Connect with us
"
"

Social

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

Publicat

pe

PE SCURT

Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în bază de gen. Este convingerea locuitorilor din Chirsova, o localitate multietnică din UTA Găgăuzia. Al doilea an consecutiv, aceștia elaborează în mod participativ un plan comunitar de prevenire și combatere a violenței, pe care autoritățile locale se angajează să îl respecte și să îl implementeze. Astfel, la discuțiile privind conținutul documentului participă bărbați și femei din comunitate. Tot ei analizează felul în care au fost realizate propunerile lor anterioare. Planul intră în vigoare după ce este aprobat de consiliul local.

Documentul elaborat în anul curent conține 13 acțiuni în care vor fi implicați nu doar specialiștii direct responsabili de reducerea acestui fenomen, dar și oamenii din localitate. De exemplu, în liceul și gimnaziul din sat vor fi organizate, pe parcursul anului curent, un șir de lecții tematice pentru elevi. Subiectul violenței asupra femeilor va fi abordat și în cadrul ședințelor cu părinții, inclusiv cu cei care au copii de grădiniță. Totodată, fiecare cuplu proaspăt căsătorit va beneficia consultanța din partea unui specialist din primărie, dar și un pliant întitulat „O familie fericită este o familie fără violență”, elaborat și tipărit la inițiativa comisiei multidisciplinare din Chirsova.

PE LUNG

„Planul de acţiuni va permite autorităților publice locale să aloce și să atragă resurse pentru funcționarea serviciilor de care are nevoie comunitatea. Totodată, documentul este un suport pentru soluţionarea unei probleme grave, existentă în toate localităţile din ţară – violenţa în bază de gen”, susţine Vitalie Frecăuţeanu, coordonator de proiect la PNUD.

„Până nu demult violenţa era un subiect tabu”

În ultima perioadă, preocupările pentru violenţa în bază de gen au devenit ceva uzual pentru oamenii din Chirsova. Majoritatea acestora ştiu că în localitate există o comisie multidisciplinară abilitată cu reducerea violenţei şi că fiecare problemă de acest gen poate fi soluţionată eficient dacă este semnalată la timp. Lucrurile nu au fost, însă, întotdeauna aşa.

„Până nu demult violenţa era un subiect aproape tabu. Oamenii nu voiau să vorbească despre faptul că există femei care sunt bătute, maltratate sau supuse violenţei economice”, afirmă Vasilisa Delicostea, una din locuitoarele satului.

Situaţia s-a schimbat treptat după ce localitatea a devenit parte a unui proiect global PNUD, implementat cu sprijinul Republicii Coreea.

Astfel, în Chirsova a fost constituită o echipă multidisciplinară, iar cu susţinerea PNUD aceasta a fost pregătită să acționeze în toate cazurile de risc pentru viața și securitatea femeilor și a copiilor acestora. Totodată, specialiştii sunt responsabili și de prevenirea violenței, aşa că organizează activităţii care să implice toţi oamenii din sat, adulţi şi tineri.

„Ne bucurăm că am reuşit să creăm un mecanism demn de preluat şi de alte localităţi. Orice persoană care este martoră sau victimă a unui caz de violenţă poate apela la unul dintre aceşti specialişti: asistent social, profesor, educator, angajat al poliției sau lucrător medical. Fiecare dintre aceștia poate iniția mecanismul de referire şi demara procesul de protecție. Oamenii ştiu că se reacţionează de fiecare dată, cazurile sunt înregistrate, după care se caută soluţia optimă într-un interval de timp cât mai scurt posibil”, spune Serghei Sapunji, primarul satului Chirsova.

Şi dacă până în prezent cea mai mare problemă rămânea a fi găsirea unui adăpost pentru femeile care se confruntau cu episoade grave de violenţă, în curând şi această dificultate va fi soluţionată. În următoarele câteva luni, în regiune va începe să funcţioneze  un centru specializat pentru femeile care suferă din cauza violenţei şi copiii acestora. Reconstrucţia capitală a clădirii, demarată de PNUD şi Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, a fost finalizată la sfârşitul anului 2019. În prezent se fac procedurile de dare în exploatare, după care va urma procesul de selectare a angajaţilor. Serviciul va acorda asistenţă socială, psihologică şi juridică dar şi sprijin în găsirea unui loc de muncă.

Proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale” este implementat în perioada 2018-2020 de PNUD cu sprijinul Republicii Coreea. Iniţiativa se înscrie într-un proiect global al PNUD, care are scopul să abordeze prevenirea violenței la scară largă, implicând parteneri, strategii și surse de finanțare noi. Proiectul este pus în aplicare în șapte țări din lume, Republica Moldova fiind singura din Europa.

