Connect with us
"
"

Divertisment

Toamnă cu decizii ciudate. Cum autorități din alte țări încearcă să-și rezolve problemele

Publicat

pe

PE SCURT

Normalitatea e o noțiune relativă, nu-i așa? Cel mai des limitele acesteia sunt sfidate de autoritățile locale sau generale.  Am colectat câteva de prin toată lumea, de la Dacota americană până la Siberia rusească, au luat decizii care au trezit nedumerirea și uneori zâmbete.

Hotărârile ciudate nu țin de cont de limitările geografice. Acestea sunt valabile pentru țări democratice și pentru regimuri mai puțin democratice.

PE LUNG

„Meth. Weʼre on it”

Autoritățile statului Dakota de Sud ( SUA) au lansat o campanie pentru combaterea dependenței de metamfetamină. Campania are un site web, un clip promoțional cu apelul guvernatorului statului, Christy Noem … și un slogan controversat: „Meth. Weʼre on it ”, pe care mulți l-au interpretat ca „Metamfetamina. Asta e treaba noastră”. Sloganul, desigur, a provocat o reacție neordinară, iar campania a devenit un subiect de glume. Criticii au început a posta mesaje ironice pe rețelele de socializare, atenționând că pentru aceasta au fost cheltuiți aproape jumătate de milion de dolari. Chiar și Departamentul de Poliție al orașului Lenex din Kansas a reacționat cu un mesaj: „Meth. We aren’t”.

Posibil ca autoritățile statului au mizat anume pe o astfel de reacție și au ales în mod conștient acest slogan provocator. Totuși, datorită acestuia, problema Dakotei de Sud este cunoscută acum dincolo de granițele sale, scrie presa străină.

Agricultori, obligați să-și cumpere televizoare ca să le fie dăruite… din partea președintelui țării

Decizie neobișnuită într-o provincie din Turkmenistan. În una din localități mai mulți combineri, care și-au îndeplinit planul de recoltare a bumbacului, au fost obligați de autoritățile locale ca  să-și cumpere televizoare și să le aducă la Festivalul Recoltei, astfel încât să le fie înmânate tot lor, doar că în numele președintelui.

„În acest an, a existat un ordin „de sus” de a dărui televizoare cu diagonala de 43 inch pentru muncitorii care au îndeplinit planul de recoltare la bumbac. Liderii locali însă i-au obligat pe  combineri să-și cumpere câte un televizor și să-l aducă în ziua când va fi filmat festivalul recoltei.  Ei au fost informați că televizoarele vor fi înmânate în timpul evenimentului festiv”, scrie presa locală.

Cei care nu aveau posibilitatea să-și cumpere televizor nou, trebuiau să le aducă pe cele de acasă, dar ambalate în cutii. Mai mult, cutiile cu televizoare vechi trebuiau să fie ambalate în hârtie decorativă.

Pod dat în exploatare, dar demontat după câteva zile

După 20 de ani de solicitări, în Nijnekamsk ( Federația Rusă) a fost construit un pod,  doar că acesta este din plastic și în curând va fi demontat, scrie presa locală. 

În raionul Nijnekamsk (circa 230 km de orașul Kazan) a fost inaugurat un pod peste râul Șeșma în localitatea Elantovo. Acest eveniment a fost așteptat aici de 20 de ani. Potrivit localnicilor, podul existent de fier,  era unul nesigur – de multe ori oamenii cădeau în apă. Noul pod, cu o lungime de 96 de metri și o lățime de 2 metri,  i-a surprins pe mulți, însă sătenii nu se vor putea bucura de el mult timp. Aceasta pentru că podul este din plastic și nu trebuie utilizat iarna.

Oficialii care au ajuns la deschidere au spus că podul va fi demontat în scurt timp, astfel încât gheața de pe râu să nu-l deterioreze.

