Connect with us
"
"

Divertisment

Preferințele muzicale reflectă felul de a gândi

Publicat

pe

PE SCURT

Dacă îți place să știi exact cum funcționează lucrurile și de aceea adesesa ajungi să dezasamblezi tot felul de mecanisme, atunci preferi muzica punk. Cel puțin la această concluzie au ajuns oamenii de știință. Potrivit lor, preferințele noastre muzicale ne reflectă felul de a gândi, acționa și a trăi, scrie blogs.discovermagazine.com.

PE LUNG

„Mult timp ne-am pus această întrebare: de ce oamenilor le place un anumit fel de muzică?”, susține David Greenberg, autorul studiului publicat în revista online PLOS ONE.

Măsurile de personalitate sunt frecvent utilizate în studiile psihologice. Testele tradiționale măsoară cinci trăsături majore de personalitate: agreabilitate, conștiinciozitate, extraversiune, neuroticism și deschidere spre experimente. Studiile anterioare privind muzica s-au axat pe conexiunile cu aceste caracteristici.

În cadrul realizării acestui studiu au fost chestionați peste 4000 de oameni. Ei au răspuns la câteva întrebări și au ascultat 50 de fragmente muzicale de diferite genuri, iar ulterior, le-au clasat pe o scară de la 1 (fragmentul care mi-a plăcut cel mai puțin) la 9 (fragmentul care mi-a plăcut cel mai mult).

Ulterior, oamenii de știință au analizat rezultatele și au observat că empaticilor le plăcea mai mult muzica liniștită, moale. Între timp, sistemizatorii se bucurau de muzică mai intensă, inclusiv punk, heavy metal și hard rock. Aceste trăsături au reflectat cel mai bine gusturile muzicale decât oricare dintre cele cinci trăsături de personalitate standard.

Concluziile la care au ajuns experții ne ajută să observăm modul în care ne raportăm la muzică. Persoanele empatice erau înclinate spre melodii relaxante și melancolice, în timp ce sistemizatorii se bucurau de exemplele rapide și complexe.

Daniel Levitin, un muzician, neurolog și autor cărții „This is Your Brain on Music”, consideră că acest studiu ne ajută să înțelegem modul în care calitățile noastre personale ne modelează înclinațiile artistice. „Lucrurile care par să nu aibă nimic de-a face cu muzica ne pot ajuta să înțelegem mai bine preferințele muzicale”, spune el.

Divertisment

Ce melodii te fac să lucrezi mai bine?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ascultăm muzică atunci când ne este trist. Ascultăm muzică când suntem fericiți. Tot muzica e cea care ne este aproape când ne simțim singuratici și melancolici, dar cât de mult contează ce ascultăm atunci când lucrăm?

Fiecare din noi are un playlist pe care îl ascultă în repetate rânduri, dar oare muzica îți poate îmbunătățească performanța reală, precum și starea de spirit? Psihologii și oamenii de știință și-au pus aceleași întrebări, iar descoperirile lor ne-ar putea ajuta să creăm playlistul perfect pentru fiecare sezon și potrivit pentru ceea ce facem, scrie BBC.

PE LUNG

Costas Karageorghi de la Universitatea Brunel din Londra a fost printre primii care a cercetat acest domeniu. În cartea sa „Folosirea muzicii în sport”, el a identificat mai multe moduri în care muzica poate îmbunătăți performanța fizică.

Cel mai evident beneficiu este legătura emoțională intensă dintre tine cu anumite melodii. Ascultarea coloanelor sonore ale filmului Rocky, de exemplu, „poate contura imagini pozitive, sentimentul că cineva poate depăși obstacolele”. El le compară cu celebrele experimente de condiționare ale lui Ivan Pavlov – în care simplul sunet al unui clopoțel, care însoțea, de obicei, o masă, i-ar face pe câini să saliveze.

„Există și o disociere când muzica te ajută să îți îndrepți atenția spre exterior, mai degrabă decât spre interior și îți înnebunește sentimentele de oboseală din corp”, spune expertul. De asememea, Costas spune că muzica îți reduce cu 10% senzația de efort pe care-l depui. Astfel, atunci când asculți muzică, reduce din intensitatea efortului, ceea ce te face să te simți mai odihnit. Acest lucru ar trebui să îți crească rezistența generală, ajutându-te să lucrezi mai eficient, mai mult și mai repede.