Social

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Publicat

pe

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

33 de pacienți în stare gravă

Alte 295 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 1 în Transnistria. Din numărul total de cazuri, 1 caz este de import (Federația Rusă).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 17 445 cazuri.

Total teste efectuate în această zi – 1825, dintre care primar – 1320 şi repetat – 505.

Din numărul total de cazuri din această zi, 7 sunt lucrători medicali: medici – 2, asistenți medicali – 3, felceri – 1 personal auxiliar – 1.

În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 din Chișinău, au fost internate 46 persoane cu suspecție la COVID-19.

Starea de sănătate a persoanelor infectate: 437 stare gravă (dintre care 33 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1083- stare de gravitate medie, ceilalţi pacienţi în stare satisfăcătoare.

Alte 247 persoane au fost tratate și externate. În total, 10 093 persoane s-au vindecat de COVID-19.

Astăzi au decedat încă 12 oameni. Numărul deceselor a ajuns la 572.

Burse de la 1000 lei până la 1600 pentru stagiu de practică în instituțiile medicale implicare în lupta cu COVID-19

Medicii și farmaciștii rezidenți, studenții și elevii înmatriculați la studii în învățământul superior, profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar medical și farmaceutic din contul bugetului de stat, precum și în bază de contract de studii cu taxă, care vor efectua pe parcursul anului 2020 un stagiu de practică în instituțiile medico-sanitare publice antrenate în controlul și combaterea infecției COVID-19, beneficiază pentru anul de studii 2020-2021 de bursă de stagiu de practică în cuantumurile bănești stabilite de Guvern, conform anexei la prezenta hotărâre. Bursa de stagiu de practică se va acorda inclusiv pentru anul de studii 2021-2022, în cazul în care persoana, pe parcursul anului 2021, va efectua un stagiu de practică în condiții similare. Proiectul de lege care prevede această măsură a fost votat astăzi, 3 iulie.

Consecințe nefaste pentru sănătatea copiilor

Ombudsmana Copilului este rezervată față de ideea redeschiderii grădinițelor în condițiile epidemiologice actuale și își reiterează ideea privind redirecționarea către părinții care au copii de vârstă preșcolară a mijloacelor prevăzute per copil în sistemul educațional pentru ca să poată îngriji de micuți în perioada epidemiei.

Avocata Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, e de părere că redeschiderea instituțiilor preșcolare într-o perioadă de constantă creștere a numărului persoanelor infectate cu virusul COVID-19 poate avea consecințe nefaste pentru sănătatea copiilor și părinților acestora. Peste 800 de copii din Republica Moldova s-au îmbolnăvit din luna martie și până joi, 2 iulie, de COVID-19, Totodată, potrivit Ministerului Sănătății, peste 350 de copii testați pozitiv cu COVID-19 se află în prezent în spitale pentru tratament.

Transportul public în Chișinău revine la normal

Primăria Municipiului Chișinău informează că sâmbătă și duminică, 04-05 iulie, a.c., circulația transportului public municipal, troleibuze și autobuze, va fi organizată în regim obișnuit, cu activitate pe parcursul întregii zile.

„Nu pun mâna în foc”

Chicu a declaratla emisiunea „Puterea a patra” de la N4 că cei care au primit amendă de 22 500 de lei în perioada stării de urgență și nu sunt de acord cu ea, ar putea să meargă în instanța de judecată pentru a fi micșorată. „Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională acea limită minimă de 450 unități convenționale. Cei care au achitat amenda, dar nu sunt de acord, au posibilitatea să se adreseze în instanță și să revadă amenda. Dar nu voi pune mâna în foc, nu spun cu siguranță, pentru că sunt detalii juridice și vom reveni cu detalii. Dacă instanța va decide că a fost exagerat și nu trebuia să achite atâta, statul va restitui banii”, a declarat Chicu.

Moldovenii vin și pleacă

În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 11 760 traversări. Pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 5 462 traversări persoane, dintre care 2 460 treceri la frontiera moldo-română, 1 158 treceri la frontiera cu Ucraina și 1 844 treceri aeriene.

În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost supuse screeningului 11 760 persoane și completate 5 462 fișe epidemiologice individuale. Nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19.