Fără like pe rețelele de socializare

Guvernatorul regiunii autonome Khanty-Mansiysk Okrug (Federația Rusă) Natalia Komarova le-a interzis funcționarilor să publice pe rețelele de socializare postări care critică autoritățile și nici să dea like unor asemenea mesaje. Modificările au fost incluse în Codul de etică și conduită pentru funcționarii.

Funcționarilor publici li s-a interzis publicarea și întreținerea de texte, fotografii, videoclipuri și înregistrări audio „care conțin critici asupra sistemului constituțional existent, instituțiilor publice, precum și defăimarea onoarei și demnității unei persoane, a sentimentelor cetățenilor”.

De asemenea, oficialilor li s-a interzis să se alăture grupurilor în care sunt publicate astfel de materiale și să folosească un limbaj incorect pe rețelele de socializare, menționa presa rusă. 

Opera și baletul, interzise în Turkmenistan. Pentru prima dată în 18 ani, aici a avut loc premiera unui spectacol de operă 

La Teatrul Național de Muzică și Dramă din Așgabad a avut loc premiera operei „Paiate” de Rugiero Leoncavallo. Este pentru prima dată în 18 ani, când în Turkmenistan a avut loc prezentarea unei opere străine. Înainte de aceasta, spectacolele de operă și balet erau interzise. Presa scrie că intrarea a fost gratuită, iar evenimentul a avut un succes uriaș,

Spectacolul „Paiațe” de Ruggiero Leoncavallo a devenit prima producție a unei opere străine în Turkmenistan și prima producție italiană din istoria țării. Opera, precum baletul, a fost interzisă de primul președinte al țării, Saparmurat Niiazov, care a considerat aceste forme de artă „incompatibile cu mentalitatea turmenilor”.

În 2001, prin decretul primului președinte, Teatrul de Operă și Balet „Mukhtumkuli” a fost închis, iar în locul lui s-a format Teatru Național de Muzică și Dramă.

Succesorul lui Niiazov, Gurbanguli Berdimuhamedov, a extins interdicția asupra acestor forme de artă după moartea primului președinte în 2006, precizează presa.

Al cui sicriu e mai bun?

Deja al zecelea an consecutiv, autoritățile locale din orașul Požarevac (Serbia) autorizează organizarea în luna noiembrie a unui festival cu genericul „Grobariada”, în cadrul căruia se reunesc oameni de afaceri din serviciul ritual din toată regiunea și fac schimb de experiență.

În acest an, aproximativ 250 de reprezentanți ai companiilor de servicii funerare au participat la adunarea regională a întreprinzătorilor din domeniu funerar. Oaspeții au fost întâmpinați de fete în voaluri negre, iar la desert oaspeților li s-a oferit câte o felie dintr-un  tort de o sută de kilograme, care avea forma unui sicriu. În anul curent,  organizatorul evenimentului a fost omul de afaceri Radișa Mihailovici poreclit Drînda – unul dintre cel mai cunoscuți întreprinzători din domeniul funerar din Peninsula Balcanică. Radisa Mihailovici este fondatorul biroului funerar  Drînda International, faimos pentru sloganul „Treaba ta este să mori, restul este preocuparea noastră”.

Înmormântarea nu poate ține mai mult de trei zile, iar nunta – o zi

În Uzbekistan a fost aprobat noi reguli pentru organizarea de înmormântări și nunți, precum și sărbători de familie și aniversări.

Documentul interzice organizarea de sărbători în familie, inclusiv nunți, mai mult de o zi. Acestea ar trebui să înceapă nu mai devreme de șase dimineața și să se încheie cel târziu la 23:00. La nunți este interzis să aduni peste 250 de invitați și să servești cu pilaf peste 300 de persoane.

De asemenea, la nunți nu pot cânta mai mult de doi cântăreți, iar procesiunea de nuntă nu poate consta din mai mult de trei mașini.

Noile reguli se aplică și înmormântărilor – acestea nu pot dura mai mult de trei zile.

