Connect with us
"
"

Poporul gândește

Poporul gândește / „Am urmărit știrile și m-am umplut de bucurie”

Publicat

pe

La a treia întâlnire, avocații campaniei „Poporul gândește” au venit cu tema pentru acasă făcută și s-au pregătit de următoarele vizite pe care urmează să le aibă în diferite localități.

Avocații trebuiau să urmărească televizorul și să depisteze știri manipulatorii sau false. Asta și au făcut. Nicolae Vrednic spune că a urmărit postul de televiziune Prime. „M-am umplut de bucurie. Echivalentul partidului comunist al Uniunii Sovietice este PD-ul. De dimineață până seară, la Prime, este prezent numai PD-ul. Dacă mai apare din când în când, PPD-ul, într-un context negativ, critic”, a menționat bărbatul, care a fost, în trecut, șef  în domeniul propagandei într-o instituție de stat în perioada Uniunii Sovietice.

Învățătoarea Vera Constantinov a venit cu tema pregătită într-un carnețel. Și-a făcut însemnări după ce a vizionat o emisiune despre averile funcționarilor publici. „Mi-am pus mâinile în cap. Botnari, Jizdan, ce case mari au ei! Se spune despre casa lui Jizdan că este scrisă pe numele mamei lui. Dodon a fost ajutat de părinți”, a citit avocata din caiețelul cu care s-a prezentat la a treia întâlnire.

Una dintre avocatele campaniei, Parascovia Strișcă, a citit știrile online, dar le-a urmărit și  la televizor. A povestit colegilor despre cum a văzut pe Internet un filmuleț, în care o femeie se plângea prim-ministrului Pavel Filip despre pensia mică pe care o are. „Seara, la televizor, Pavel Filip spunea că oamenii l-au mulțumit pentru reforma pensiilor. Asta e o manipulare, e o minciună. Pentru că femeia ceea îi spunea în lacrimi că pensia este de o mie de lei și încă nu a mâncat un fruct”.

Vlada Ciobanu, coordonatoarea campaniei, a menționat că scopul principal al deplasărilor în localități este ca ei, avocații campaniei, să îndemne oamenii să se informeze din mai multe surse, să pună la îndoială și să pună întrebări despre fiecare informație pe care o primesc. În acest sens, participanții au improvizat discuții și și-au imaginat diferite situații la care urmează să facă față.

Pe 28-29 iulie, avocații campaniei vor merge în orașul Ștefan-Vodă și vor discuta cu semenii de vârsta lor despre propagandă, manipulare și despre cum să ne informăm corect.

Jurnalistă și racheta redacției, omul cu idei și cu metode verificate de a le aduce la viață. Nu există subiect pe care să nu-l îmblânzească Georgeta, cu viteză, talent și atenție la detalii.

Lifestyle

Noi continuăm să lucrăm de acasă

Publicat

pe

De către

Pe 12 martie, în lipsa unor indicații clare din partea statului referitoare la pandemia care înainta, redacția Moldova.org a decis să lucreze de acasă. Peste trei zile guvernul declara stare de urgență.

Posted by Moldova.org on Thursday, 12 March 2020

Nu a fost ușor, a trebuit să înlocuim ședințele zilnice și discuțiile de la birou cu întâlniri pe video-call, iar majoritatea ieșirilor pe teren au fost stopate. Am decis atunci că sănătatea membrilor echipei noastre, dar și a oamenilor cu care aveam să interacționăm, este mai importantă. A trebuit să ne adaptăm și am făcut-o.

Azi avem exact 88 de zile de când lucrăm de acasă și am obosit. Am obosit de „acasă”. Am obosit să nu mai facem o distincție clară între orele de lucru și timpul nostru liber.
Dar mai ales, am obosit să scriem, să filmăm și să vorbim despre coronavirus. Scriu cu silă chiar și acest cuvânt. Co-ro-na-vi-rus. Probabil că și tu ai obosit.

Am obosit să citim în comentarii și în mesajele din privat că „virusul nu există”. Am obosit să nu știm ce să facem și cum să ne comportăm. Am obosit de instrucțiuni vagi, neclare, care se schimbă peste noapte. Am obosit de cei cărora pare să nu le pese de ceilalți. Pentru un moment, am vrut să credem ce ne spun autoritățile, am vrut să credem că lucrurile se mișcă spre bine, iar luminița de la capătul tunelului e tot mai aproape.

Apoi, brusc, lumina s-a stins de tot. Pentru că ne-am uitat la cifre și ne-am data seama că frica noastră era mult mai mare atunci când în țară erau câteva cazuri de infecție cu Covid-19. Acum, când numărul infecțiilor ajunge aproape la 10 mii, toată lumea a obosit.

