Connect with us

Opinii

Poporul gândește // „Politicienii vor să nu gândim, să nu punem întrebări și să nu protestăm”

Publicat

pe

Pensii mari, viață decentă, salarii atractive și oameni mulțumiți – acesta este portretul R. Moldova pe care-l vedem la știrile posturilor TV afiliate unor partide politice de la conducere. Însă, Parascovia Strișca, una dintre avocatele campaniei „Poporul gândește”, susține că astfel de „minunății” vezi doar la televizor, dar nu și în realitate.

„Oamenii mor de foame. Salariile și pensiile sunt prea mici, iar medicamentele, serviciile comunale și produsele alimentare sunt foarte scumpe, tinerii nu își găsesc un loc de muncă bine plătit și de aceea fug din țară, iar bătrânii nu ies din casă din cauza problemelor de sănătate și drumurilor distruse pe care nu pot merge”, spune femeia.

„Realitățile” de la TV

Parascovia Strișca din satul Pelivan, r. Orhei, este pensionară activă, care nu rămâne indiferentă față de soarta R. Moldova. Ea nu lipsește de la protestele din Piața Marii Adunări Naționale, împotriva fărădelegilor și a guvernelor votate la miezul nopții. „La TV vezi multe lucruri frumoase și cel mai dureros este când înțelegi că ești mințit. Ți se îndrugă verzi și uscate, îți spun că trăiești bine, când, de fapt, nu este deloc așa. Oamenii din sate mor de foame, tinerii pleacă din țară din cauza acestor politicieni, care au grijă doar de buzunarele lor și calcă în picioare pe cei care lucrează sincer și gândesc. Ei (n.red.: politicienii) ne vor degradați. Să le plătim impozitele, facturile, să nu gândim, să nu punem întrebări și să nu ieșim la proteste”, suspină femeia, care și-a pierdut încrederea în politicieni și reformele cu care aceștia se laudă.

Enlarge

A12_6141

Foto: Tatiana Beghiu

Totodată, ea spune că răbdarea oamenilor din R. Moldova seacă treptat, mai ales când văd cât de rece rămâne guvernarea la protestele la care se adună mii de oameni. „Nimic nu se schimbă. Situația este dezastruoasă. Atâția bani au fost furați și ei nu i-au întors, atâția demnitari corupți avem, dar ei nu sunt închiși, iar lumea trăiește atât de rău. Toate acestea mă fac să protestez”, zice Parascovia Strișca.

Prețul pentru un vot

Ea îi îndeamnă pe oameni să nu se lase manipulați de partidele care „împrăștie” ziare gratis sau deputații care fac zeci de promisiuni în ajunul alegerilor, ci să-și stabilească foarte clar prioritățile și să nu-și mai vândă dreptul de a alege pentru un kilogram de hrișcă sau vorbe dulci. „Eu, de exemplu, nu mai privesc emisiunile care laudă continuu guvernarea. Puteți să faceți și singuri un exercițiu: uitați-vă la aceeași știre la mai multe posturi TV și veți vedea cum se manipulează și este prezentată informația și interesele cui ies la suprafață. Pentru mine, cea mai evidentă manipulare a fost în timpul campaniei electorale de la prezidențiale, când la unele posturi TV apăreau tot felul de știri despre sirienii care vor veni în Moldova, dacă va câștiga un anumit candidat și multe alte aberații. Atunci, într-adevăr, m-am convins că în Moldova este jale”, recunoaște ea, în timp ce merge pe o stradă îngustă, scăldată de vuietul strident produs de motoarele mașinilor ce trec grăbite pe lângă noi.

Enlarge

A12_6024

Foto: Tatiana Beghiu

Mergând încet, potrivindu-și uneori geanta pe care o poartă pe umărul drept, femeia privește în depărtare și lasă ca liniștea să-și facă loc printre noi. După o mică ezitare, Parascovia ne spune cu voce joasă și tristă:

„Nu cred că se va schimba ceva după alegerile din această toamnă. Nu cred că ei (n.red.: guvernanții) vor permite ca opoziția să ajungă în Parlament. Când zic opoziția nu mă refer la socialiștii care fac totul pe placul democraților și votează când este nevoie, dar dacă le cer pot face și un show în Parlament și să părăsească sala la mijlocul ședinței. Nu cred că alegerile vor fi corecte, iar votul cetățeanului va conta”.