Sărbătorile nu trebuie să fie pompoase și risipitoare, nu ar trebui să „încalce stabilitatea atmosferei socio-spirituale și a standardelor morale și etice ale societății”, să contrazică tradițiile și regulile naționale.

Pentru 20 metri – un traseu de ocolire de 66 de kilometri

În comitatul Dorset, din sud-vestul Marii Britanii, din cauza lucrărilor de construcție pe o porțiune de 20 de metri,  autoritățile au stabilit un traseu de ocolire de 66 de kilometri.

O porțiune de 20 de metri a unui drum din comitatul  Dorset a fost închisă pentru reparații de canalizare. Potrivit publicației Telegraph, traseul de ocolire a șantierului a fost trasat printr-un comitat vecin. Astfel, șoferii cărora le trebuiau doar o secundă-două ca să treacă această porțiune, au fost nevoiți să facă un drum care a durat aproximativ o oră.

Locuitorii din Dorset au numit o astfel de decizie a autorităților drept una alogică. și absurdă.

În același timp, pentru șoferii au fost atenționați că dacă nu doresc să ocolească secțiunea închisă pe ruta propusă și decid să conducă de-a lungul acesteia, vor achita o amendă de până la 1 mii de lire sterline.

O sesiune într-un mormânt pentru „a scoate stresul”

Studenții de la o universitate din Olanda sunt îndemnați să stea într-un mormânt de meditație pentru a scăpa de stres înainte de examene. În Nijmegen (Olanda), Universitatea Radboud a venit cu un mod neobișnuit pentru ca studenții să depășească stresul înainte de examene. Li se oferă să se întindă într-un „mormânt de meditație”, scrie Ruptly.

Pe teritoriul universității există o capelă, iar în spatele ei se află un mormânt deschis. Este foarte popular ca mijloc de a face față stresului – pentru a sta în el, studenții stau pe lista de așteptare. Poate fi rezervat pentru o perioadă de la 30 minute la trei ore.

Mormântul are o pernă, o pătură, o rogojină de yoga și un afiș pe care scrie Stay Weird. Potrivit fondatorului proiectului, John Hacking, mormântul le amintește studenților de „nevoia de a valorifica timpul pe pământ”.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Pandemia în Danemarca: „Nici nu am resimțit-o”

Publicat

pe

De către

COVID-19 nu a ocolit nicio țară, însă unele au reușit să-l înfrunte mai bine, iar altele mai puțin. Danemarca a fost printre primele state europene care și-a închis hotarele și a impus restricții pentru a nu permite răspândirea noului virus, neînțeles și necunoscut pentru specialiștii din medicină. Lucrul cel mai important pe care au pus accent autoritățile daneze a fost păstrarea distanței sociale și spălarea cât mai des pe mâini. Mai mult, oamenii sunt îndemnați să petreacă mai mult timp în aer liber și să facă sport, pentru a-și întări imunitatea, iar călătoriile „inutile” în străinătate urmează să fie evitate. 

„Pot să zic că nici nu am resimțit această pandemie. Totul părea normal. Trebuia să respectăm doar niște reguli”, povestește Cristina Ivanov, moldoveancă stabilită de doi ani pe Insula Falster, orășelul Stubbekøbing. 

Pandemia în Danemarca: „Nici nu am resimțit-o”

Am vrut să aflăm cum a arătat pandemia și ieșirea din carantină în una dintre țările care pare să se fi descurcat cel mai bine la acest capitol. Vorbim cu Cristina Ivanov, stabilită în orășelul Stubbekøbing.

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 23 juni 2020

În Danemarca oamenii nu sunt obligați să poarte măști de protecție și nici nu le-a fost interzis să iasă afară, să se plimbe sau chiar să lucreze, cu condiția că vor fi precauți. 

