Polițist în pandemie – între risc și vocație

Multă lume a rămas închisă în casă la început de pandemie. Însă, la fel ca lucrătorii medicali, oamenii legii au trebuit să meargă zilnic la serviciu pentru ca noi să ne simțim în siguranță, indiferent de condițiile meteo, problemele de familie sau pandemie. 

Am vorbit cu polițiștii din Chișinău pentru a afla cum le-a afectat pandemia munca, cu ce temeri s-au confruntat în această perioadă și de ce rămân în profesie, indiferent de greutăți.

Un vis din copilărie devenit vocație

Atunci când îi întrebam dacă s-au gândit vreodată să renunțe la profesie și să-și schimbe domeniul de activitate, îmi răspundeau cu un „Nu” ferm și cu o privire nedumerită. Au venit în profesie din dorința de a fi utili celor din jur. 

Doina Lupu activează în calitate de dispeceră la serviciul de gardă din Chișinău de aproape doi ani. 

„Îmi place ceea ce fac. Au fost cazuri când, în urma intervențiilor noastre, au fost salvate vieți și asta mă face să mă simt împlinită.” 

A fi om al legii este vocația lor, ceea ce știu să facă cel mai bine și în vremuri bune, și în vreme de pandemie. Există risc, dar și stabilitate, afirmă inspectorul principal Igor Brumărel. „Sunt persoane care au revenit în poliție în perioada pandemiei, pentru că atunci când multe domenii se confruntau cu mari greutăți, aici exista stabilitate.”

Pandemia nu le-a schimbat prea mult activitatea, zic ei. Riscurile au rămas la fel de mari, doar că la ele se mai adăuga purtarea unui echipament de protecție și eforturile constante de a determina oamenii să fie responsabili. De la începutul pandemiei, cel mai des, polițiștii intervenit în cazurile de nerespectare a măsurilor antiepidemice.

„Misiunea polițistului nu este doar de a sancționa, ci și de a informa, de a îndruma, de a ajuta, iar în caz de necesitate, de a aplica măsurile prevăzute de lege. Însă, în primul rând, încercăm să aplanăm conflictul prin comunicare. Doar în cazuri extreme trecem la acțiune.”

Tot la începutul pandemiei, afirmă polițiștii, a crescut numărul cazurilor de violență în familie, victimele fiind atât femeile și copiii, cât și bărbații. 

Citește și: Pandemia a crescut numărul cazurilor de violență domestică în lume. Care este situația în Moldova?

Echilibrul psihologic – pe primul plan

Polițiștii sunt cei care văd partea cea mai dureroasă a societății noastre. Indiferent dacă intervin în cazuri de huliganism, violență domestică, accidente sau crime, oamenii legii trebuie să fie echilibrați și să acționeze cu sânge rece.

„Pentru un polițist, pe lângă abilitățile profesionale, sunt extrem de importante maturitatea și inteligența emoțională, capacitatea de a fi empatic și de a-și asuma riscul. Profesia este epuizantă din punct de vedere emoțional. O astfel de meserie își aleg doar cei care pot face față.”

Inspectorul Igor Brumărel consideră că echilibrul emoțional este foarte important pentru polițiști. „Dacă vom aduce acasă toate emoțiile negative pe care le acumulăm activând zi de zi, nu vom ajunge la nimic bun”, explică acesta.

Nu s-au confruntat cu epuizarea profesională, afirmă cei cu care am discutat, chiar dacă unele cazuri îi marchează. „Cel mai mult mă afectează cazurile de suicid”, zice Doina Lupu. Ea ne povestește că aproape în fiecare zi înregistrează astfel de cazuri, iar de la începutul pandemiei a observat o ușoară creștere a numărului tentativelor de suicid. Nu de puține ori a intrat în discuții prelungite cu persoanele care apelează la 112 pentru a încerca să le ajute. „Misiunea noastră este să intervenim cât mai rapid, chiar dacă, din păcate, nu mereu ne reușește”, spune Doina.

Citește și: Monștrii din capul nostru. O statistică ignorată

Deși numărul de suicide a scăzut în ultimii ani, Republica Moldova se află topul țărilor cu rata de suicid înaltă, fiind cu 20% mai mare decât media europeană. Anual, circa 500 de moldoveni își pun capăt zilelor.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, o tentativă de suicid are loc la fiecare 40 de minute, rata tentativelor fiind de 25 de ori mai mare decât rata suicidelor. 

Teama pentru cei dragi 

Sub epoleții pe care îi poartă cu demnitate, sunt oameni cu aceleași probleme și griji cotidiene, cu copii care învață online și rămân singuri acasă. „În ceea ce privește învățământul la distanță, părinții ne-au fost de mare ajutor atunci când eu și soția erau la serviciu”. 

Soția lui este medică și au împreună un băiețel de 10 ani. Ambii erau conștienți că sunt expuși permanent riscului de a fi afectați de Covid.

„Soția a fost infectată. Din fericire, nici eu, nici copilul sau părinții nu am fost afectați.”

Acum o lună, Igor a fost imunizat cu prima doză de vaccin.

Psihologa Zinaida Bivol menționează că cele mai mari temeri au fost legate de cei apropiați. Mulți dintre angajații poliției au părinți în vârstă care locuiesc în afara Chișinăului, iar pandemia a făcut ca teama pentru sănătatea lor să devină și mai acută.

Este și cazul Doinei Lupu, părinții căreia locuiesc la țară. Înainte, mergea în vizită la părinți cu cea mai mică ocazie. însă pandemia a schimbat totul. „Atunci când aveam dubii că pot fi un pericol pentru părinți, evitam să contactez cu ei, nu mergeam cu săptămânile acasă, nici măcar de sărbători”, spune Doina.

De la începutul pandemiei, peste 2000 de angajați ai poliției au fost infectați de Covid-19. Deși unii au trecut ușor prin boală, alții au fost în stare gravă sau chiar intubați. „Persoanele care au trecut prin infecția cu Covid se confruntă cu o capacitate de concentrare scăzută, dar și obosesc mult mai repede”, remarcă Zinaida Bivol. Tot ea ne spune că a discutat în fiecare zi la telefon cu polițiștii infectați pentru a monitoriza starea lor. Cel mai complicat moment a fost așteptarea rezultatului testului la Covid. 

La fel ca și fiecare dintre noi, angajații poliției își doresc ca totul să revină la normal. La o libertate fără măști de protecție, cu reuniuni de familie, vacanțe peste hotare și ieșiri la pescuit alături de prieteni.

Un articol de Ecaterina Buruiană, stagiară Moldova.org

Sursă foto: Facebook.com/PolitiaRepubliciiMoldova

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.