Problemele mari se rezolvă de mici. Povestea Centrului de Intervenție Timpurie Criuleni

„Eu glumesc și-i zic că-mi pare că o s-o găsesc pe casă într-o zi”, spune Lilia. Se referă la Lăila, fetița ei de 2 ani și 6 luni – un copil extrem de curios, energic și interesat de absolut tot ce vede în jur. Le-am întâlnit pe ambele la Centrul de Intervenție Timpurie din orașul Criuleni. Lilia și-a adus copilul la o ședință de evaluare primară efectuată de o echipă formată din mai mulți specialiști. Scopul acestei evaluări este de a verifica nivelul de dezvoltare al fetiței, din toate punctele de vedere: cognitiv, social, emoțional. 

Hiperactivitatea copilului a determinat-o să calce pragul Centrului. „E excesiv de activă. Nu stă liniștită nici două minute. Când vreau să-i citesc povești, tot nu se potolește. Peste tot se bagă, totul vrea să știe, iubește enorm de mult atenția…”, povestește Lilia, care este mamă a patru copii.

Cum se desfășoară evaluarea primară

Evaluarea primară se desfășoară într-o sală spațioasă, prietenoasă copiilor. Încăperea e plină de culoare și de tot soiul de jucării. Pediatra și psihologa Centrului de Intervenție Timpurie Criuleni o atrag pe Lăila în diverse activități. Îi propun să deseneze, o roagă să numere, o întreabă numele mamei, apoi imită pregătirea ceaiului folosind un ceainic și ceșcuțe – jucării. 

Enlarge

Lilia și fetița sa Lăila, în timpul ședinței de evaluare primară
Lilia și fetița sa, Lăila, în timpul ședinței de evaluare primară

În tot acest timp, specialistele îi pun Liliei mai multe întrebări despre programul zilnic al fetiței: dacă doarme și mănâncă bine, dacă se poate îmbrăca sau dezbrăca singură, dacă este sociabilă, cum comunică cu cei din jur și o mulțime de alte amănunte menite să contureze abilitățile pe care micuța le-a căpătat până la această vârstă.
După mai bine de două ore, atât cât durează de obicei o asemenea ședință de evaluare primară, Lilia află că fetița ei se dezvoltă conform vârstei, absolut normal, ba chiar e mai dezvoltată în unele aspecte. Lilia răsuflă liniștită. 

Enlarge

129583866_687094528614570_1999417797918917162_n-1
Pediatra Centrului de Intervenție Timpurie Criuleni, Maria Moșneguț, discută cu Lăila

Spune că este atât de precaută, pentru că primul ei copil are necesități speciale. „Acum băiatul meu are 16 ani. Îmi amintesc că atunci când am născut eram speriată și nu înțelegeam nimic din ce mi se întâmplă. Centrul de intervenție timpurie din Criuleni este vital, obligatoriu, este ca necesitatea de oxigen, credeți-mă! Părinții au mare nevoie de sprijin, ajutor, explicații, claritate. Și este foarte important să învețe să fie calmi psihologic. Cu cât mai calmi vor fi părinții, cu atât rezultatele copiilor vor fi mai bune”, spune Lilia. 

Enlarge

129637718_193067049091009_727401304275862112_n
Specialistele Centrului alături de Lăila, în timpul ședinței de evaluare primară

Evaluarea primară a copilului este prima etapă dintr-un șir de servicii pe care îl oferă Centrul de Intervenție Timpurie din Criuleni. 

Importanța intervenției timpurii pentru copii

Conceptul de intervenție timpurie presupune depistarea cât mai rapidă a întârzierilor de dezvoltare ale copiilor pentru a putea preveni agravarea lor și totodată, pentru a le corecta. 