Semi-carantina

La mijlocul lunii martie, Danemarca a optat pentru un regim de semi-carantină. Anume din acel moment, treptat au fost ridicate, pas cu pas, restricțiile, iar autoritățile urmăreau ca numărul cazurilor de infectare să nu crească. La 15 aprilie, au fost redeschise creşele, grădiniţele şi clasele primare. Ulterior, au fost redeschise mai multe magazine, saloane de frumusețe, de tatuaj și școlile auto. La 11 mai ușile și le-au deschis și centrele comerciale, după care au urmat restaurantele și cafenelele. La 15 iunie, frontierele daneze au fost deschise pentru oamenii din Germania, Norvegia și Islanda, doar cu condiția că aceștia nu prezintă semne de răceală, în caz contrar accesul le este strict interzis. De asemenea, autoritățile au menționat că la 27 iunie în țară ar mai putea intra și locuitorii altor țări, însă, până în acest moment nu au fost anunțate aceste state. În același timp, specialiștii danezi se arată optimiști și spun că e puțin probabil ca Danemarca să fie lovită de un al doilea val de coronavirus. Ca parte a măsurilor luate pentru evitarea unui al doilea val epidemic, Danemarca a anunțat creșterea capacității de testare, aflată în prezent la 20.000 de teste pe zi. 

Ajutoare și oameni

În timpul pandemiei, autoritățile s-au gândit la oamenii afectați de aceste restricții și au oferit o serie de ajutoare sociale; au redus TVA-ul de la 25 până la 12%, ceea ce a dus la scăderea prețurilor; au plătit 70-90% din salariile angajaților care nu puteau lucra în această perioadă. Părinții au primit indemnizații de câte 3000 de coroane ( circa 300 de euro) pentru fiecare copil etc. 

De la începutul epidemiei COVID-19, Danemarca a înregistrat aproximativ 12.527 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi un bilanţ de 602 decese, la o populație de peste 5,7 mln de oameni, având o rată de decese mult mai mică decât alte state din Europa.

Citește mai departe

Social

Pandemia în România: „Totul se face treptat”

Publicat

pe

De către

România este țara de la care am primit asistență și ajutoare în valoare de 3,5 mln de euro, deși, la fel ca și Moldova, statul român duce o luptă aprigă cu COVID-19. Este vecina la care privim, o urmărim și de la care de multe ori ne inspirăm. Deși la începutul pandemiei a înregistrat zilnic sute de infectări, totuși, treptat aceasta a început să-și revină și să se pregătească pentru sezonul estival.

 Până în acest moment, România cu o populație de peste 19 mln de oameni, a înregistrat 22.415 de infectări dintre care 1.437 de persoane au decedat.  

Autoritățile române au început să-și facă griji de răspândirea virusului COVID-19 încă la sfârșitul lunii februarie. Atunci, ei au decis ca toți cei care vin din zonele cu infectați, să se autoizoleze acasă pentru 14 zile.

Începând cu 8 martie 2020, sunt interzise toate evenimentele publice în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane. Ministerul Sănătății asigură populația că este pregătită de o eventuală răspândire a virusului. Sunt cumpărate echipamente de protecție și cantități mari de dezinfectant. Tot atunci, Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a decis să suspende procesul de învățământ, să interzică scoaterea din țară a medicamentelor și dispozitivelor medicale care ar putea ajuta în lupta cu COVID-19.

Covid-19 în România

Deși la prima vedere situația în România este similară cu cea din Republica Moldova la capitolul „ieșire din pandemie”, există, totuși, o diferență. Mariuta Dulgher din Cluj ne spune care este ea.

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 16 juni 2020

Pe 16 martie, în contextul evoluției situației epidemiologice determinată de răspândirea COVID-19, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul privind instituirea stării de urgență pentru 30 de zile, care a fost, ulterior, prelungit de două ori (14 aprilie și 15 mai). Restaurantele, hotelurile, cafenelele și zonele de agrement sunt închise. Toate zborurile sunt anulate. Oamenii nu mai pot să iasă afară în timpul nopții, cu excepția anumitor cazuri justificate, pe baza unei declarații pe propria răspundere. La final de martie, în România, numărul celor infectați cu noul coronavirus se apropie de 1.000. Medicii cu greu fac față numărului mult prea mare de infectați. În doar câteva zile un spital din Suceava a devenit un adevărat focar de COVID-19.

