S-a îndrăgostit de țara lui Shakespeare, dar nu a uitat de locul de unde a pornit. Stela Brînzeanu a publicat recent o carte la Londra, care abordează o problemă sensibilă a Republicii Moldova: traficul de ființe umane. Mai multe detalii despre carte, dar și despre viața Stelei în Marea Britanie, urmăriți în interviul acordat pentru Moldova.ORG.
Dragă Stela, ce te-a determinat să scrii cartea „Bessarabian Nights” (Nopți basarabene)?
Acest roman este un dar țării în care m-am născut. A fost un impuls lăuntric și o datorie pe care am simțit-o de a-mi explora originea și mediul unde am crescut. Ca subiecte am ales traficul de ființe umane și prietenia între oameni – două aspecte dintre care unul este foarte răspândit (din păcate) și celălalt lasă de dorit (tot din păcate).
Povestea din carte are la bază fapte reale sau de ficțiune?
Deși „Bessarabian Nights” este un roman de ficțiune, la baza lui stau fapte și situații reale. Am încercat să îmbin elemente de fantezie cu cele adevărate (rezultate din cercetări) pentru a reda în formă literară un adevăr dureros despre boala socială care ne bântuie țara.
Cu ce scop ai creat această carte și care este mesajul pe care îl poartă?
Scopurile au fost câteva: de a face Moldova mai cunscută în lume și de a trezi curiozitatea străinilor de a ne vizita și descoperi țara; de a înțelege factorii interni care stau la baza fenomenului de trafic uman și de a da o voce victimelor acestei sclavii moderne.
Cred că mesajul principal al cărții ar fi următorul: atunci când sacrificăm câte ceva din viața noastră pentru cei dragi, nu înseamnă neapărat că ne compromitem viitorul și visele noastre. Sacrificiul în numele unei prietenii nu reprezintă trădarea destinului nostru ci poate chiar însuși crearea lui.
Ce semnifică titlul „Basarabian Nights”?
Este un joc de cuvinte cu antologia de povești „O mie și Una de Nopți” care în engleză este „Arabian Nights”. Eu am numit romanul „Bessarabian Nights” pentru că totuși este o poveste – dar una cât se poate de adevărată.
-Recunosc când am văzut coperta cărții m-au trecut fiorii. Ce reprezintă de fapt această imagine?
Coperta cărții este una simbolică. Brațul marcat cu semnul zimbrului reprezintă Moldova – țara care este recunoscută ca un focar al traficului de ființe umane. Acest „braț” încearcă să scape din capana scalaviei – prin imaginea destrămării plasei în care este prins.
Cum ai caracteriza în câteva cuvinte eroinele cărții?
Larisa: Hotărâtă, intuituvă, amuzantă.
Ksenia: talentată, sensibilă, înțeleaptă, rănită.
Primul tiraj al cărții este scris în limba engleză. Va fi ea editată și în limba română?
– Deocamdată nu m-am gândit la traducerea romanului în limba română, dar dacă va fi interes acasă și suficiente cereri – atunci sigur și cu mare plăcere.
Lansarea de carte a avut loc în Londra. Cum a fost primită ea de englezi? Sunt ei tentați să citească asemenea cărți?
Până acum cartea a fost primită bine. Recenziile de pe Amazon spun că romanul a plăcut și cititorii par a fi fost atinși de această lectură. Sper ca vestea acestei cărți să ia amploare și să generăm o discuție la nivel internațional despre Moldova și cum am putea contribui la îmbunătățirea situației din țară.
Care a fost drumul tău spre țara lui Shakespeare și de ce ai ales să pleci acolo?
Cred că se datorează doamnei Zinaida Grosu, profesoara mea de limbă engleză din satul natal (Mereșeni) – care mi-a trezit pasiunea pentru tot ce ține de Marea Britanie: limba, literatura și cultura acestei țări.
Cand am venit in Anglia (anul 2000) – imediat simțisem o armonie, o rezonanță între noua lume descoperită și năzuințele cele mai adânci ale sufletul meu.
Cu ce se ocupă Stela Brînzeanu, în afară de scrierea cărților?
Sunt pasionată de fizica cuantică și rolul conștiinței umane asupa lumii din exterior. Devorez pe cât îmi permite timpul informații și cărți ce țin de potențialul naturii umane și spiritualitatea orientală, ceea ce – țin să precizez – nu are de aface cu nici o religie.
Cum sunt tratați imigranții din Marea Britanie? Este sensibil statul englez la problemele lor?
Din propria experiență aș spune că în Marea Britanie imigranții sunt tratați mai bine decât citesc să fie cazul în alte țări. Deși și aici, în pofida unui grad înalt de toleranță a străinilor, se mai întâlnesc unii cărora nu prea le este pe plac această globalizare de amploare în curtea lor.
După părerea ta, cum poate fi diminuat traficul de ființe umane?
Unele sugestii ar fi:
să se furnizeze cât mai multe informații necesare tinerilor, mai ales celor din spațiul rural; să se organizeze training-uri relevante pentru a-i avertiza despre riscurile plecării peste hotare;
implementarea de programe sociale pentru îmbunătățirea încrederii și imaginii față de sine a oamenilor în general;
desfășurarea mai multor campanii de sensibilzare a opiniei publice, a măsurilor de prevenire pentru grupurile de risc precum și desfășurarea programelor de reintegrare a victimelor traficului de ființe umane.
Binânțeles că aceasta nu este o listă epuizată.
Care sunt planurile tale de viitor? Lucrezi la un nou volum sau vei face o pauză?
În viitorul apropiat doresc să revin cu o a doua carte. În cel îndepărtat visez să pot investi în potențialul uman din Republica Moldova – mai ales în capacitățile și talentul copiilor, pentru că ei sunt cei care ne vor crea noile perspective.
Mulțumesc mult!
Interviu realizat de Irina Titica
