Pensii mari, viață decentă, salarii atractive și oameni mulțumiți – acesta este portretul R. Moldova pe care-l vedem la știrile posturilor TV afiliate unor partide politice de la conducere. Însă, Parascovia Strișca, una dintre avocatele campaniei „Poporul gândește”, susține că astfel de „minunății” vezi doar la televizor, dar nu și în realitate.

„Oamenii mor de foame. Salariile și pensiile sunt prea mici, iar medicamentele, serviciile comunale și produsele alimentare sunt foarte scumpe, tinerii nu își găsesc un loc de muncă bine plătit și de aceea fug din țară, iar bătrânii nu ies din casă din cauza problemelor de sănătate și drumurilor distruse pe care nu pot merge”, spune femeia.

„Realitățile” de la TV

Parascovia Strișca din satul Pelivan, r. Orhei, este pensionară activă, care nu rămâne indiferentă față de soarta R. Moldova. Ea nu lipsește de la protestele din Piața Marii Adunări Naționale, împotriva fărădelegilor și a guvernelor votate la miezul nopții. „La TV vezi multe lucruri frumoase și cel mai dureros este când înțelegi că ești mințit. Ți se îndrugă verzi și uscate, îți spun că trăiești bine, când, de fapt, nu este deloc așa. Oamenii din sate mor de foame, tinerii pleacă din țară din cauza acestor politicieni, care au grijă doar de buzunarele lor și calcă în picioare pe cei care lucrează sincer și gândesc. Ei (n.red.: politicienii) ne vor degradați. Să le plătim impozitele, facturile, să nu gândim, să nu punem întrebări și să nu ieșim la proteste”, suspină femeia, care și-a pierdut încrederea în politicieni și reformele cu care aceștia se laudă.

Totodată, ea spune că răbdarea oamenilor din R. Moldova seacă treptat, mai ales când văd cât de rece rămâne guvernarea la protestele la care se adună mii de oameni. „Nimic nu se schimbă. Situația este dezastruoasă. Atâția bani au fost furați și ei nu i-au întors, atâția demnitari corupți avem, dar ei nu sunt închiși, iar lumea trăiește atât de rău. Toate acestea mă fac să protestez”, zice Parascovia Strișca.

Prețul pentru un vot

Ea îi îndeamnă pe oameni să nu se lase manipulați de partidele care „împrăștie” ziare gratis sau deputații care fac zeci de promisiuni în ajunul alegerilor, ci să-și stabilească foarte clar prioritățile și să nu-și mai vândă dreptul de a alege pentru un kilogram de hrișcă sau vorbe dulci. „Eu, de exemplu, nu mai privesc emisiunile care laudă continuu guvernarea. Puteți să faceți și singuri un exercițiu: uitați-vă la aceeași știre la mai multe posturi TV și veți vedea cum se manipulează și este prezentată informația și interesele cui ies la suprafață. Pentru mine, cea mai evidentă manipulare a fost în timpul campaniei electorale de la prezidențiale, când la unele posturi TV apăreau tot felul de știri despre sirienii care vor veni în Moldova, dacă va câștiga un anumit candidat și multe alte aberații. Atunci, într-adevăr, m-am convins că în Moldova este jale”, recunoaște ea, în timp ce merge pe o stradă îngustă, scăldată de vuietul strident produs de motoarele mașinilor ce trec grăbite pe lângă noi.

Mergând încet, potrivindu-și uneori geanta pe care o poartă pe umărul drept, femeia privește în depărtare și lasă ca liniștea să-și facă loc printre noi. După o mică ezitare, Parascovia ne spune cu voce joasă și tristă:

„Nu cred că se va schimba ceva după alegerile din această toamnă. Nu cred că ei (n.red.: guvernanții) vor permite ca opoziția să ajungă în Parlament. Când zic opoziția nu mă refer la socialiștii care fac totul pe placul democraților și votează când este nevoie, dar dacă le cer pot face și un show în Parlament și să părăsească sala la mijlocul ședinței. Nu cred că alegerile vor fi corecte, iar votul cetățeanului va conta”.

Lucrul care o doare cel mai mult pe femeie este faptul că situația din R. Moldova s-ar putea îmbunătăți doar dacă va fi schimbată conducerea. „Nu este nevoie de zece ani ca să vii cu o schimbare. Multe se pot face, doar conducerea trebuie schimbată. Dar cum să o schimbăm, dacă ei modifică totul: sistemul electoral, justiția, legile? Totul pentru ca ei să stea cât mai mult pe fotoliile confortabile din Parlament. Din cauza lor și a dezastrului pe care-l creează în jurul lor, copii noștri au plecat de acasă și acum trăiesc printre străini”, constată cu tristețe ea, în timp ce se grăbește spre stația de microbuz. Se îndreaptă spre casă, unde o așteaptă nepotul de șapte ani. Pentru viitorul lui luptă acum.