Lucrul care o doare cel mai mult pe femeie este faptul că situația din R. Moldova s-ar putea îmbunătăți doar dacă va fi schimbată conducerea. „Nu este nevoie de zece ani ca să vii cu o schimbare. Multe se pot face, doar conducerea trebuie schimbată. Dar cum să o schimbăm, dacă ei modifică totul: sistemul electoral, justiția, legile? Totul pentru ca ei să stea cât mai mult pe fotoliile confortabile din Parlament. Din cauza lor și a dezastrului pe care-l creează în jurul lor, copii noștri au plecat de acasă și acum trăiesc printre străini”, constată cu tristețe ea, în timp ce se grăbește spre stația de microbuz. Se îndreaptă spre casă, unde o așteaptă nepotul de șapte ani. Pentru viitorul lui luptă acum.

Opinii

Ce spun internauții despre investirea lui Corneliu Gurin

Publicat

pe

De către

Corneliu Gurin, fostul procuror general al Republicii Moldova, a fost numit ieri, 11 decembrie, în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Decizia a fost luată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Gurin va ocupa această funcție timp de șase ani.

Curtea Constituţională se compune din șase judecători: doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Propunerea de a-l numi pe Gurin în funcția de judecător al Curții a venit din partea lui Victor Micu, președintele CSM. Vineri, 14 decembrie, la ședința Parlamentului, judecătorul nou-numit la Curtea Constituţională va depune jurământul în faţa Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Consiliului Superior al Magistraturii.

Această nouă numire a uimit pe mai mulți internauți. Aceștia s-au arătat deranjați de felul în care a fost propus și acceptat noul judecător, după o zi de la demiterea precedentului.

Andrei Lutenco, reprezentantul Centrului de Politici și Reforme:

Prin prezentul status, eu totusi o sa ma mir de desemnarea lui Gurin ca judecator constitutional.#HaidetiTotusiSaNeMiram

Geplaatst door Andrew Clayton op Dinsdag 11 december 2018

„L-am cunoscut pe Gurin prin 2010. Pe atunci mergea cu transportul public și umbla mereu în același costum și cu o mapă subțioară. În 2011 Corneliu Gurin a devenit vicepreședintele Partidului Acțiunea Democratică și tot atunci și-a cumpărat, probabil, prima lui mașină. Un Volkswagen Sharan (dacă îmi aduc bine aminte) pe care a dat 7000 de euro… În 2013, a devenit Procuror General, iar acum se plimbă cu o Toyota Highlander care costă vreo 20.000 euro. Acum a fost desemnat judecător la Curtea Constituțională și chiar sunt curios care va fi noua lui achiziție.”

„Dacă cineva mai avea dubii, iată dovada că CSM este controlat complet de Plahotniuc. Cândva Corneliu Gurin era o figură respectată în mediu de către experți, apoi s-a aventurat în politică devenind chiar procuror general (mai degraba avocat al lui Plahotniuc), iar acum merge mai departe la Curtea Constituțională. Până unde?”

„Nu se face nici măcar un concurs, iar Plahotniuc ne promitea că judecătorii vor fi aleși de către cetățeni…”, se revoltă Petru Neaga.

„Ţara asta merge în cerc. Aceeaşi oameni, mutaţi doar cu locul pe o tabla de şah. De cineva. Cam trist nu ştiu cum”, opinează teologul Victor Gotișan.

„Am ajuns să o vedem și pe asta – candidatura pentru membru al Curții Constituționale, desemnat peste noapte, exact ca în lumea știți voi a cui. CCM functionează fără un membru de când a plecat doamna Iftodi, actuala ministră a Justiției (din martie 2018, nu?). De atunci Guvernul nu a anunțat nici concurs si nici nu a numit vreo persoană „cu reputație ireproșabilă” fără concurs. Acum aflăm că domnul Doela și-a dat demisia din funcția de judecător (nu am văzut niciun anunț public la acest subiect) și CSM-ul deja a numit o altă persoană. Făcând abstracție de la persoana dlui Gurin, ce e cu această grabă? Cum în februarie 2018 același CSM a putut să anunțe concurs după ce dl. Pantiru și-a dat demisia, iar în decembrie 2018 CSM-ul decide peste noapte pe cine să numească? Ce s-a schimbat de atunci? Această grabă nu o pot interpreta altfel decât sfidarea tuturor regulilor unui stat de drept și un semnal la cât de mult regresăm cu pași terifiant de rapizi.”



