Diaspora
Stela Stângaci: Italia este un important partener european al Republicii Moldova// INTERVIU

Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotențiar al Republicii Moldova la Roma, Stela STÂNGACI, punctează unele repere ale cooperării bilaterale moldo- italiene pe parcursul a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între ţara noastră şi Italia.
În cei 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Moldova şi Republica Italiană care este dinamica cooperării. Dumneavoastră fiind la a doua misiune la Roma cum vedeţi evoluţia relaţilor moldo-italiene?
Cred că avem o evoluție foarte bună. În acești 25 de ani am reușit să clădim cărămidă cu cărămidă un parteneriat solid și amplu, bazat pe comunitatea de valori, dar și pe afinitățile de cultură, limbă, istorie. În 1992, când au fost stabilite relațiile diplomatice, nu aveam acorduri bilaterale, nici schimburi economice, nici ambasade la Roma sau la Chișinău.
Astăzi Italia este, cu siguranță, unul dintre cei mai importanți parteneri europeni ai Republicii Moldova, care ne susține constant pe calea integrării europene și a reformelor, este unul dintre principalii noștri parteneri economici. Astăzi avem o prezență instituțională solidă în Italia: pe lângă Ambasada de la Roma, avem un Consulat general la Milano, un Consulat la Padova. Recent am deschis 3 consulate onorifice: în Toscana, Marche și Abruzzo, Puglia, Basilicata și Molise.
În ce domenii cooperarea este mai armonioasă şi mai eficientă şi în care există rezere şi ar fi nevoie, poate de o implicare a autorităţilor celor două ţări pentru a oferi un cadrul juridic mai relevant, semnând noi acorduri de cooperare ?
Avem o colaborare optimă în domeniul politico-diplomatic. Dovadă este, după cum ziceam, sprijinul constant al Italiei în aspirațiile noastre europene, inclusiv prin acordarea unei asistențe sectoriale concrete în implementarea Acordului de Asociere, în reforma justiției, combaterea corupției, afacerilor interne ș.a. Un argument în susţinerea acestei afirmaţii este și schimbul de vizite realizat la diverse nivele: chiar în aceste zile pregătim vizita la Roma a prim-ministrului Pavel Filip. Avem peste 30 de acorduri bilaterale.
La fel, relațiile comercial-economice sunt intense. Italia este al doilea investitor străin în R.Moldova, al treilea partener economic după volumul exporturilor noastre.
Evident, sunt încă multe de făcut, în special, în domeniul social-umanitar. Avem în Italia peste 250 mii de concetățeni. Ei merită să aibă și titluri de studii recunoscute, și să fie asigurați cu pensii decente și alte prestații sociale. De aceea, în centrul atenției noastre, rămân acordul în domeniul protecției sociale și cel privind recunoașterea titlurilor de studii.
Produsele întreprinderilor moldo-italiene care activează în ţara noastră se întâlnesc pe piaţa italiană ?
În R. Moldova avem peste 1200 de societăți moldo-italiene, Italia plasându-se pe locul 2 după numărul întreprinderilor străine şi investiţiile în capitalul social. Peste 30% din producția acestora este re-exportată pe piața europeană, inclusiv pe cea italiană. Este vorba, în principal, de confecții, textile, componente automobilistice, cablaje.
Acordului de Liber Schimb RM – UE se implementează mai bine de 2 ani, iniţial provizoriu, apoi în totalitate. Care este impactul acestuia asupra schimburilor comercial-economice dintre Republica Moldova şi Republica Italiană ?
Dacă privim exporturile de mărfuri destinate țărilor Uniunii Europene, în ansamblu, constatăm o creștere a acestora de la 46,8% în 2013 până la 65,1% în 2016. Deci, vedem nu doar o reorientare netă a exporturilor noastre spre piața europeană, ci și o creștere a ponderii de aproape 20% în doar câțiva ani.
Cât privește Italia, în 2016, a fost înregistrat practic același volum al schimburilor comerciale ca și în 2015, Italiei revenind 13% din volumul total al comerțului, cu o balanță pozitivă de circa 16 milioane euro în favoarea Republicii Moldova.