Când ascultăm o piesă cu un ritm rapid, ritmul inimii noastre crește automat cu cinci până la 15 bătăi pe minut. De asemenea, declanșează eliberarea de adrenalină – de obicei implicate reacții de luptă sau de zbor – care ar putea antrena organismul pentru un efort mai mare. Combinat cu versuri motivaționale, acel răspuns fiziologic te poate pune în starea fizică și mentală perfectă pentru a lucra mai intens și eficient. „Te încurajează și te face să intri în acea stare de flux”, spune Matthew Stork, un coleg postdoctoral de la Școala de Științe a Sănătății și Exercițiului din Canada de la Universitatea din Columbia Britanică. Experimentele lui Stock au arătat că exercitarea în sincronizare cu un ritm muzical ne ajută să producem mișcări mai eficiente, cu mai puțină energie. Ideea este că o rețea a creierului tău acționează ca un „stimulator cardiac” central care stabilește ritmul semnalizării nervilor către mușchii tăi. Ascultarea muzicii ritmice pare să stimuleze activitatea stimulatorului cardiac, ceea ce duce la o coordonare musculară mai mare în corp, așa că ne îndreptăm mai mult cu mai puțină energie. „Dacă încercați să aliniați cadența cu un anumit ritm, muzica poate fi de mare ajutor”, spune Stork.

Cum acționează muzica cu tempou rapid asupra stării noastre este cel mai bine ilustrat de povestea legendarului alergător de lungă distanță etiopian, Haile Gebrselassie. El spunea că secretul succesului lui era Scatman (Ski-Ba-Bop-Ba-Dop-Bop). Melodia acestui cântec stabilea ritmul perfect pentru alergare, recunoștea el. Haile Gebrselassie a câștigat două medalii de aur olimpice și a rupt numeroase recorduri mondiale. De asemenea, mișcarea în sincronizare cu muzica poate crește eliberarea de endorfine, ceea ce ar trebui să-ți crească pragul de durere. Acest lucru poate fi deosebit de pronunțat într-o clasă în care faceți exerciții cu ceilalți și ajunge împreună la un fel de euforie comunală.

Astfel, reiese că muzica te face mai rezistent și îți îmbunătățește performanțele. În 2012, Peter Terry de la Universitatea din sudul Queenslandului, Australia, a pus 11 sportivi să alerge pe banda de rulare, în timp ce ascultau diverse piese. El a descoperit că rezistența lor – măsurată în funcție de timpul necesar pentru a ajunge la epuizare – a crescut cu aproape 20% atunci când alergau în sincronizare cu ritmurile piesei, în comparație cu încercările când se antrenau în tăcere.

Dar un lucru este cert, trebuie să îți găsești melodiile care te caracterizează, pentru că anume ele vor fi cele care te vor inspira și-ți vor face inima să bată mai repede și să te simți fericit.

Citește mai departe

Divertisment

Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou. Au folosit creativitatea pentru a rezolva problemele existente sau pentru a identifica noi frontiere, scrie nobelprize.org.

Creativitatea este ceva despre care mulți laureați vorbesc cu pasiune, iar unele sfaturi oferite de ei la acest subiect te pot surprinde cu adevărat. 

PE LUNG

May-Britt Moser este o psihologă și cercetătoare norvegiană, director fondator al Kavli Institute for Systems Neuroscience and Centre for the Biology of Memory (KI/CBM) de pe lângă Universitatea Norvegiană pentru Știință și Tehnologie din Trondheim. Este laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2014, „pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de poziționare în creier”.

Ea spune că lucrul care a ajutat-o cel mai mult în cercetările pe care le-a făcut a fost relaxarea. Moser spune că a considerat mereu că lucrul cel mai important este să „nu ascunzi copilul din tine și să-i permiți să exploreze lumea”. Încă de la o vârstă fragedă a amestecat munca cu joaca. Era mai mică cu 10 ani decât cei patru frați și de aceea își petrecea cea mai mare parte a timpului stând singură, pe câmpurile de la ferma părinților ei. Îi plăcea să studieze animalele și să-și stabilească sarcini precum observarea comportamentului melcilor în timp ce mâncau iarbă. În timp ce privea melcii și alte animale, mereu se întreba ce anume îi face să facă asta sau asta. 