Astfel de programe de intervenție timpurie sunt create pentru a-l ajuta pe copil în realizarea maximă a potenţialului său de dezvoltare fizică, cognitivă, socio-afectivă, comunicativă, a capacităţii de adaptare prin acordarea serviciilor de corecţie logopedică, kinetoterapie, servicii psiho-pedagogice, psihologice etc. Un copil care primește ajutor specializat la timp își crește nivelul de dezvoltare, iar dependența lui de instituțiile sociale scade. Totodată, acest tip de servicii contribuie, în mod direct, la îmbunătățirea atitudinii părinților despre ei înșiși și despre copilul lor. Adulții înțeleg mai bine situația copilului și învață cum să-i acorde îngrijirile necesare și cum să lucreze cu el pentru a-l ajuta în procesul de recuperare și dezvoltare.

Enlarge

129717790_213450640190475_6023004786972746854_n
Logopeda Eugenia Munteanu în timpul unei ședințe cu un beneficiar al Centrului

Drept urmare, cresc șansele ca, în viitor, copilul să-și continue educația, să evolueze, să se integreze în comunitate și să-și găsească un loc de muncă, să aibă o viață așa cum și-o dorește. 

Părinții neagă problemele de dezvoltare ale copiilor

Centrului de Intervenție Timpurie Criuleni este un proiect gândit și implementat de Asociația Obștească „Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin” (FCPS)  în parteneriat cu Centrul de sănătate din oraș și Consiliul raional. 

Beneficiarii centrului sunt copiii cu vârsta de până la 3 ani care prezintă tulburări de dezvoltare fizică, cognitivă, neuro-psihică, probleme de comunicare, de adaptare sau care riscă să manifeste aceste probleme mai târziu. În egală măsură, de sprijin beneficiază și părinții micuților, care adesea acceptă mai greu ideea că pruncii lor au necesități speciale. 

Enlarge

129637718_2436752053298687_9094265722054206776_n-1
Ina Cazacu, directoarea proiectului

Directoarea proiectului, Ina Cazacu, explică modalitatea prin care ajung părinții și copiii să beneficieze de serviciile centrului. „Avem cel puțin două modalități. Prima vizează medicul de familie care face o referire către centrul nostru în cazul în care descoperă un risc de dizabilitate în timpul unei consultații. A doua modalitate este alegerea părintelui care poate observă o tulburare în dezvoltarea copilului. Atunci el poate veni la noi direct, fără a fi nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie. Noi îi primim cu drag”, menționează Ina Cazacu. 

În cadrul centrului activează o echipă de specialiști: psiholog, neurolog, pediatru, kinetoterapeut, psihopedagog și logoped. Prima etapă prin care trece un copil la centru este o evaluare primară. În funcție de caz și de necesitățile micuțului, această evaluare se face de întreaga echipă de specialiști sau numai de o parte din ei. „În evaluarea primară este foarte importantă prezența părinților, pentru că multe dintre informațiile ce țin de comportamentul copilului ei ni le furnizează. Această evaluare durează cam 2,5 ore și dacă se stabilește că, într-adevăr, există probleme –  se purcede la elaborarea unui plan individual de intervenție pentru fiecare copil în baza necesităților identificate”, explică Ina Cazacu. 

Enlarge

129522528_215038776805471_2774492659335497378_n
Intervenția timpurie este prevăzută pentru dezvoltarea abilităților parentale și abilitarea copiilor

Intervenția timpurie este prevăzută pentru dezvoltarea abilităților parentale și abilitarea copiilor. „Punem accent în mare parte pe părinți, pentru ca să-i facem să înțeleagă, să accepte dificultățile copilului, să depășească starea de negare. Noi nu facem reabilitare zilnică, noi împuternicim și dezvoltăm abilitățile părinților pentru ca ei să poată lucra și acasă cu copiii”, spune directoarea proiectului. 

De aceea, înainte de a începe reabilitarea copiilor, este necesară intervenția în cazul adulților. „De multe ori părinții nu conștientizează problema copilului de până la 3 ani. Ei de multe ori își spun că dacă n-a vorbit până acum, lasă că o să vorbească mai târziu, fiind influențați și de ce aud în societate, de la rude și prieteni. Astfel, psihologul centrului lucrează nemijlocit cu părinții pentru a-i face să înțeleagă că trebuie să se intervină cât mai rapid”, accentuează Ina Cazacu.