După mai multe săptămâni cu zeci de decese înregistrate zilnic, situația pare să se îmbunătățească treptat. De aceea, la începutul verii, o mare parte din restricții au fost anulate. Treptat se redeschid și grădinițele. Nu se prelungesc indemnizațiile pentru șomaj tehnic, în schimb apar stimulente bănești pentru cei care au revenit la serviciu în condiții de risc pentru sănătatea lor. Acum, oamenii se pot plimba prin parcuri, dar fără a sta cu cei mici pe terenurile de joacă sau cele sportive. Treptat, totul revine la o nouă normalitate, atributele căreia sunt măștile de protecție și păstrarea distanței sociale. 

Citește mai departe

Social

Neesențialii: Istoria unui restaurant cu ușile închise

Publicat

pe

De către

Pentru stat au fost doar simpli plătitori de impozite. Pentru oameni –  cei care au amenajat un spațiu atmosferic, special, unde să-și poată petrece plăcut timpul la un pahar de vin și un steak. Însă, pandemia le-a zdruncinat micile afaceri, i-a forțat să-și închidă localurile, să suporte pierderi mari și lipsuri, să ia credite pentru a-și ajuta angajații să se mențină pe linia de plutire. Acum sunt nevoiți să învețe să descifreze corect puzzle-ul propus zilnic de autorități, în caz contrar – riscă amenzi dure.

În seria de interviuri „Neesențialii” vorbim despre cei care și-au construit afaceri cu propriile puteri. Despre cei care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Însă, acum, în timpul pandemiei, sunt lăsați singuri în fața greutăților, devenind neesențiali și aproape invizibili pentru autorități. 

În primul episod vorbim despre cei din domeniul HoReCa. Sunt inspirați, devotați, entuziasmați, dar lăsați într-o neștire adâncă, prin care este greu să treci. 

Neesențialii – HoReCa

Ușile restaurantelor lor s-au închis, dar au fost nevoiți să plătească impozite, salarii și chiria localului. Proprietarii și angajații restaurantelor s-au simțit uitați și ignorați de autorități. Azi, 15 iunie, restaurantele ar fi trebuit să se redeschidă, dar probabil nu toate vor reuși să o facă. Vezi mărturiile oamenilor din sectorul HoReCa în primul episod din Neesențialii.

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 15 juni 2020

„Ne-am oprit”

Anatolie Simonov este proprietarul restaurantului Wine Gogh. În urmă cu trei ani a reușit să-și pună pe roate o afacere de suflet, care să adune oameni buni într-un local cu atmosferă, cu muzică live, vin bun și un steak suculent. În scurt timp, Anatolie se lăuda deja cu un număr de clienți fideli, pe care-i întâmpina ca pe cei mai dragi prieteni. Astfel, el a ajuns să-și spună mulțumit că și în Moldova poți să faci ceva frumos, chiar dacă nu ai în spate tot cumătrismul și prieteniile cu care sunt atât de obișnuite autoritățile de la noi. 

Însă, în urmă cu trei luni, totul s-a schimbat. Pandemia de COVID-19 a adus după sine un șir de restricții care au lovit dureros în micile afaceri din domeniul HoReCa. „În primele trei săptămâni mai primeam comenzile la telefon și le livram. Dar zilnic numărul comenzilor scădea. Oamenii stăteau acasă și au început să economisească. Am rămas doar cu o comandă pe zi. Nu ne puteam permite să continuăm așa. Ne-am oprit”, povestește Anatolie, care în această primăvară a luat un credit pentru a plăti chiria localului și pentru a plăti o parte din salariu angajaților săi, ca ei să aibă cu ce trăi. 

