""
Connect with us
"
"

Social

Râul Bâc va fi curățat de la Chișinău până la Strășeni

Publicat

pe

PE SCURT

Râul Bâc va fi curățat de la Chișinău până la Strășeni, cu sprijinul acordat de Guvernul României. Pentru acest proiect Executivul de la București urmează să aloce 10 milioane de euro.

Potrivit proiectului, albia râului Bâc va fi curățată pe lungimea de 21 km în raionul Strășeni și pe 24 km în municipiul Chișinău. Proiectul hotărârii prin care banii alocați vor ajunge la Chișinău se află în faza finală de avizare în Guvernul român.

PE LUNG

Premierul Pavel Filip a cerut astăzi Ministerului Agriculturii urgentarea procedurilor pentru elaborarea documentației de proiect și a impactului de mediu necesare pentru curățarea râului Bâc.

„Din cauza stării în care este râul Bâc, cum plouă mai tare, drumul nu este practicabil și se inundă și grădinile. Problema e de mulți ani atât la Chișinău, cât și la Strășeni. Oamenii din regiune spun că problema numărul 1 este asta”, a menționat premierul citat într-un comunicat al Guvernului.

Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii afirmă că este în proces de elaborare a caietului de sarcini pentru achizițiile legate de lucrările din cadrul proiectului.

În total, din cele 100 de milioane de euro ajutor nerambursabil, România va acorda 15 milioane de euro pentru 4 proiecte de mediu în Republica Moldova.

Cu 10 milioane de euro se va curăța râul Bâc, iar restul banilor vor fi folosiți pentru restabilirea ecosistemelor din lunca Prutului de Jos, eliminarea poluării în apele subterane și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

loading...

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Peste 1600 de terenuri din Moldova, contaminate. Ce zic specialiștii?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mai mult de 1600 de terenuri pe întreg teritoriul țări sunt contaminate cu poluanți organici persistenți și produse industriale. Aceasta în condițiile în care în țară sunt 23 de depozite de substanțe toxice. De asemenea, există teritorii cu stocuri de pesticide perimate, a căror cantitate se estimează la peste 200 de tone fracție solidă și peste 88 de tone fracție lichidă. Datele au fost prezentate de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Chiril Moțpan.

Parlamentarul a menționat că a transmis o solicitare privind acordarea unui sprijin NATO pentru evacuarea pesticidelor periculoase din R. Moldova. Experții în domeniu susțin că suprafața exactă a terenurilor contaminate ar putea fi stabilită în urma unor analize a solului din zonele respective. Totodată, ei susțin că lansarea unui proiect realizat de NATO, similar celui care a fost realizat în Moldova în anii trecuți, ar fi remediat situația.

PE LUNG

Chiril Moțpan: Avem o problemă gravă

„Această problemă există pe tot teritoriul R. Moldova. Mai mult de 1 600 de terenuri sunt contaminate cu pesticide din categoria poluanților organici persistenți și produse industriale. Suprafața terenurilor contaminate constituie circa 3,336 milioane de metri pătrați. Aceste substanțe se extind și în apele subterane”, a declarat astăzi Moțpan, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament.

Deputatul a menționat că o asemenea situație se atestă și în localitatea Hârbovăț, raionul Anenii Noi, unde există o cantitate impunătoare de substanțe toxice, pesticide și recipiente cu chimicale periculoase.

Chiril Moțpan a spus că o problemă este și lipsa asigurării pazei celor 23 de depozite de substanțe toxice. „Problema este de gravitate mare. Majoritatea dintre aceste depozite nu sunt luate sub supravegherea statului, sunt deteriorate și există un risc enorm să fie otrăvite terenurile, apele freatice, iar în final să sufere oamenii”, a spus deputatul.

El a smenționat că a discutat problema în cadrul unei întrevederi cu Kristina Baleisyte, șefa Oficiului de legătură NATO în R. Moldova, solicitând sprijinul al NATO pentru evacuarea pesticidelor periculoase din R. Moldova.

