PE SCURT

Pentru a gestiona mai bine deșeurile de plastic, orașul american Los Angeles poartă în discuții cu Technisoil, o companie inovatoare de producție, pentru a utiliza în mod eficient plasticul în construcția drumurilor orașului.

Autoritățile locale au declarat că optează pentru reutilizarea inteligentă a deșeurilor din plastic, catalogate de obicei ca un flagel ecologic. Astfel, înlocuirea materialelor rutiere asfaltate cu deșeuri de plastic reciclate ar putea crea economii considerabile atât la construcția drumurilor, cât și la gestionarea deșeurilor.

PE LUNG

Plasticul nu este biodegradabil și a devenit în prezent o amenințare semnificativă pentru mediu, pătrunzând în oceane și dăunând vieții marine. În același timp, întreținerea drumurilor este o afacere costisitoare. Pentru a soluționa cele două probleme cheie – excesul deșeurilor din plastic și întreținerea durabilă a drumurilor, Los Angeles și Technisoil au decis să utilizeze plasticul reciclat în construcția drumurilor. Pentru început, tehnologia inovatoare va fi testată la colțul străzii West First și North Grand Avenue.

Pentru început, plasticul va fi granulat, iar apoi topit într-un tip de material pe bază de ulei, numit bitum. Acesta este liantul pe bază de petrol în asfalt. Astfel, „uleiul de plastic” va fi apoi amestecat cu alte materiale de pavaj pentru a crea un tip de asfalt infuzat din plastic.

Care sunt avantajele acestor drumuri din plastic?

În primul rând, sunt o alternativă mai puțin costisitoare în comparație cu bitumul sau asfaltul tradițional. Deoarece asfaltul alimentat cu plastic reduce cantitatea de petrol din asfalt, aceste drumuri necesită mai puțin timp pentru asamblare, ceea ce le face o alegere optimă din punct de vedere financiar. În plus, aceste drumuri au „o amprentă” de carbon mai mică, deoarece plasticul reutilizat produce mai puține emisii.

Totodată, drumurile din plastic sunt durabile și sunt de șapte ori mai rezistente decât asfaltul obișnuit, ceea ce se conduce la costuri mai mici de întreținere a drumurilor.

Inhabitat: „Făcând acest lucru, națiunea va fi mai aproape de atenuarea poluării din plastic, contribuind în același timp la îmbunătățirea rețelei vaste de drumuri din țară care încă nu au fost reparate sau renovate.”

Este adevărat că ecologiștii au temeri că plasticul ar putea ajunge în resursele de apă, dar atât autoritățile din Los Angeles, cât și Technisoil, susțin că au efectuat teste care dovedesc contrariul. Momentul este oportun pentru ca Los Angeles să utilizeze plasticul reciclat, deoarece China a încetat să mai accepte deșeurile reciclabile din Orașul Îngerilor.

„Aceasta este o tehnologie interesantă și durabilă și este ceva ce credem că va merge mai departe și ar putea schimba jocul dacă o vom implementa pe scară largă.”

În loc să acumuleze plastic în depozitele de deșeuri din sudul Californiei, acest proiect promite utilizarea eficientă a plasticului, reducând concomitent costurile de gestionare a deșeurilor dar și de construcție a drumurilor. Dacă acest proiect se va dovedi unul reușit, acesta ar putea deveni un model pe care îl pot implementa și alte orașe din Statele Unite.

PE SCURT

După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și economică dezlănțuită de căderea comunismului – dar, în același timp, puțini sunt mulțumiți de modul în care stau lucrurile acum și mulți își fac griji pentru viitor, scrie theguardian.com

PE LUNG

Un sondaj al Centrului de Cercetare Pew realizat în 17 țări, inclusiv 14 state membre ale UE, a constatat că, deși majoritatea oamenilor din Europa Centrală și de Est au acceptat în general democrația și economia de piață, opiniile lor diferă de la o țară la alta.

Până la 85% dintre oamenii au aprobat schimbarea în Polonia, estul Germaniei și Cehia.  Mai puțin de 55% au aprobat schimbarea în Bulgaria, Ucraina și Rusia. Aceasta a reflectat în general percepții foarte diferite despre cum au evoluat țările, în mod individual, de la evenimentele importante din 1989-1991. Atunci a fost un val de optimism peste Europa, când zidurile și regimurile au căzut, formând societăți și piețe mai deschise, au spus autorii sondajului.

Majoritatea polonezilor, cehilor și lituanienilor și mai mult de 40% din maghiari și slovaci, de exemplu, au spus că se simt că majoritatea oamenilor din țările lor sunt mai bine decât 30 de ani în urmă; în Rusia, Ucraina și Bulgaria, mai mult de jumătate au simțit că lucrurile s-au agravat.

Întrebați cum au crezut că țările lor au avansat, cei din Europa Centrală și de Est au fost cei mai pozitivi în ceea ce privește educația (65%), nivelul de trai (61%) și mândria națională (58%). Ei au fost mai puțin fericiți de lege și ordine (44%) și de valorile familiei (41%), iar o majoritate (53%) a declarat că asistența medicală s-a agravat în perioada post-comunistă.

Dar, în toate fostele națiuni comuniste intervievate, oamenii erau „în mare parte pesimiști în ceea ce privește funcționarea sistemului politic și despre probleme economice specifice, cum ar fi locurile de muncă și inegalitatea”, au spus autorii sondajului.

Națiunile din Europa Centrală și de Est care s-au alăturat UE au apreciat în general instituția și au considerat că a fost bună pentru țările lor. Sondajul a constatat, cu cele mai mari calificative de aprobare, mai mult de 80%, au fost date de fostele state comuniste din Polonia și Lituania.