Pregătirile

Astăzi, 15 iunie, se fac ultimele pregătiri pentru redeschiderea restaurantului. Atmosfera e încinsă. Toți stau ca pe ace. Dis-de-dimineață a avut loc o ședință. „Le-am explicat ce trebuie să facem și ce nu. Fiecare angajat a primit regulamentul Comisiei. Toate suprafețele vor fi dezinfectate la fiecare două ore, iar angajații vor nota zilnic într-un registru starea lor de sănătate și temperatura pe care vor trebui să o măsoare de cel puțin patru ori pe zi. Jumătate din mese au fost scoase, pentru a păstra distanța socială”, enumeră Anatolie, care se arată sceptic că lucrurile vor reveni la normal în acest an. 

După ședința cu angajații săi antreprenorul a cumpărat termometre, viziere, mănuși și dezinfectant. Toate acestea le-a făcut fiind ușor posomorât. Starea de nesiguranță și indecizia statului, atunci când anunță ceva, sunt ca sarea pe rană pentru cei care se descurcă pe cont propriu. „Ca să redeschizi localul, îți trebuie cel puțin 10 mii de lei din care să cumperi produsele pe care să le gătești și dacă autoritățile își schimbă peste noapte hotărârea, înseamnă că pierzi și acești bani. Așa a fost cu câteva săptămâni în urmă, când au spus că de luni se deschid localurile, iar duminică noaptea Comisia a făcut o ședință în care au prelungit această perioadă. De aceea, acum nu m-am grăbit să redeschid restaurantul chiar în prima zi. Nici acum parcă nu sunt sigur”, recunoaște Anatolie. 

Plătitori de impozite cu drepturi

Starea de urgență a însemnat pentru ei pierderi, lipsuri și plămădirea unui morman de temeri și întrebări la care micii antreprenori nu au reușit să găsească răspunsuri. Ei spun că statul nu le-a oferit niciun sprijin, nu le-a explicat clar ce au de făcut, însă autoritățile nu au uitat să-i grăbească să-și plătească impozitele sau să-i amendeze în cazul în care nu o făceau la timp. De aceea, mai mulți oameni de afaceri din domeniul HoReCa s-au gândit să-și creeze un ONG pentru apărarea drepturilor proprietarilor restaurantelor mici. „Vrem să creăm o asociație a noastră și vom încerca cu acest ONG să mergem mai departe, măcar să ne apărăm nu interesele, dar drepturile noastre de întreprinzători”, spune Anatolie. „Va fi greu. În orice caz, până la finele anului, cât a fost anunțat că mai mult de 50 de persoane nu pot fi în aceeași încăpere, timp în care eu nu pot plăti jumătate de salariu sau jumătate de chirie”, adaugă el. 

Potrivit Comisiei Situații Excepționale, de astăzi, 15 iunie, cafenelele și restaurantele își pot relua activitatea. Administratorii acestora vor trebuie să aplice ecrane de protecție din plexiglas/sticlă la case și în locurile de preluare a comenzilor. Se va admite servirea la mese a maximum patru persoane, cu excepția grupurilor constituite din membrii unei familii. Igienizarea și dezinfectarea meselor se va efectua după fiecare client.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Lifestyle8 ore în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Social8 ore în urmă

Despre oameni, destine și deportări, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

La 6 iulie Republica Moldova își va aminti, din nou, de calvarul deportărilor. În această zi, în anul 1949, peste...

Social8 ore în urmă

2 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 252 cazuri noi de infectare și 11 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EconomieO zi în urmă

Cât costă să mergi la psiholog

Ideea că doar oamenii cu probleme psihologice grave trebuie să meargă la psiholog este demult depășită. Astăzi oamenii înțeleg importanța...

SocialO zi în urmă

1 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 285 cazuri noi de infectare și patru decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

30 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 256 cazuri noi de infectare și nouă decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031