Corneliu Gurin și-a început cariera de jurist în calitate de consultant  principal în Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentului, funcție pe care a deținut-o în perioada 1995-2001. Între anii 2001-2005, Corneliu Gurin a fost director general al Aparatului Parlamentului, consilier al preşedintelui Parlamentului în probleme juridice şi relaţii cu organele de drept. În perioada 2005-2012, a fost coordonator de programe la Asociaţia Obştească ADEPT. În noiembrie 2011, Corneliu Gurin a aderat la Partidul Acţiunea Democratică, condus de Mihai Godea. El a părăsit formaţiunea, înainte de a fi desemnat preşedinte al Comisiei speciale pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general. La 18 aprilie 2013, Legislativul l-a numit noul procuror general. În 2015, în această calitate, el a solicitat arestarea lui Vladimir Filat după ce i-a fost retrasă acestuia imunitatea parlamentară. La 26 februarie 2016, Gurin a anunțat că pleacă de la șefia Procuraturii Generale în aceași zi când Parlamentul a votat în a doua lectură Legea cu privire la Procuratură.

Corneliu Gurin nu a mai apărut de ani ani buni în spațiul public, însă ultima sa apariție a fost memorabilă. În decembrie 2016, mai multe fotografii îl arătau pe fostul procuror general încoronat la un bal somptuos organizat de un club de sport din Chișinău. Fostul procuror a fost desemnat drept rege al balului și a primit ca premiu o noapte pentru două persoane în apartamentul prezidențial de la hotelul Nobil, precum și o plimbare cu un automobil Jaguar, relatează anticoruptie.md.

Clubul de sport al cărui invitat a fost Corneliu Gurin aparține unui partener de afaceri al lui Veaceslav Platon, iar coroana de rege i-a fost pusă pe cap fostului procuror de o ex-administratoare a companiilor lui Vlad Plahotniuc. Olga Iftodii, directorul comercial al clublului de sport, cea care i-a pus coroana pe cap lui Corneliu Gurin, a lucrat timp de aproape 15 ani în companiile lui Vlad Plahotniuc.

Citește mai departe

Economie

Expert: Miza Guvernului – împrumuturi din China și Belarus, reducerea finanțărilor din Occident și majorarea creditelor de la bănci

Publicat

pe

De către

Este o premieră pentru Republica Moldova când Guvernul publică bugetul pentru anul viitor până la electorală. De fiecare dată se vota după alegeri. La capitolul venituri ale BPN acestea vor crește cu 5,5 miliarde de lei sau cu 9%, similar cu 2018, însă este cu mult mai puțin decât în 2017. De fapt anii 2017 și 2018 sunt anii de recuperare după criza din 2015 și 2016.

Creșterea din 2017 s-a datorat în mare parte vămii, iar în 2018 organului fiscal. În 2017 pentru prima dată am avut venituri mai mari decât au fost planificate cu 2,6 miliarde de lei. Exact același lucru se va întâmpla și în 2018.

Or, în prezent Guvernul caută noi surse de venit prin îmbunătățirea administrării fiscale, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Pentru anul viitor aceste 5,5  miliarde de lei nu vor fi o problemă să fie acumulate, dar nu e corect să comparăm cu anul 2018 deoarece întreprinderile de stat Cadastru și Registru s-au transformat în instituții publice și veniturile lor vin direct la buget, iar dacă le excludem atunci majorarea va fi de 4,7 miliarde de lei, care este mai puțin față de 2017.

Un element pe care trebuie să-l menționăm sunt ratările pe care le va avea bugetul. Este vorba de 2 miliarde de lei. Vorbim de bugetul asigurărilor sociale unde a fost redusă contribuția la 18+5% de la 23+5%. Aceasta va duce la faptul că bugetul asigurărilor sociale va primi cu 1,2 miliarde de lei mai puțin. O altă ratare este impozitul pe venit a persoanelor fizice cota căruia a fost plafonată la 12% pentru toate categoriile de contribuabili. Aceasta se datorează în cea mai mare pare majorării cotei neimpozitate. În prezent persoanele fizice plătesc cu 25-30% mai puțin față de cum era până la reforma fiscală. Respectiv, BPN pierde cam 800 milioane de lei. Impozitul pe venit al persoanelor fizice este destinat mai mult autorităților publice locale, din acest motiv circa 500 milioane de lei vor fi ratări ale bugetelor locale”, a explicat Ioniță.

Cel mai important este că Guvernul planifică 20% din cheltuielile bugetului să le acopere din împrumuturi și granturi.

Pentru anul viitor autoritățile planifică 9 miliarde de lei dintre care cea mai mare cotă sunt împrumuturile externe – 4,5 miliarde de lei față de 5,6 miliarde lei în 2018. Estimările au fost reduse deoarece Guvernul în 2018, pentru prima dată nu va reuși să acumuleze nici jumătate din suma prognozată.