Apoi, atunci când obosim, vorbim cu medicii și ne dăm seama că pe lângă situația lor, noi o mai putem duce. Vorbim cu pacienții și cu cei care s-au tratat de coronavirus și ne dăm seama că mai trebuie să putem. Atunci când obosim, ne uităm în jur, la cei dintre noi care au prieteni sau rude în spital și ne dăm seama că am fost norocoși.

Avem discuții dificile în redacție despre viitorul apropiat, despre cum ar putea arăta revenirea la birou sau ieșirile pe teren. E important pentru noi să punem mai presus de orice sănătatea fiecăreia dintre noi și să ținem cont de condițiile de lucru și de trăirile noastre. De aceea, în lipsa unor indicații clare și măsuri de încredere din partea autorităților, ne vedem nevoite, încă o dată, să luăm decizii proprii pentru noi și pentru redacția noastră.

Până recent, întreaga echipă Moldova.org a lucrat de acasă. De două săptămâni, editora video și directoarea executivă, singurele persoane care pot ajunge la redacție pe jos sau cu mașina personală, vin la redacție. Motivele sunt mai mult de ordin tehnic, fie condițiile din casă nu permit, conexiunea la internet este slabă sau pur și simplu echipamentul potrivit se află la redacție. Și aici păstrăm distanța.

Revenirea la birou a întregii echipe ni se pare un pericol pentru fiecare dintre noi și pentru ai noștri de acasă. Suntem o echipă, o familie, și purtăm responsabilitate pentru sănătatea fiecăreia dintre noi. Dar pentru că suntem jurnaliste și ducem dorul muncii de teren, am planificat deplasări începând cu a doua jumătate a lunii iunie. Am cumpărat echipament de protecție pentru fiecare membră a echipei. Mănușile, măștile chirurgicale, măștile N95, vizierele, câte o sticluță cu gel dezinfectant pentru fiecare și încă 5 litri rezervă, sunt aranjate pe una dintre mesele din redacție, pentru deplasări în aer liber. Costumele de protecție, pentru filmări în spații închise și potențiale focare de infecție, se cos acum.

Am stabilit și un protocol care trebuie urmat cu strictețe la fiecare deplasare, cum se poartă și dă jos echipamentul de protecție, când se dezinfectează acesta dar și echipamentul video, când se poartă măștile (a se citi mereu!) și multe altele. Pentru a ajunge la destinație, vom folosi o mașină, despre care știm că nu e folosită de altcineva decât noi. Tot cu ea vom „culege” de acasă fiecare membră a echipei, pentru a evita transportul public.

Îți povestim despre aceste detalii tehnice, pentru că ne dorim ca atunci când ne vei întâlni la vreun colț de stradă din țară și te vom întreba ceva, sau te vom invita să fii personajului unui reportaj Moldova.org, să te simți în siguranță lângă noi.

Vom continua să discutăm transparent despre deciziile noastre, vom continua, chiar dacă am obosit, să vorbim despre coronavirus, pericolele acestuia și situația din țara noastră. Vom continua să te informăm și să fim alături de tine. Îți mulțumim că ești alături de noi și ne citești. Ai grijă de tine.

Semnat de Anastasia Condruc, redactoră-șefă Moldova.org, și Ana Gherciu, directoare executivă Moldova.org

Citește mai departe

Social

Recomandări Moldova.org / Ce surse anti-discriminare urmărește Paula Cerescu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ca să nu te simți singur, în vreme de pandemie, Moldova.org îi va descoase pe artiști, scriitori, oameni ai culturii sau oameni din domenii interesante și-i vom aduce mai aproape de tine. Îți vom arăta ce consumă ei pe timp de corona-criză și ce gânduri îi frământă, în timp ce trebuie să stea mai mult timp departe de cei dragi.

De această dată am vorbit cu Paula Cerescu, coordonarea programului dezvoltarea comunităţii LGBT, și i-am propus să ne ofere mai multe surse anti-discriminare, care să ne răspundă la mai multe întrebări și să ne scape de anumite prejudecăți.

PE LUNG

Vrem să trăim mai bine, să fim mai buni și pașnici, să ne împăcăm cu vecinii, dar, în același timp, opunem foarte multă rezistență față de ceea ce este nou și suntem împotriva celor care nu sunt tocmai ca noi. Dacă dorești să fii mai deschis/ă spre diversitatea umană, îți propun să te detașezi de încercările de a fi mai „obiectiv/ă”, pentru că subiectivitatea, deseori, e mai aproape de realitate. Am răscolit prin lista video-urilor și platformelor mele preferate care te-ar putea ajuta să te lași mai puțin frustrat de cei care nu sunt ca tine:

Jubilee

Îmi place să privesc Jubilee când îmi iau prânzul într-o zi de lucru. Sloganul acestui canal de pe Youtube este „embrace empathy”, adică „îmbrățișează empatia”. Găsești videoclipuri scurte sociale, distractive și educaționale cu tot felul de subiecte – dezbateri între activiști pentru prevenirea schimbărilor climatice și cei sceptici; o discuție interactivă cu tema „Oare toate persoanele transgender gândesc la fel?” sau „Oare toate persoanele multirasiale gândesc la fel?”; un experiment „6 bărbați heterosexuali și un 1 bărbat gay secret” și multe altele.
Cu părere de rău, e accesibil doar în engleză (iubitori de Duolingo, sunteți cu mine? :).