Bineînțeles, ne dorim o creștere mult mai semnificativă. De aceea, vom continua să organizăm forumuri de afaceri, misiuni economice, prezentări de țară, în colaborare cu Camera de comerț moldo-italiană, Camera de comerț italo-moldavă, cu Consulatele onorifice, MIEPO și alte structuri specializate.
Constată că Italia este interesată în cooperarea cu Republica Moldova. Care sunt motivele, de ce ar fi interesată de o ţară din afara spaţiului comunitar ?
Cred că lucrurile trebuie privite într-un context mai amplu. În primul rând, Italia, ca și orice alt stat european, este interesată ca să aibă la hotarele estice ale Europei un stat democratic, dezvoltat, sigur și stabil din punct de vedere politic, economic și social.
În al doilea rând, prin poziționarea geografică, resursele umane, legislație, cred că suntem destul de atractivi din punct de vedere economic pentru italieni.
La fel, numeroasa comunitate de moldoveni din Italia, care își aduce contribuția sa importantă la dezvoltarea economiei italiene, nu doar a celei moldovenești, ne motivează pe ambele state să avem relații foarte bune.
Italia este în topul ţărilor din UE în care s-au deplasat moldovenii în căutarea unui loc de muncă. Profilul migranţilor moldoveni este multiaspectual, oricum ne interesează dacă mulţi concetăţeni ai noştri s-au afirmat profesional, depăşind statutul de simplu muncitor sau migrant?
Bineînțeles. Iată doar câteva nume, cu titlu de exemplu: Constantin Beschieru, prima vioară a renumitei Orchestre a televiziunii naționale italiene RAI. Soprana Natalia Roman, care și-a făcut în Italia o carieră impresionantă, evoluând pe scenele celor mai prestigioase teatre de operă. Artur Ionița, fotbalist, evoluează în Clubul italian Cagliari din Serie A pe post de mijlocaș. Viorel Mitu, actor, care câștigă tot mai multă popularitate, protagonist al filmului Infernet. Pictorii Igor Sava, Mihai Ungureanu, Veaceslav Codreanu, care își expun operele în galerii de prestigiu. Lilia Bicec, ziaristă și scriitoare: cartea sa în limba italiană ”Miei cari figli, vi scrivo” (Dragii mei fii, vă scriu) a reușit să facă cunoscută în toată Italia istoria și durerea zecilor de mii de mame moldovence, nevoite să-și lase copiii acasă și să plece la muncă pe meleaguri străine.
Mai avem peste 400 de moldoveni, care exercită profesia de medic în spitalele din toată Italia. Avem mai mulți tineri avocați. Avem peste 5000 de titulari de întreprinderi, majoritatea în construcții, comerț, transporturi, servicii. Circa 2500 de studenți universitari, în creștere cu 20% în ultimii doi ani. Doar anul trecut, peste 300 de tineri moldoveni au absolvit diverse facultăți în Italia.
Într-un cuvânt, suntem o comunitate care, deși din punct de vedere numeric, aici în Italia, este al treilea an în descreștere, din punct de vedere calitativ creștem.
Anatol CACIUC
Alegeri
Candidat în Diasporă, condamnat în SUA pentru violență domestică și privare de libertate

Un tănâr condamnat în SUA pentru violență domestică și privare de libertate candidează la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Alin Alexandrin Patron, candidatul independent la alegerile parlamentare din 24 februarie are, de fapt, antecedente penale, după ce Curtea Supremă din Washington l-a găsit vinovat pentru că a agresat, în SUA, o tănâră din Republica Moldova, scrie Unimedia.info.
Sursa citată face referire la nota informativă a procurorului adjunct pe caz, Angela J. Kaake.
O plângere pe numele moldoveanului a fost depusă în luna octombrie 2015 la Curtea Supremă din Washington de către o tânără originară din Republica Moldova. Aceasta a povestit cum a ajuns să-l cunoască pe Alexandrin Patron și ce i s-a întâmplat.