În copilărie a reușit să-și dezvolte anumite abilități, pe care le-a șlefuit și la serviciu. „La fel cum un artist trebuie să fie extrem de priceput înainte de a-și permite să fie creativ, același lucru este valabil și pentru un om de știință. Primul pas către creativitate este de a deveni priceput în tehnicile științei”, spune ea.

Martin Chalfie este un neurobiolog american, născut în Japonia. El este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în anul 2008, pentru „descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi”.

Martin Chalfie vorbește, de asemenea, despre importanța jocului atunci când făcea „experimentele din weekend”. În laborator, sâmbătă, spune el, nici nu trebuia să le spui altora ce faci – ești liber să îți asumi riscuri, ceea ce te putea face descoperiri mari.

Paul Nurse este un genetician englez, fost președinte al Royal Society și director executiv și director al Institutului Francis Crick. El a fost distins cu premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în anul 2001, pentru „descoperirile de molecule de proteine care controlează diviziunea celulelor în ciclul celular”.

Laureatul în medicină a fost întotdeauna motivat de curiozitatea de a studia ceea ce îl interesează. Consideră că creativitatea se bazează atât pe logica precisă, cât și pe viziunea imaginii mai mari. Abilitatea sa de a vedea o perspectivă mai largă asupra operei sale provine în parte din faptul că este interesat de anumite domenii și citește foarte mult. El consideră că de foarte multe ori cel mai bun lucru este să combini două „piese” din peisaje diferite, pentru a obține ceva cu adevărat util și fascinant. De asemenea, remarcă el, trebuie mereu să-ți iei o mică pauză, pentru ca atunci când revii să vezi din alt unghi probema.

Tim Hunt consideră, la fel ca și May-Britt Moser, că experimentarea diferitelor culturi crește creativitatea. El sfătuie tinerii să călătorească și să lucreze în străinătate, chiar și pentru scurte perioade. Hunt a trăit o perioadă în Statele Unite ale Americii, unde a experimentat cu diferite materiale. În Marea Britanie lucrase la celulele de sânge de iepure și s-a extins pentru a folosi ouă de scoici. Încă folosind aceleași tehnici, a văzut lucrurile într-un mod nou.

Hunt, care a primit premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2001, a participat la mai multe conferințe, pentru a întâlni oameni din diferite culturi. Prima sa șansă de a lucra în SUA a venit atunci când a întâlnit un om de știință american, Irving London, la o conferință din Grecia. El a convins Londra să-i permită să lucreze în laboratorul său, apoi a luat trenul înapoi în Anglia. Trenurile din Iugoslavia erau foarte lente în 1966, iar când se întorcea în Cambridge, biletele la New York îl așteptau.

Elizabeth Blackburn este un biolog american de origine australiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 2009, pentru „descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază.

Creativitatea este una dintre virtuțile pe care Elizabeth Blackburn le vede în oamenii de știință de succes. Ea subliniază că cercetătorii trebuie să fie pregătiți pentru evenimente imprevizibile și să fie oportuniști atunci când lucrurile nu merg așa cum au fost planificate. Pot exista moduri creative de a schimba o ipoteză sau un plan de cercetare, iar cei care se blochează riscă să-și piardă șansa de a obține un succes. Ea subliniază că creativitatea trebuie să fie potrivită cu rezistența. „Răspunsurile nu vor veni imediat și vor exista obstacole pe parcurs. Cu toate acestea, atunci când lucrurile nu funcționează, poate vom găsi răspunsuri și la alte întrebări”, spuen Blackburn. Ea dorește să sublinieze importanța flexibilității în modul în care oamenii se gândesc la idei – uneori asta înseamnă să dai drumul la prima idee și să intri dintr-un unghi diferit. Tinerii oameni de știință din laboratorul ei găsesc adesea acest lucru greu, dar cu un pic de încurajare descoperă adesea că o abordare alternativă poate aduce noi perspective, constată ea.

Premiul Nobel a fost creat de inventatorul dinamitei, omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), care, în testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității”.

Premiile Nobel sunt decernate de instituțiile:

  • Academia Regală de Știință din Suedia:
    • Premiul Nobel pentru Fizică
    • Premiul Nobel pentru Chimie
    • Premiul Nobel pentru Economie
  • Institutul Karolinska din Stockholm – Premiul Nobel pentru Medicină
  • Academia Suedeză – Premiul Nobel pentru Literatură
  • Un comitet alcătuit din 5 persoane alese de Parlamentul Norvegiei oferă Premiul Nobel Pentru Pace

Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă și o sumă, care la început a fost în valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 10.000.000 coroane suedeze (echivalentul de 933.001 de euro). În iunie 2012 Fundația Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane de coroane suedeze.