Substanțe care nu se descompun nici în 100 de ani

Ecologistul Vladimir Garaba a declarat că, cel mai probabil, este vorba despre terenurile pe care în trecut s-au păstrat pesticidele, fostele depozite de păstrare a pesticidelor.

„În Republica Moldova fiecare localitate avea câte un depozit sau două, ele ocupau 20-30 de ari. Probabil așa s-au adunat 1600 de terenuri. Anume teritoriile acelea au fost controlate și încă mai conțin cantități uneori serioase de poluanți organici persistenți. În primul rând este DDT, hexaloran, care se păstrau 45-50-60 ani în urmă și care nu au mai fost folosite”.

El a menționat că, în anumite locuri, unii oameni au cumpărat și privatizat terenurile unde au fost depozitele de pesticide și le-au inclus în circuitul agricol, iar produsele crescute aici prezintă un risc. „Majoritatea substanțelor sintetice organice se descompun, dar cele care conțin cloruri organici, sunt deosebit de persistente, ele nu se descompun timp de zeci chiar și sute de ani. Descompunerea este foarte lentă. Dacă au fost plantate culturi agricole pe aceste terenuri atunci cu siguranță poluanții au pătruns în acestea”.

Vladimir Garaba a opinat că singura soluție de remediere a problemei ar fi realizarea unui proiect cu finanțare externă, de exemplu cum a fost în anii trecuți, cu ajutorul NATO. Aceasta se întâmplă pentru că noi nu avem în țară utilaje pentru a neutraliza pesticidele rămase.

Maxim Brumă, inspector principal la Inspectoratul pentru protecția mediului, a menționat că, totuși, suprafața terenurilor contaminate este puțin mai mică, aceasta pentru că, cu sprijinul financiar al NATO, în anii trecuți a fost evacuată o cantitate masivă de pesticide. „Din anumite motive au mai rămas o anumită cantitate de pesticide care nu a fost evacuată în anii trecuți. Poate fi vorba despre vreo 50 tone pe tot teritoriul țării. Sunt pesticidele din perioada sovietică, dar și cele aduse în anii 90, însă termenul acestora a expirat”, a explicat el.

Potrivit specialistului, aceste pesticide nu pot fi cântărite, pentru că este necesar ca persoanele care vor merge la fața locului să fie dotate cu echipament corespunzător. În plus, pesticidele trebuie reambalate. Bruma a mai explicat că unii agenți economici au importat o cantitate mai mare de pesticide și nu le-au utilizat, iar, pentru că acestora le-au expirat termenul, au fost catalogate drept deșeuri.

La fel ca și deputatul Chiril Moțpan și ecologistul Vladimir Garaba, Maxim Brum susține că pentru evacuarea și neutralizarea pesticidelor este necesar sprijin financiar extern, cum ar fi cel acordat anterior de NATO. Totodată, el a opinat că, chiar dacă sprijinul va fi acordat, acest lucru va fi posibil nu mai devreme de anul viitor. „Până atunci, trebuie de restricționat accesul la depozitele cu pesticide, iar substanțele toxice trebuie să fi izolate pentru a nu fi afectate de precipitații”, a adăugat el, menționând că pentru a vedea starea de poluare a solului pe teritoriile respective, este necesară prelevarea probelor și o analiză de laborator a acestora.

Încă 4000 de tone de pesticide rămase

Precizăm că în anul 20013 în Moldova a demarat proiectul NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în Republica Moldova. Aceasta a fost implementat pe etape. Costul total al proiectului a fost de 2,2 milioane de euro, bani oferiţi de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Polonia, România şi Turcia.

1269 de tone de substanțe chimice au fost adunate și transportate pentru distrugere în Polonia

În total, din perioada sovietică, pe teritoriul Republicii Moldova au rămas 7245 de tone de pesticide. Începând din anul 2003, 1269 de tone au fost ambalate, evacuate și distruse în Polonia, în cadrul proiectului NATO privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice în Republica Moldova. Iar 1976 de tone au fost evacuate și distruse în Franța, în cadrul altor proiecte finanţate de partenerii externi.