Foto simbol: The Moscow Times

Citește mai departe

Social

Despre oameni, destine și deportări, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

Publicat

pe

De către

La 6 iulie Republica Moldova își va aminti, din nou, de calvarul deportărilor. În această zi, în anul 1949, peste 35 de mii de basarabeni au fost încărcați în vagoane de marfă și duși în Siberia, acesta fiind cel mai mare val de deportări pe care l-a cunoscut proaspăta republica sovietică… Ce au fost și de ce au fost posibile deportările? Cum au modelat ele destinele celor rupți, peste noapte, de vatră? Radio Europa Liberă își propune să răspundă la aceste întrebări la o nouă dezbatere organizată vineri, 3 iulie, în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, realizat cu sprijinul Ambasadei SUA în țara noastră.

Deși de la acele zile au trecut peste 70 de ani, subiectul deportărilor rămâne, în continuare, unul de actualitate. Un motiv ar fi felul în care s-a făcut reabilitarea foștilor deportați, dar și faptul că în societatea noastră există încă suficiente voci care găsesc o justificare pentru acele acțiuni – „așa au fost timpurile, la o adică”.

Cum au fost timpurile, totuși? Și cât de actuală mai este tema deportărilor din Basarabia și Nordul Bucovinei după mai mult de șapte decenii? Au tinerii un interes pentru evenimentele de atunci și de ce această temă rămâne, pentru mulți dintre noi, una delicată? Ce atitudine ar trebui să adoptăm față de susținătorii regimului, cu al căror ajutor au fost trimiși mii de oameni în surghiun și ce lecții am învățat din toate acestea pentru prezent și viitor? În ce măsură politicienii au denaturat istoria deportărilor și avem oare, în zilele noastre, oameni „deportați” pe criterii politice? Sunt subiectele pe care jurnalistul Nicu Gușan, moderatorul dezbaterii și Vasile Botnaru, directorul Biroului Europa Liberă la Chișinău, le vor aborda-diseca împreună cu doi invitați speciali – Viorica Olaru-Cemîrtan, cercetător științific superior și lector universitar la departamentul de Istorie a Artei a Universității Uppsala din Suedia, și Victor Bârsan, ex-redactor-șef la „Revista 22”, fost ambasador al României în Republica Moldova, autor al cărților „Masacrul inocenților”, „Procesul Ilașcu” și „Mineriada din iunie”.

Alături de ei, subiectul va fi evocat prin prisma mai multor materiale jurnalistice realizate de echipa redacțională – „Urmele deportărilor”, o mărturie-document de Nicu Gușan despre deportările din Bucovina de Nord; „Născuți în Siberia”, un film de Eugenia Crețu despre copiii născuți în Siberia din părinți necăsătoriți până la exil și care acum nu au statut de foști deportați; „Spovedania”, un film-mărturie a unui bărbat care a participat la organizarea deportărilor în satul său, de Liuba Șevciuc. De asemenea, vom afla cum au trăit deportările alte popoare – din interviul făcut de Ivan Sveatcenko și Iulia Mihailova cu liderul tătarilor din Crimeea și fostul disident sovietic Mustafa Djemilev; sau cum e să aduci drama deportărilor pe micile ecrane – din discuția lui Alexandu Bordian cu Leontina Vatamanu, regizoarea filmului „Siberia din oase”, lansat de 6 iulie 2019…

Lumea are nevoie de informație. Și lumea are nevoie de memorie. Vă invităm să ne amintim împreună vineri, 3 iulie, la ora 17.00, într-o dezbatere specială „AntiNostalgia”, realizată de Europa Liberă – „Oameni. Destine. Deportări”.

Citește mai departe

Social

Cum va arăta parada pride 2020 în Moldova. Detalii de la Diana Guja

Publicat

pe

De către

De câțiva ani, de când elaborăm „in house” campaniile sociale anuale, cu câteva luni înainte de perioada când trebuie să se desfășoare campania, ne izolăm cu toată echipa undeva în afara orașului pentru două zile și ne scufundăm în discuții. Participă absolut toți și sunt ascultate toate ideile, oricât de halucinante sau suprarealiste ar părea. Plecarea din oraș, în afara mediului de lucru obișnuit, a fost o decizie salvatoare, după experiența anilor în care făceam brainstorming-urile în sala de ședințe a sediului organizației. Pe de o parte, trebuia să ne concentrăm pe un proces creativ, pe de alta – să răspundem la telefoane sau să interacționăm cu vizitatorii centrului. Deși, în final veneam cu idei și concepte, era destul de frustrant și obositor. Or, una din valorile GDM este crarea unei ambianțe de lucru în care sănătatea mintală a angajaților să aibă prioritate maximă.