Spații luminoase și încăpătoare pentru copii

Centrul de Intervenție Timpurie este destinat locuitorilor raioanelor Criuleni și Dubăsari. Acesta dispune de un spațiu separat de aproximativ 165 m2 care reprezintă, de fapt, o anexă a Centrului de Sănătate Criuleni. Asociația Obștească „Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin” a obținut un grant în valoare de aproape 50000 EUR de la Fundația Soros Moldova, iar banii au fost folosiți pentru a transforma anexa într-un loc primitor și util necesităților beneficiarilor. 

Astfel, spațiul cuprinde săli special destinate activităților desfășurate de specialiștii centrului: o sală comună de joc, o sală-hol de recepție, biroul psihologului, biroul psihopedagogului, sala de kinetoterapie și biroul logopedului. Toate aceste încăperi sunt dotate cu echipamentul specializat necesar desfășurării ședințelor diferitor forme de terapie.

Pentru lucrările de reparație, reconstrucție și amenajare a Centrului, Consiliul raional Criuleni a contribuit cu 300 mii de lei, iar Centrul de sănătate cu 35 mii de lei. Totodată, AO „Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin” a colectat peste 79 mii de lei de la cetățeni.

O premieră pentru estul țării

Conform datelor prezentate într-un raport al Ministerului Sănătății Muncii și Protecției Sociale la 1.01.2020 numărul total al persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova constituia 176100, dintre care 10700 sunt copii, fiind în descreștere cu 3500 persoane faţă de anul 2017. Astfel, numărul copiilor cu dizabilități constituie 1,6% din numărul total al minorilor din țara noastră. 

Majoritatea acestora locuiesc în mediul rural.

Potrivit Biroului Național de Statistică, populația raioanelor Criuleni și Dubăsari este aproximativ 108 mii persoane. Dintre acestea, aproximativ 54000 sunt copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani. 

Enlarge

129759433_422831485419840_7714331079692519049_n
Violeta Panico, șefa Centrului de Sănătate Criuleni

„Crearea centrului a fost visul meu încă din anul 2013. În raioanele Criuleni și Dubăsari nu au existat până acum asemenea oportunități. Știm cât de greu le era părinților din localitățile rurale să ajungă într-un loc unde să primească ajutor specializat pentru copiii lor. A fost foarte mult de lucru, dar am avut parteneri de încredere. Aici activează o echipă de specialiști foarte buni, cu inimă mare care chiar vor să facă o schimbare în societate, să ajute”, afirmă Violeta Panico, șefa Centrului de Sănătate Criuleni.

Zigzaguri și cercuri

Părintele nu trebuie să zică niciodată „lasă…o să treacă”, atenționează pediatra Centrului de Intervenție Timpurie Criuleni, Maria Moșneguț. „Cu cât mai repede părintele se adresează și specialiștii intervin acolo unde este cazul, cu atât mai repede copilul atinge potențialul maxim de dezvoltare”, continuă ea. 

Specialista oferă câteva detalii curioase despre metodele puse în practică în timpul unei evaluări primare a copiilor care vin pentru prima dată la centru. „Cu un simplu desen putem vedea dacă copilul se dezvoltă bine din punct de vedere cognitiv. Dacă-i dai o hârtie și un pix unui copil de 8-9 luni, el va desena zig-zaguri. Asta este corespunzător vârstei, pentru că la această etapă copiii nu vor putea desena altceva. Dacă, însă, la 3-4 ani copilul desenează tot zig-zaguri înseamnă că are deficiențe de dezvoltare cognitivă, dar dacă el face spirale, cercuri sau alte forme geometrice înseamnă că se dezvoltă conform vârstei”, explică pediatra. 