Pe teritoriul țării noastre mai rămân 4000 de tone de pesticide, înhumate la poligonul din satul Cişmichioi, UTA Găgăuzia. Autoritățile poartă discuții cu Agenția Cehă pentru Dezvoltare în vederea implementării unui proiect în valoare de 1 milion de euro, pentru evacuarea acestora.

loading...

Citește mai departe

Economie

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE din vecinătatea europeană

Publicat

pe

PE SCURT

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană, anunță platforma proiectelor de asistență tehnică finanțate de UE în Republica Moldova, eu4moldova.md.

PE LUNG

Uniunea Europeană a investit în Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător, agricultură, economie și dezvoltarea afacerilor, energie, transport și infrastructură, mediu și dezvoltare durabilă, justiție și poliție, administrație publică, cultură, știință și educație, sănătate și incluziune socială, societatea civilă și drepturile omului, cooperare transfrontalieră.

70% din exporturile moldovenești și 56% din comerțul total din anul 2018 au plecat spre UE

Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător

DCFTA (Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător) a beneficiat de peste 36 milioane de euro (36,029,205.00 euro), fiind investiți în proiecte care au fost deja implementate sau sunt în derulare (proiecte din 2013 până în 2024). De exemplu, din 2014 până în 2024 se desfășoară proiectul Facilitatea ZLSAC de sprijinire directă a IMM-urilor”. Obiectivul este de a îmbunătăți accesul la finanțare prin asigurarea unor sisteme de garanții și a unei asistențe tehnice pentru sporirea numărului proiectelor viabile derulate de IMM-uri. Proiectul acesta costă peste 10 milioane de euro, fiind unul dintre cel mai mare.

Agricultură

Uniunea Europeană a investit peste 73 de milioane de euro (73,620,670.00 euro) în agricultură. Cel mai mare proiect finanțat este Programul European de Vecinătate pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ENPARD) cu 53 de milioane de euro. Acesta a început în 2015 și va dura până în  2020. Proiectul are obiectevele generale de 1) asistarea Guvernului Republicii Moldova în eradicarea sărăciei, promovarea creșterii durabile și incluzive, consolidarea și îmbunătățirea guvernării democratice și economice; 2) să încurajeze consolidarea încrederii în Republica Moldova, urmărind – prin intermediul unei componente specifice – regiunile și unitățile administrativ-teritoriale cu statut special.

Economie și dezvoltarea afacerilor

Peste 56 de milioane, în total (56,964,299.00 euro), au fost livrați către economie și dezvoltarea afacerilor. Cel mai mare proiect, de 23 de milioane de euro, au fost livrați către proiectul Regiuni-țintă UE: Cahul și Ungheni, abilitarea economică inclusivă a regiunilor-țintă din Republica Moldova”. Programul are ca scop de a consolida coeziunea economică, teritorială și socială din Republica Moldova, prin facilitarea creșterii socio-economice locale inclusive, durabile și integrate și îmbunătățirea nivelului de viață al cetățenilor în zona așa-numitele „microregiuni” Ungheni și Cahul.

Energie

În acest domeniu au fost investiți peste 78 milioane de euro (78,785,339 euro). Cel mai mare proiect de aproape 40 de milioane de euro sunt destinați pentru construcția infrastructurii de aprovizionare cu apă și canalizare, precum și eficiența energetică în clădirile publice (2018-2021). În cadrul proiectului se vor construi și vor fi puse în exploatare 10 sisteme de Aprovizionare cu Apă și de Canalizare, precum și vor fi implementate 8 proiecte de Eficiență Energetică în școli din întreaga țară. Este singurul proiect care încă mai este în desfășurare în acest domeniu.