Enlarge

gdm
Unul dintre evenimentele de anul acesta a fost premiul Strachina de Jmalț. Vezi mai jos videoul de la eveniment

Pentru GDM campania anuală este ca o încheiere firească a unui ciclu de viață și punctul de trecere spre o altă etapă. E momentul când, simbolic, strângem roada activității unui an întreg și ne conectăm într-un mod deosbit cu persoanele din comunitatea LGBT+, dar și cu toți susținătorii și prietenii organizației. Anul ăsta nu a fost diferit, chiar dacă, pentru prima dată și campania, și festivalul Moldova Pride se desfășoară doar online.

Sunt alături, dar nu mă cunoști” e una dintre campaniile sociale din ultimii ani care ne-a scuturat binișor, chiar dacă colegii mei de la GENDERDOC-M au văzut sau trăit povești asemănătoare.

Să fii și să nu poți spune deschis ce ești – e o dramă enormă. Cu atât mai de greu de suportat când nu poți fi pe deplin ceea ce ești în fața oamenilor dragi și, mai ales, în fața familiei.

Noi atât de des și vehement negăm, în noi înșine și în ceilalți, necesitatea de a fi văzuți, încât ajungem să trăim în orbire și să supunem supliciului tot ce iese dincolo de cadrul lucrurilor pe care ne permitem să le vedem. Fie ele în noi sau în alții.

Să fii aproape de cineva, dar să nu-l vezi sau să nu fii văzut, e să trăiești cu jumătate de măsură. Sau poate nici atât.

În această campanie am vrut să ajutăm persoanele LGBT+ să înceapă să trăiască un pic mai mult.

Printre rândurile scrisorilor care ne-au fost trimise se ascund ani de tăcere, în multe cazuri frică, incertitudine, dorință arzătoare de a se destăinui amestacată cu un sentiment puternic de neputință. Un cocktail otrăvitor.

Anya Glazkina читает письмо внучки своей бабушке.«А потом тебя не стало, и я уже никогда не узнаю, правильно ли я поступила, что позволила страху встать между нами, сохранила ли я тебе несколько лет жизни или впустую отравила наши отношения молчанием.»_________Все письма из кампании «Я рядом, но ты меня не знаешь – это письма, написанные ЛГБТ-людьми из Молдовы, живущим или ушедшим близким, которым они не могли открыться. Посредством этих видеороликов мы хотим дать голос им и всем тем, кто продолжает жить в тишине.#SuntOk2020

Geplaatst door Centrul GDM op Zaterdag 13 juni 2020

Când scrisorile, citite de persoane cunoscute, au început să apară în online, autorii și autoarele ne-au scris ceea ce simțeau în momentul în care își auzeau cuvintele rostite. Despre puterea care le-a fost restituită, despre piesele puzzle-ului care se adunau într-un tablou întreg, despre libertate și lacrimi. Multe lacrimi. Pentru că nu e nimic mai important decât să fii văzut și auzit în toată splendoarea ta de om.

Eu știu că prin această campanie noi am reușit să schimbăm viața câtorva oameni. Și asta, credeți-mă, nu e puțin. Acum, după ce toate scrisorile au fost citite, mai avem voci care se vor auzite, oameni care ne scriu și vor să se destăinuie. Și alții, care ne scriu și vor să devină mesagerii cuiva. E uluitor efectul pe care l-au avut aceste scrisori.

Ne-a mai rămas o zi de campanie și din Festivalul Moldova Pride, Ziua Marșului. Chiar dacă în acest an nu putem ieși în stradă cu sutele, așa cum se întâmpla în anii precedenți, oricum vă așteptăm pe toți la un Marș virtual – ieșiți acolo unde sunteți și faceți o scurtă transmisiune live pe rețelele sociale de la marșul vostru personal, cu hash tag-ul #moldovapride2020 sau, dacă nu vreți să vă filmați, să postați o fotografie.

Mesajele noastre rămân neschimbate – fiecare om are dreptul să trăiască în libertate și fără frică, fiecare om, indiferent de identitatea sa, merită să fie iubit, fiecare om vrea să fie văzut și acceptat.

Vă așteptăm la Marș.

Autoare: Diana Guja, comunicatoare GDM

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate7 ore în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică8 ore în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment9 ore în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie11 ore în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social15 ore în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Lifestyle2 zile în urmă

Cum alegi o fereastră termopan?

Cu toate că există o varietate mare de profile, cum ar fi VEKA, Salamander,Trocal, KBE, Aluplast, etc. să alegi un...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie3 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031