Sursa citată menționează că tânără este din Republica Moldova și a mers în Statele Unite ale Americii în anul 2014. Pe atunci avea 20 de ani. L-a cunoscut pe Alexandrin Patron pe rețeaua de socializare Facebook. Potrivit ei, Alexandrin i-ar fi propus să se mute în apartamentul pe care îl închiria el, iar între timp își va căuta un nou loc de muncă.
Se menționează că victima nu ar fi avut sentimente față de agresor, iar faptul că se mutase la el nu avea să însemne că își dorește o relație cu acesta.
„Într-o seară când se întorceau acasă dintr-un club, băiatul a agresat-o, lovind-o cu palma peste față. Ajunși acasă, bărbatul a început să țipe, să o numească vulgar și a încuiat-o în dormitor, ca aceasta să nu fugă din apartament, scrie portalul.
Tânăra ar fi încercat de mai multe ori să evadeze, însă Alexandrin a agresat-o la fiecare încercare. Într-un final aceasta a reușit să fugă din dormitor, să-și ia telefonul, și, ajutată de un alt coleg de apartament, să sune la poliție, iar Alexandrin Patron să fie arestat.
Acesta a negat acuzațiile aduse și a pledat nevinovat.
În pofida declarațiilor făcute, Alexandrin Patron a fost găsit vinovat pentru aplicarea violenței domestice de gradul trei, care presupune hărțuirea fizică și psihică exercitată asupra unei persoane. În iunie 2016, Patron a fost condamnat în a doua instanță.
Astfel, potrivit actului sentinței, inculpatul nu are voie să intre în contact cu victima pe o perioadă de cinci ani. De asemenea, acesta a achitat o sumă de 1.853,42 $.
Alexandrin Patron a fost eliberat pe cauțiune, însă timp de 12 luni a fost sub supravegherea organelor de drept.
Articolul integral poate fi citit AICI.
Alegeri
Diaspora.Voteaza.md – o nouă aplicație web destinată cetățenilor din afara țării

Comisia Electorală Centrală a lansat astăzi o nouă aplicație web – Diaspora.Voteaza.md – destinată cetățenilor cu drept de vot care, în ziua alegerilor, se vor afla în afara țării. Datorită acesteia, cetățenii din diasporă vor putea afla care sunt cele mai apropiate secții de votare, dar și cât de aglomerate sunt acestea.
Președinta CEC Alina Russu a declarat că scopul acestui instrument este de a facilita accesul la pentru exercitarea dreptului la vot. Aplicația va putea fi accesată atât de pe calculator, cât și de pe telefonul mobil.
Astfel, imediat ce vizitatorul a accesat pagina Diaspora.Voteaza.md, browserul îi va cere confirmarea pentru localizarea geografică a acestuia.
În funcție de localizarea utilizatorului, aplicația va indica trei secții de votare care se află cel mai aproape de localitatea respectivă, precum și traseul în aplicația google.maps sau o altă aplicație din telefon sau calculator.
De asemenea, pe pagina Diaspora.Voteaza.md pot fi găsite astfel de informații despre secția de votare cum ar fi: adresa fizică, numele instituției sau clădirii în incinta căreia este deschisă acea secție. De asemenea, în ziua alegerilor, aplicația va indica și ce secție este mai puțin aglomerată.
Mai mult ca atât, pe acest site poate fi găsită întreaga listă a secțiilor de votare care vor fi organizate peste hotarele Republicii Moldova – grupate pe țări, în ordine alfabetică.
Tot astăzi, a fost prezentat noua interfață care va reflecta prezența la vot în ziua alegerilor și rezultatele preliminare ale acestora, ținând cont de sistemul electoral mixt.
Linkul respectiv va fi făcut public mai târziu, din motive de securitate.
Această interfață a fost creată în urma hackathonului electoral – Innovoter, care a avut loc în septembrie 2018 și la care au participat peste 30 de tineri pasionați de IT și web-design.
