale opoziției. Și la Sankt Petersburg, principalul concurent al actualului șef interimar al orașului s-a retras din alegeri cu o săptămână înainte de ziua alegerilor.

PE LUNG

BBC scrie că alegerile sunt organizate pe fondul celor mai masive proteste din ultimii opt ani la Moscova și un nivel scăzut de încredere a populației în autorități. În cele mai multe cazuri, comisiile electorale au refuzat să înregistreze candidații din opoziție. Alegerile locale din 2018 au fost organizate în condiții similare – atunci protestele și nemulțumirile față de reforma pensiilor au dus la înfrângerea candidaților de la Kremlin la alegerile guvernamentale din trei regiuni.

La Moscova, campania electorală a fost marcată de un val de proteste pentru alegeri corecte și democratice, majoritatea neautorizate. Poliția a intervenit în forță, 2.700 de protestatari au fost reținuți. Evenimentele reamintesc de amploarea demonstrațiilor din 2011-2012, dinainte de revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după un mandat de premier, scrie Radio Europa Liberă.

La Moscova, peste 7 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a desemna 45 de deputați în Duma locală. În acest moment, parlamentul local este dominat de partidul de guvernământ Rusia Unită. Cu toate acestea, duminică, niciun candidat nu se prezintă oficial din partea partidului respectiv, care a ajuns la cel mai scăzut nivel de popularitate din istoria sa.

Vineri dimineață s-a anunțat că a avut loc o spargere în casa președintei Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, care a fost și agresată. Nu se cunosc motivele spargerii, dar o anchetă este în curs.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie7 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social12 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social2 zile în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031