UE a renovat 700 de kilometri de drumuri și a oferit locuitorilor din Chișinău și Bălți troleibuze moderne

Transport și infrastructură

Peste 174 de milioane de euro (174,476,600.00 euro) au ajuns în domeniul transportului și infrastructurii. Cel mai mare proiect: de peste 119 milioane euro sunt destinate proiectului de restructurare a Căilor Ferate din Moldova. BERD a acordat un împrumut CFM pentru realizarea proiectului, care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii feroviare și modernizarea materialului rulant pentru a permite CFM să sporească eficiența și siguranța serviciilor feroviare și să îmbunătățească performanța generală a operațiunilor feroviare.

Mediu și dezvoltare durabilă

Acest domeniu a primit, în total, de la Uniunea Europeană peste 68 de milioane de euro (68,603,109.00 euro). Cel mai mare proiect (Programul de Asistenţă a Politicii Sectoriale în Domeniul Apei) a costat peste 35 de milioane de euro și a fost implementat în perioada 2009-2012. În general, proiectele din acest domeniu au început să fie finanțate de UE încă din anul 2007, când Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova avea majoritate în parlament, iar țara era condusă de pro-rusul Vladimir Voronin.

15700 de persoane au acces la apă potabilă, datorită apeductelor construite cu sprijinul UE

Justiție și poliție

Peste 83 de milioane de euro (83,668,994.5 euro) au fost investiți în justiție și poliție. Cel mai mare program implementat de UE este „suportul UE pentru reforma poliției în Republica Moldova (Suport Bugetar)” în valoare de 57 de milioane de euro. Acesta a început în 2017 și se va finaliza în 2020. Un alt proiect de peste 2 milioane de euro, la fel, este destinat reformei poliției. Alți bani s-au dus pentru: sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova, pentru sprijinirea prevenirii eficiente și combaterii corupției în sectorul justiției.

Administrație publică

Reforma administrației publice a beneficiar de peste 33 de milioane de euro (33,263,413.9 euro). Aproape 2 milioane de euro s-au investit în îmbunătățirea statisticii regionale în Republica Moldova. Obiectivul general al proiectului a fost să sprijine Moldova în avansarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale cu accent pe dezvoltarea politicii, cadrului legal și instituțional pentru o dezvoltare eficientă a regiunilor Moldovei.

Cultură, știință și educație

La acest capitol, Uniunea Europeană a investit cei mai puțin bani: peste 25 de milioane de euro (25,994,607.00 euro). În schimb, au fost finanțare proiecte pici la nivel local cum ar fi: studiou foto în s. Avdarma, Comrat; școală de robotică, școală de meșteșuguri și altele. Cei mai mulți bani (14 milioane) sunt destinați proiectului Erasmus + Moldova.

Sănătate și incluziune socială

Aproape 14 milioane de euro (13,956,505.3 euro) au fost livrați către diferite proiecte din sănătate și incluziune socială. Trei milioane de euro au fost investiți, de exemplu, în evaluarea capacității și modernizarea Spitalului Clinic Republican.

Societatea civilă și drepturile omului

Aproape 18 milioane de euro (17,819,529.3 euro) au fost investiți în societatea civilă și drepturile omului. În acest domeniu s-au făcut multe proiecte (20), cele mai multe destinate societății civile, drepturile femeilor, tinerilor, vârstnicilor, minorităților naționale, persoanelor cu dizabilități.

Cooperare transfrontalieră

În acest domeniu au fost livrați peste 40 de milioane de euro (40,388,373.4 euro). Cei mai mulți bani au fost destinați suportului pentru implementarea Planului de Acțiune privind Liberalizarea Vizelor: peste 15 milioane de euro. Tot 15 milioane de euro au fost destinați proiectului „Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră între Moldova și Ucraina (EUBAM)”. Acesta a început în 2005 și are scopul de a armoniza standardele și procedurile de gestionare a frontierelor vamale și comerciale cu cele din UE, de a contribui la cooperarea transfrontalieră și consolidarea încrederii, ajutând la îmbunătățirea eficienței, transparenței și securității de-a lungul frontierei moldo-ucrainene. Misiunea are sediul central în Odessa (Ucraina), oficiile statale în Ucraina și Moldova și 6 birouri teritoriale. Proiectul de încheie în 2020.