În două care nu s-au alăturat, Rusia și Ucraina, situația arăta foarte diferit, au spus autorii. „Aceștia aprobă mai puțin trecerea la democrație și capitalism, mai puțin susțin principiile democratice specifice și sunt mai puțin mulțumiți de viața lor”, au spus ei.

Sondajul a dezvăluit, de asemenea, o scindare puternică est-vest în ceea ce privește atitudinile față de unele subiecte sociale. Europenii occidentali au exprimat opinii mult mai progresiste: 94% dintre suedezi și 89% dintre spanioli au declarat că homosexualitatea trebuie să fie acceptată de societate, iar împotrivă au fsot 28% dintre lituanieni și 14% dintre ucraineni.

Sondajul a descoperit diferențe majore între Germania de est și vest, germanii estici fiind mai puțin satisfăcuți de direcția de ansamblu a țării lor și de modul în care funcționează democrația decât cei din vest.

PE SCURT 

Greta Thunberg este o tânără elevă, activă, luptătoare și directă. Ea spune lucrurilor pe nume și îi înfruntă pe liderii mondiali, numindu-i „trădători”.

„Nu v-ați maturizat suficient ca să puteți să le spuneți lucrurilor pe nume. Vă ascundeți după vorbe goale și aveți interese ascunse. Vă prefaceți că nu vedeți cum distrugeți mediul și cum ne spulberați viitorul”, a declarat Greta de la tribuna Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dedicată schimbărilor climatice, „Climate Action Summit”, care a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, în New York. 

PE LUNG 

Greta Thunberg este o activistă de mediu, în vârstă de 16 ani. Greta s-a născut în ianuarie 2003, în Suedia. Ea încearcă să oprească încălzirea globală. În august 2018, a devenit o figură proeminentă pentru începerea primei greve școlare pentru climă. De atunci, mai mult de un milion de studenți i s-au alăturat. Discursurile ei au convins parlamentele Marii Britanii și Irlandei să declare stare de „urgență climatică”.

„Până nu demult, tinerii nu acordau vreo atenție la schimbările climatice, dar acum o fac. Deci, ea a fost un fulger sau un catalizator al acestui lucru”, este de părere Anders Wijkman, președinte al Asociației Suedeze a Industriilor de Reciclare și membru al Consiliului Autorității Suedeze pentru Dezvoltare, precum și fost membru al Parlamentului European. Potrivit lui, imaginea adolescentei și convingerile ei sunt folosite de unele partide, iar Greta are un  rol esențial pentru promovarea stării de „urgență climatică”.  

„În cazul în care liderii noștri se comportă ca niște copii, va trebui ca noi, copiii, să ne asumăm responsabilitatea pe care ar fi trebuit să o ia cu mult timp în urmă”, a declarat adolescenta, la summitul ONU privind schimbările climatice din anul trecut. La fel de dură, Greta a fost la summitul și din acest an, unde a spus: „Nu v-ați maturizat ca să le spuneți lucrurilor pe nume. Ne-ați dezamăgit. Tinerii încep să înțeleagă cum ne-ați trădat. Mi-ați furat visurile și copilăria cu vorbele voastre goale. De aceea, anume aici, tragem linia și vă chemăm la acțiune, în caz contrar să nu vă așteptați că vă vom ierta greșelile” a răbufnit ea. Cu toate acestea, Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a ironizat pe seama adolescentei. „Ea pare foarte fericită și se vede că va avea un viitor luminos”, a comentat Trump pe Twitter, scrie The Guardian. Menționăm că anume Trump a fost cel care a retras SUA din Acordul de la Paris, din 2015, privind schimbările climatice. Mai mult, șeful de la Casa Albă a retras încălzirea globală de pe lista „amenințărilor” la adresa Statelor Unite.

La sfârșitul verii, Greta Thunberg a navigat pe Oceanul Atlantic într-un iacht ecologic, pentru a-și răspândi mesajul privind schimbările climatice în Statele Unite, Canada, America Centrală și America de Sud. În timpul călătoriei, ea a refuzat să vorbească cu președintele Donald Trump, afirmând că va fi o pierdere de timp. Însă, ea s-a întâlnit și discutat cu fostul președinte american Barack Obama. După întâlnirea cu activista, Obama a scris pe Twitter: „Deși are doar 16 ani, Greta este deja unul dintre cei mai mari susținători ai planetei. Ea înțelege că anume tânăra generație va resimți pe propria piele schimbările climatice și de aceea, nu îi este frică să treacă la acțiuni concrete”.

Recent, Greta împreună cu scriitorul și activistul George Monbiot a creat un scurtmetraj despre criza climatică. În video, tânăra vorbește despre importanța opririi arderii combustibililor fosili. „Dar asta nu va fi suficient”, spune ea. Monbiot explică semnificația copacilor sau a „mașinilor magice” așa cum le numește. Această „soluție climatică naturală” aspiră carbonul din aer, este relativ ieftină și se construiește. „Natura este un instrument pe care îl putem folosi pentru a repara climatul nostru spart”, spune el.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, umanitatea are mai puțin de 12 ani pentru a preveni o criză a schimbărilor climatice. Un raport publicat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) la sfârșitul anului 2018 a solicitat „schimbări imediate” la toate aspectele societății. „Dacă nu acționăm, creșterea temperaturilor globale reprezintă un risc ridicat de dezastre sociale și de mediu, inclusiv inundații, secetă, incendii și deficiențe alimentare pentru milioane de oameni”, găsim în concluziile făcute de ONU.

Foto: slate.com