Nanette, un stand-up show pe Netflix

Nanette este un stand-up show creat de comediana Hannah Gadsby, care o să-ți schimbe închipuirile despre un stand-up. Hannah povestește despre cum stereotipurile de gen afectează femeile, și, în special, lesbienele; de ce Van Gogh nu a fost faimos pe timpurile sale, îi compatimează, într-un fel, pe acei bărbații albi heterosexuali care deveniseră un meme, și ilustrează cum în spatele fiecarei glume se ascunde o istorie. Îl găsești pe Netflix cu subtitrări în română.

Just Between Us, podcast

E un podcast în engleză, în care Allison Raskin și Gaby Dunn discută totul de la sănătatea mintală până la sex. Mai oferă și niște sfaturi de viață (solicitate), care par rezonabile. E exact ceea ce îți trebuie pentru o plimbare în solitudine sau în timp ce speli vasele. Din nou, asemănător cu show-ul Nanette menționat mai sus, e o balanță perfectă a unei comedii și a unei analize sau a unui schimb de experiență despre subiecte mai puțin discutate. Adevărat e că eram fana canalului lor de pe Youtube înainte ca să înceapă podcastul. Așa că nu sunt deloc obiectivă :).

Un instrument pentru a feminiza denumirile profesiilor

O noutate pentru persoanele vorbitoare de rusă: dacă vreodată ți-ai pus întrebarea, din curiozitate, cum ar suna un cuvânt – denumirea unei meserii, de exemplu, la feminin, să știi că există un site unde poți să introduci acel cuvânt și să-l feminizezi. Aceasta e o metodă simplă de a-ți arăta solidaritatea și a încuraja femeile din diferite domenii. Limbajul pe care-l folosim este o reflecție a realității în care trăim și în așa mod putem schimba un pic realitatea spre una mai egală și echitabilă.

TED Talk – The urgency of intersectionality, Kimberlé Crenshaw

Când se produc unele întâmplări sociale majore în lume, mă simt un pic mai liniștită, știind cauzele acestora, contextul în care acestea au loc și preistoria lor, chiar dacă realitatea e una aspră. Presupun că nu sunt singură așa. Ceea ce se întâmplă acum în SUA este, de fapt, o reacție la rasismul instituționalizat, adică unul comun și înrădăcinat în sistemul social, cultural, legislativ, administrativ… și e în fiecare dintre noi – pentru că l-am învățat de mici copii. Prejudecățile rasiste funcționează și în contextul nostru moldovenesc: persoane de diferite etnii marginalizate pe parcursul istoriei au de suferit în urma stereotipurilor noastre.

În acest TED-Talk, Kimberlé Crenshaw explică realitatea prejudecăților rasiale și de gen – și cum acestea se pot combina pentru a crea și mai mult rău. Kimberlé Crenshaw folosește termenul „intersecționalitate” pentru a descrie acest fenomen. În această discuție emoționantă, ea ne invită să dăm mărturie despre această realitate și să vorbim despre victimele prejudecăților. Acest TED-Talk este disponibil în engleză cu subtitrări în rusă.

CUTRA, o revistă feministă intersecțională

Pentru prima dată am cumpărat revista lor în print, atunci când au fost aduse câteva bucăți la barul C51 din Chișinău. Aici găsești articole pe subiecte feministe, queer, LGBTQI+, culturale, artistice, poetice. Îmi lipsea un asemenea „spațiu sigur” în limba română – totuși, există prea puțină informație pe temele menționate în Moldova și România.

Centrul GDM – o serie de videoclipuri animate

Într-un format scurt, frumos și simplu, aceste videoclipuri oferă răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre LGBTQI+:
De ce avem nevoie de marșurile LGBT?
Copii în familiile de același sex
De ce este nevoie de dreptul la căsătorie?
ș.a.

Citește mai departe

Divertisment

„Ce alegem – omul sau economia?” Lecții din trecut, discutate la Europa Liberă

Publicat

pe

De către

Nostalgia pentru trecut ne face uneori să nu acordăm atenție prezentului. De aceea, de multe ori ne lăsăm atrași în plasele propagandei și ale intereselor unor politicieni. „Nostalgia este reală și acest fenomen este printre noi și cred că această nostalgie este folosită, de fapt, ca o formă de terapie împotriva eșecurilor economice”, opinează Marius Stan, istoric și politolog român.