Enlarge

129716882_193039645692824_1471804478473606192_n
Modul în care se joacă un copil spune multe despre nivelul său de dezvoltare

La fel de important și relevant este modul în care se joacă un copil și cum folosește obiectele din jurul său. „Mă refer la  jocul senzorial și imitativ: în jurul vârstei de un an și mai bine de un an, dacă-i dai o jucărie, el va avea un mod specific de a se juca cu ea: o va băga în guriță, o va agita ca să facă zgomot, o va lovi de suprafețe, se va uita la ea, deci o va descoperi. Dacă i-o dai unui copil de 2 ani, nu o va pune în gură și nu o va folosi ca un copil de 8 luni. Va recurge la jocul imitativ. Adică s-ar putea preface, de exemplu, că jucăria lui este un telefon sau un alt obiect. O asemenea abordare ar însemna că el are o dezvoltare cognitivă foarte bună”, lămurește pediatra.

„Creierul are o plasticitate enormă în primii 3 ani de viață. În această perioadă este ușor de modificat comportamente, de rezolvat probleme, de aceea intervenția timpurie este atât de importantă”, adaugă Maria Moșneguț.

Relația mamă-copil

Un alt element foarte important după care se ghidează specialiștii în timpul evaluării primare este relația părinte-copil. „În general, dacă un copil nu a avut un contact suficient de strâns cu mama sa, pot interveni probleme de dezvoltare. În timpul evaluării atragem atenția la cum se comportă copilul în raport cu mama. În mod normal, el o va căuta cu privirea, va vrea să se simtă în siguranță. Chiar dacă este concentrat la un joc, se va opri din când în când pentru ca să stabilească un contact cu părintele său”, menționează Mariana Țurcan, psihologă a Centrului de Intervenție Timpurie Criuleni. 

„Punem multe întrebări părinților, pentru că ei sunt cei care petrec 24 din 24 alături de copil și îi cunosc cel mai bine particularitățile comportamentului. În plus, invităm copilul la joc, avem diferite provocări pentru copil pentru a urmări reacțiile sale, inițiem jocul, vedem dacă el colaborează, dacă există jocul imitativ, dacă împărtășește emoții și este empatic”, adaugă Mariana. 

Enlarge

129748003_199511981649511_2137982380120913489_n
Pediatra Maria Moșneguț alături de Lăila

Ambele specialiste atrag atenția asupra efectului devastator pe care tehnologia îl are în dezvoltarea copilului. Acestea povestesc cum un copil care s-a dezvoltat perfect până la vârsta de un an, poate regresa dacă părinții încep să-l lase să privească ore în șir filmulețe pe ecranul telefonului sau al televizorului. 

„Tehnologia stopează dezvoltarea cognitivă a copilului, iar starea în care ajunge acesta seamănă cu autismul. Sunt copii care se opresc cumva din dezvoltare din momentul în care li se face cunoștință cu tehnologia. Se produce un blocaj. În acest caz noi recomandăm detoxul de tehnologie: fără ecrane, fără televizor și telefon”, explică specialistele. 

„Aici aflu cum să gestionez situația în familia mea”

Ana este tânăra mămică a trei fetițe. De ceva timp, vine la Centrul de Intervenție Timpurie cu una dintre copilele ei, care are necesități speciale. „Venim la kinetoterapie, mai ales, și la logoped. A început cât de cât să articuleze câteva sunete. Poate pronunța câte ceva și îmi doresc să poată vorbi, măcar puțin, pentru a se descurca…”, povestește Ana. 

Enlarge

129617664_405672574008826_4379357664984644468_n-1
Ana, alături de fetița sa, în timpul ședinței de kinetoterapie

Kinetoterapeutul o învață pe Ana ce exerciții să facă cu fetița și acasă. „Eu trebuie să știu cum să lucrez cu ea. Din cauza stării sale, există proceduri, mișcări, exerciții interzise. Kinetoterapeutul mă ghidează și îmi arată unde are mușchii mai încordați, în ce zone ale corpului trebuie să lucrez mai mult, unde mai puțin…”, mărturisește ea. 

Femeia spune că la centru a găsit răspunsuri la multe dintre întrebările sale. „Aici eu am găsit informație. Anume aici aflu cum să gestionez situația din familia mea și în ce activități utile pot să-mi includ fetița pentru ca să se dezvolte cât mai armonios…”, precizează Ana. 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.