Citește mai departe

Divertisment

Trenul Vinului va porni din gară în 6 septembrie

Publicat

pe

De către

Premieră pentru Moldova! Un tren al vinului va fi lansat pe șine în 6 septembrie. Special pentru VinOPERĂ – un eveniment cu recital de muzică și vin nelimitat la Castelul Mimi, trenul va transporta pasagerii de la Chișinău până la Bulboaca și înapoi.

Garnitura va fi una modernă și va porni din gară la ora 17:30. Din Bulboaca spre Chișinău, trenul va porni la ora 22:30. Durata călătoriei este de 45 de minute.

Nu ratați șansa de a savura pe deplin magia unei seri de toamnă. Primii 100 de călători care vor cumpăra bilete la cursă, vor primi în dar un pahar cu vin alb răcoritor chiar pe peron.

Biletele la cursa specială a Trenului Vinului pot fi procurate pe iTicket. Prețul unui bilet (tur-retur) este de 70 de lei. Copiii cu vârsta de până la 7 ani călătoresc gratuit.

Vă așteptăm la VinOPERA – să savurați notele muzicale ale unor celebre lucrări clasice  și notele gustative ale vinurilor „Castel MIMI” Feteasca Albă și Rose Cabernet Sauvignon. Concertino Accordion Band și Cristina Scarlat ne vor delecta auzul cu lucrări interpretate într-o manieră absolut deosebită. În programul evenimentului vei putea asculta compoziții clasice, folk și rock ale unor compozitori precum: Ronan Hardiman, Felix Mendelson-Bartholdi, Nino Rota, Bela Bartok, George Bizet, Sammy Nestico, Hans-Gunther Kolz, Evghenii Derbenko, Veaceslav Gordzei, Pee Wee Ellis, Antonio Vivaldi.

La eveniment poți ajunge și cu propria mașină și te îndemnăm, dacă ai locuri disponibile în automobil, să anunți pe pagina evenimentului că ești dispus să transporți și alte persoane. Iar ca șoferii să nu să se simtă discriminați la eveniment, vor fi răsplătiți cu un cadou pe măsură – o sticlă de vin Castel Mimi, pe care o vor putea consuma acasă.

La VinOPERA poți savura muzica și vinul într-o atmosferă de picnic elegant, pe iarba gazonului verde, care va răspândi căldura soarelui, acumulată pe parcursul zilei. Poți lua o pătură pentru a te simți cât mai comod! Doritorii de a cunoaște tainele Castelului Mimi pot comanda prealabil o excursie.

Vă așteptăm la VinOPERA vineri, 6 septembrie, ora 19:00, la Castel Mimi.
Prețul biletelor: procurare prealabilă – 350 lei; în ziua evenimentului – 450 lei. Biletele pot fi procurate pe iTicket. ATENȚIE! În prețul biletelor este inclusă degustarea NELIMITATĂ a vinurilor Castel Mimi.

Detalii pe pagina de Facebook a evenimentului.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie3 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

Social5 ore în urmă

În scaun cu rotile, pentru dreputurile omului. Cum luptă Dmitri Kuzuk

PE SCURT Dmitri Kuzuk este un activist pentru drepturile omului și pentru persoanele cu dizabilități din Bender. De-a lungul timpului...

Istorie7 ore în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

IstorieO zi în urmă

Cine este Nadia Comăneci, cea care a stricat computerul olimpic cu cele mai bune rezultate

PE SCURT Nadia Comăneci a rămas în istorie după ce, la 14 ani, a fost prima care a luat 10...

LifestyleO zi în urmă

Cum au reacționat brandurile moldovenești și alții la banana lipită de perete

PE SCURT Acum o săptămână, o banană dintr-un magazin a fost lipită cu bandă adezivă și apoi a fost vândută cu...

CulturăO zi în urmă

Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit după o luptă îndelungată cu cancerul

PE SCURT Cântăreața suedeză Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, după o...

EcologieO zi în urmă

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

PE SCURT Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare...

Advertisement

Politică

PoliticăO zi în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031