Uniunea Europeană a investit cei mai mulți bani în domeniul transportului și infractructurii. Cei mai puțini bani au fost livrați spre sănătate și incluziune socială.

loading...

Citește mai departe

Social

A fost inaugurat apeductul magistral Leova – Iargara: 50 mii de oameni au acces la apă potabilă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

A fost inaugurat apeductul magistral Leova – Iargara. Astfel, 50 mii de locuitori din Leova vor consuma de acum încolo apă de calitate.

Bugetul total al proiectului a fost de 64 milioane lei, dintre care 54 milioane au fost oferiți de Guvernul Germaniei prin intermediul GIZ Moldova, aproximativ 9 milioane lei din Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR), iar un milion de lei a constituit contribuția locală a raionului Leova.

PE LUNG

În cadrul proiectului – pe lângă apeductul magistral Leova-Iargara – au mai fost construite două stații de pompare a apei, două rezervoare de apă potabilă și, de asemenea, a fost reabilitată stația de tratare a apei din orașul Leova.

Construcția apeductului magistral Leova-largara este un proiect cu impact major în domeniul aprovizionării cu apă a populației raionului Leova. Lucrările de construcție și reabilitare s-au desfășurat în perioada decembrie 2017 – aprilie 2019.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie24 de minute în urmă

România (nu)decide ce să facă cu urșii care îi ies în cale

PE SCURT Timp de o săptămână, în România au fost uciși trei urși. Toți trei au fost loviți de automobile....

Lifestyle57 de minute în urmă

Erasmus-ul Mariei. Programul care a făcut-o să nu se oprească niciodată din învățat

Era ora trei de noapte, 15 septembrie 2007. Maria Diacon stătea pe bancheta din spate a VAZ-ului 2107. Și-a îmbrățișat...

Ecologie4 ore în urmă

„Ne-a salvat afacerea”: fermierii italieni se dezvoltă datorită cultivării cânepii

PE SCURT Fermierii italieni sunt în criză, din cauza prețurilor scăzute la grâu, pământului desecat și a companiilor mari care...

Cultură7 ore în urmă

Animația unui moldovean, printre câștigătoarele Festivalului din Norvegia

PE SCURT Noul videoclip „MTV is my friend” al formației de muzică rock din România „Sarmalele reci”, a luat premiul...

Politică8 ore în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Turism24 de ore în urmă

Bloggerul rus Varlamov laudă vinăriile și aeroportul. Ce i-a plăcut în Moldova?

PE SCURT După ce a vizitat, recent, țara noastră, cunoscutul blogger rus din Rusia, Ilya Varlamov, a realizat un film...

EcologieO zi în urmă

Distrugerea pădurii tropicale Amazon din Brazilia a ajuns la cote alarmante

PE SCURT Noile imagini făcute cu satelitul arată că despădurirea Pădurilor Amazoniene din acest an a ajuns la cote alarmante....

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Politică6 zile în urmă

Echipa lui Ion Ceban a făcut prima ofertă pentru conducerea Primăriei. Un activist a devenit viceprimar de Chișinău

PE SCURT Echipa primarului ales Ion Ceban a făcut prima ofertă pentru conducerea Primăriei Chișinău. Activistul Victor Chironda, cel care...

Politică6 zile în urmă

Care au fost ultimele decizii luate de Guvernul Maia Sandu

PE SCURT În ultima ședință de a Guvernului Maia Sandu, pe agendă au fost incluse două subiecte: unul ce ține...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

PE SCURT Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu. ...

OpiniiO săptămână în urmă

Cum a fost discutată căderea Guvernului Maia Sandu pe Facebook

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

PoliticăO săptămână în urmă

Guvernul Sandu a picat. Povestim pe scurt ce s-a întâmplat în Parlament

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

PoliticăO săptămână în urmă

Sandu vs PSRM. O nouă încercare de compromis a eșuat

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a lansat astăzi o soluție de compromis Partidului Socialiștilor, care a înaintat moțiune de cenzură Executivului....

Advertisement

Opinii

noiembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« oct.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930