Alegeri
Va parcurge peste 7 mii de km pentru a vota. Istoria moldoveanului din Caraibe

Alexandru Nartea, moldoveanul stabilit în insulele Caraibe, a călătorit mii de kilometri pentru a vota la alegerile prezidențiale din 2016. Pentru scrutinul din 24 februarie, el va face același lucru. De data aceasta, va parcurge o distanță ceva mai lungă, peste 7 mii de kilometri, pentru a ajunge la secția de votare din Ottawa, Canada. Moldoveanul spune că mersul la vot reprezintă o tradiție în familia sa, iar distanța nu este un impediment.
Enlarge

Singura șansă de a schimba situația actuală
Alexandru Nartea și familia sa vor lua avionul de pe insula Sf. Lucia și vor zbura peste cinci ore pentru a ajunge în Canada. Acesta afirmă că aspectele organizatorice nu sunt o problemă și se rezolvă ușor. „Avem unde sta și avem cu ce ne îmbrăca”, glumește Alexandru. „Pentru că locuim în Caraibe, unde este tot timpul cald, vă dați seama că nu avem haine potrivite pentru vremea din Canada. Dar s-a rezolvat acest aspect. Pentru noi este important să votăm. Suntem determinați să o facem și să îndrumăm cât mai multă lume să meargă la vot. Este singura șansă de a schimba situația actuală”, spune moldoveanul din Caraibe.
Modul în care se va desfășura scrutinul parlamentar încă mai stârnește semne de întrebare printre membrii diasporei. „Cred că lucrurile sunt un pic confuze chiar și pentru noi, cei care avem acces la diferite surse de informare… Durează până înțelegi procedura de vot, cum sunt repartizate circumscripțiile, cine sunt candidații, mai ales că sunt mulți la număr. Dar imaginați-vă cum este pentru oamenii de la sate. Nu știu în ce măsură este lumea informată. Și oamenii din diasporă au tot felul de întrebări și neclarități”, povestește bărbatul.
Votarea este o tradiție
Alexandru Nartea mărturisește că cea mai mare motivație a sa de a merge la vot este situația din R. Moldova. „Nici nu mai trebuie să o descriu. Lucrurile sunt grave. Sărăcia, corupția, faptul că lupta împotriva corupției se mimează, statisticile care arată că oamenii pur și simplu pleacă din țară, educația în care se învață tot mai puțin, justiția care de fapt este injustiție… În toate domeniile lucrurile merg prost, iar noi nu le putem lăsa așa”, crede el.
Concetățeanul nostru mai spune că a identificat candidații care îi inspiră încredere și că are o opțiune de vot care merită susținută.
„În plus, în familia noastră votarea este o tradiție. Mergem la vot indiferent de distanță”, punctează moldoveanul.
Un test de curaj și rezistență
Deși locuiește și muncește de ani buni peste hotare, Alexandru Nartea este unul dintre moldovenii convinși că se vor întoarce acasă într-o bună zi. Este la curent cu tot ce se întâmplă în țară și urmărește cu interes evoluția situației din R. Moldova, inclusiv organizarea scrutinului din 24 februarie. Acesta consideră că distribuirea secțiilor de vot nu a fost făcută eficient. „Sperăm că va fi o schimbare și în ce privește actele cu care se va putea vota. Un document expirat nu înseamnă că cetățeanul își pierde drepturile. Sper ca această prevedere să fie schimbată în ultimul ceas”, menționează acesta.
Alexandru mai spune că aceste alegeri reprezintă un test de curaj și rezistență atât pentru cei de acasă, cât și pentru cei care locuiesc peste hotare.
„Pe moldovenii din diasporă îi îndemn să nu se lase descurajați de distanțele pe care trebuie să le parcurgă. Nu trebuie să ne pierdem speranța pentru că schimbarea este realizabilă. Putem repeta ceea ce am făcut în 2016 și o putem face chiar mai bine!”
Peste 24 mii de cetățeni din diasporă s-au înregistrat prealabil pe siteul Comisiei Electorale Centrale pentru a participa la scrutinul parlamentar din 24 februarie. Aceștia vor putea vota în una dintre cele trei circumscripții create peste hotarele țării.