„Dacă nu se va reuși restabilirea relațiilor cu partenerii externi va fi problematic de acumulat și cei 4,5 miliarde de lei. Al doilea lucru sunt granturile, care sunt planificate la aproape 2 miliarde de lei. În 2018 a fost planificată suma de 2,8 miliarde de lei, dar noi la IDIS Viitorul am anticipat încă în luna mai că în varianta ideală vor fi acumulați 900 milioane de lei. Însă în primele 9 luni sau acumulat doar 200 milioane, cea ce ne face să credem că până la finele anului suma primită va fi de maxim 500 milioane de lei – minimul din 15 ani. În lipsa finanțărilor externe în 2018, Guvernul a apelat activ la împrumuturi interne”, susține Ioniță.

Pentru 2019 anticipăm dificultăți de atragere a 3 miliarde de lei sub formă de granturi și împrumuturi externe. Această gaură va fi acoperită ca și-n 2018 de împrumuturi interne majorate și colectări suplimentare de impozite și taxe.

Contextul este unu favorabil. Explicația este că sistemul bancar se confruntă cu o criză fără precedent, un exces de lichidități care nu a mai fost – 27 miliarde de lei (depozite în lei și valută – 61 miliarde de lei, iar credite 34 miliarde de lei) dintre care 14 miliarde sunt sub formă de lei. Din acest motiv, excesul de lichiditate creează probleme pentru sistemul financiar și BNM a sterilizat 14 miliarde de lei pentru care vom plăti 500 milioane de lei dobândă.

În acest context, pentru anul viitor Guvernul planifică împrumuturi de pe intern la 2,5 miliarde de lei, deși suma ar putea fi majorată la 3,5 – 4,5 miliarde de lei. Și în premieră, pentru anul viitor au fost incluși în listă doi parteneri noi de la care Republica Moldova va primi 744 milioane de lei. Este vorba de China (644 milioane de lei) și Belarus (100 milioane de lei).

În concluzie, economistul Veaceslav Ioniță e de părere că acoperirea necesităților cheltuielilor bugetului se rezumă la reducerea împrumuturilor și granturilor externe, parteneri noi – China Belarus și majorarea creditelor interne.

Citește mai departe

Economie

OPINIE// Centralizarea financiară sufocă independența autorităților publice locale

Publicat

pe

De către

În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei).

Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.

Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.

„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.

Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei.

Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale.

Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei).

Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat.

În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii.

Experta a menționat că ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere.

Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică8 ore în urmă

„Dacă nu putem să le ducem la bun sfârșit, de ce să începem acum?” Ce zice Andrian Candu despre demiterea lui Igor Dodon

Președintele Igor Dodon ar putea fi demis doar în urma unui referendum național, care însă nu poate fi organizat acum,...

Divertisment8 ore în urmă

În Moldova este filmat primul scurt metraj fantastic

În Republica Moldova au loc filmările primului scurt metraj fantastic „Prevestitorii furtunii”, relatează locals.md. Lucrările la acest proiect au început...

Social9 ore în urmă

Peste 1000 de locuințe, procurate în cadrul Programului „Prima Casă”

Programul „Prima Casă” a depășit pragul de 1000 de beneficiari, a anunțat astăzi premierul Pavel Filip la ședința Guvernului. Astfel,...

Politică10 ore în urmă

Ultima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de toamnă va avea loc la 14 decembrie

Sesiunea de toamnă a Parlamentului se va încheia pe data de 14 decembrie. Decizia a fost luată în cadrul ședinței...

Politică10 ore în urmă

Andrei Năstase, obligat să achite 1 Leu lui Ion Ceban

Andrei Năstase urmează să achite 1 leu drept despăgubire morală lui Ion Ceban. Judecătoria Chișinău a emis o hotărâre prin...

Politică11 ore în urmă

Fostul șef SIS, Artur Reșetnicov, desemnat judecător la Curtea Constituțională

Fostul șef SIS, deputatul democrat Artur Reșetnicov a fost desemnat astăzi de Guvern judecător la Curtea Constituțională. Decizia Guvernului survine...

Politică12 ore în urmă

Petiția ACUM cu 50 000 semnături pentru investigarea furtului miliardului, depusă la Parlamentul European// VIDEO

Maia Sandu și Andrei Năstase au transmis europarlamentarului Petras Austrevicius, raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova, petiția ACUM cu...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com