Dar ce ar fi să nu mai fim așa și să privim istoria ca pe o lecție care ne poate oferi răspunsuri cu privire la ce trebuie să facem ca să nu greșim acum? 

Ce alegem – omul sau economia?

Jurnaliștii de la Europa Liberă au organizat ieri, 14 mai, a treia dezbatere online în cadrul proiectului multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, care face legătura dintre trecutul nu foarte îndepărtat și prezentul pe care îl trăim fiecare chiar în aceste zile. „Omul-piuliță în statul-fortăreață” a fost subiectul pus în discuție. Invitații dezbaterii au comparat evenimentele care s-au petrecut cu zeci de ani în urmă și cele pe care le trăim în prezent. „În jurul nostru se produc tot felul de nenorociri. Cea cu numele de coronavirus a pus o lume întreagă în fața unei dileme: ce alegem – omul sau economia? Sănătatea individului sau bunăstarea comună? Ceea ce se întâmplă acum ne-a amintit de trecutul comunist, când totul se făcea din contul bunăstării omului de rând”, susține jurnalista Liliana Barbăroșie. 

În cadrul dezbaterii s-a vorbit și despre tragedia de la Cernobâl, când oamenii au fost jertfiți pentru că liderii de atunci nu puteau să recunoască că au greșit. Și moldovenii au fost trimiși acolo pentru lichidarea consecințelor, de unde au revenit acasă cu o doză mare de radiație în corp care le-a devorat încet întregul organism. Alt scenariu, alte circumstanțe, alte timpuri, dar vedem că oamenii continuă să fie jerfiți, iar adevărul se ascunde. Dovadă este că din cele peste 5500 de persoane infectate înregistrate în Republica Moldova, 1272 sunt angajați ai sistemului medical. Astfel, multe spitale au devenit adevărate focare de infectare. Cu toate acestea, autoritățile declară că de vină nu este echipamentul rău de protecție sau chiar lipsa lui, ci medicii care nu au fost suficient de atenți și s-ar fi infectat în afara locului de muncă. 

„Trebuie să ne informăm mereu din istorie, pentru că ea are răspunsuri la ceea ce s-a întâmplat, dar și la ceea cu ce ne confruntăm astăzi”, este de părere istoricul și politologul Marius Stan. Potrivit lui, mereu am trăit în propagandă, care ne face și ne-a făcut să nu acordăm atenție faptului că suntem umiliți, exploatați și mințiți. „Care este prețul minciunii? La asta cu toții am căutat răspuns la Cernobâl, dar și acum. Există legături ce ne oferă istoria și ceea ce se întâmplă astăzi în special în țările care nu reușesc să treacă peste moștenirea comunistă, când omul nu valora nimic”, opinează expertul.

Valoarea omului

Situația și rolul omului în societate și într-un stat s-a schimbat, este de părere istoricul Virgiliu Pâslariuc, care susține că în prezent, oamenii nu mai acceptă să fie priviți ca o cifră. „Țările au reacționat diferit la COVID-19, dar a crescut prețul vieții umane, care are o valoare ce nu se mai discută. Nimeni nu mai acceptă că din cauza dezvoltării economiei merită să fie riscate viețile oamenilor. Oamenii nu acceptă așa ceva și guvernele nu pot ignora acest lucru. Nu mai e valabilă politica lui Stalin, care spunea că moartea unui om este o tragedie, iar moartea multor oameni este o statistică. Valoarea vieții umane este o cerere a societății”, subliniază istoricul.

Cu toate acestea, trăim în era fake news-urilor, când nu știm ce este adevărat și ce nu. „Suntem năvăliți de o avalanșă de știri false, care a devenit sursa principală de panică, care ne determină în mare parte comportamentul”, opinează istoricul Pâslariuc. El susține că marea problemă a acestei perioade nesigure este că regimurile politice sau elitele ar putea să se folosească de pandemie și să impună o serie de restricții care încalcă drepturile oamenilor, ca să domine societatea și să-și facă interesele, în timp ce ne spun că astfel încearcă să nu permită răspândirea virusului. 

„În perioada COVID-19, ca și în perioada URSS se promovau statele totalitare. Și acum vedem cum China răspândește propagandă și menționează că statele totalitare au reușit să nimicească acest virus, în timp ce statele democratice eșuează. Dar trebuie să fim atenți, critici și să nu ne lăsăm atrași în plasa minciunilor nici măcar în timpul crizei”, remarcă Marius Stan.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle18 ore în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică2 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică3 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social3 zile în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

Social4 zile în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031