Connect with us
"
"

Social

“Mi s-au adus multe invinuiri…”

“Mi s-au adus multe invinuiri…”

Publicat

pe

Interviu cu primul presedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur

Domnule presedinte, cu ocazia celor 10 ani de la primele alegeri generale si libere, in urma carora ati devenit presedintele Republicii Moldova, JURNAL de Chisinau ar vrea sa initieze o discutie sincera cu dvs. In ce masura sunteti pregatit sa intretineti un dialog sincer?

Mi se pare ca niciodata nu am avut rezerve fata de un dialog sincer cu presa.

In anii dvs. de presedintie, au existat evenimente sau fapte care au ramas necunoscute publicului?

Imi vine greu sa recapitulez acum, ad-hoc, toata aceasta perioada, dar probabil ca, pe parcursul anilor de presedintie si in virtutea situatiei reale de atunci, au avut loc si niste discutii pe care alegatorii nu le-au cunoscut, dar va asigur ca in nici un caz ele nu au fost in detrimentul patriei, al reformelor economice, democratice etc. Am trecut prin toate: si prin mitinguri, si prin huiduielile de sub fereastra casei unde locuiam. Au fost si acestea niste lectii. In acelasi timp, nu cred ca a existat ceva esential care sa nu fi fost facut public.

Ati avut discutii cu presedintele Iliescu, de exemplu in anul 1991, cand se vorbea despre eventualitatea Unirii cu Romania?

Contactele nemijlocite cu domnul presedinte Ion Iliescu au inceput in februarie 1992. Deci nu puteau fi in 1991.

Este adevarat ca exista un moment cand se putea produce Unirea?

Cuvantari de la diferite tribune, inclusiv si de la cea a Marii Adunari Nationale au fost multe. Mircea Druc, dupa cum bine tineti minte, a vorbit despre "sase judete si doua stane", subintelegandu-se ca trebuie sa incepem ceva, dar eu nu vreau sa spun ca nu s-a discutat la aceasta tema. Dar, sustinuti de multimea din Piata, am luat cea mai rationala decizie la moment. Trebuia sa-ti dai bine seama in ce situatie ne aflam, cu armate sovietice pe teritoriul nostru. Sunt convins ca atunci nu se putea infaptui Unirea, deoarece situatia nu era nici pe departe similara cu cea de la 1918. Discutiile incepute din februarie 1992 si pana in prezent, cu domnul presedinte Iliescu, sunt realiste si cele mai fratesti. Va asigur ca in aceste discutii exista o armonie in nazuinte si in ganduri.

Care a fost cea mai mare dezamagire a dvs. din anii presedintiei?

Cea mai mare dezamagire ramane si astazi – dispersarea fortelor sanatoase. Stimez pozitia si parerile fiecaruia si nu am nici un pic de rezerva fata de patriotismul tuturor formatiunilor, personalitatilor politice, dar disperarea cea mare a fost ca nu intotdeauna am fost inteles de unii patrioti. Ca sa fii in fruntea statului, este o misiune dificila si trebuie sa pornesti de la o situatie interna si externa reala.

Crearea ADR in cadrul Parlamentului trecut a fost o alta deziluzie, fiindca, avand posibilitatea sa pretind mai mult, am facut cedari ca sa-i unim pe toti. Si? Pana la urma, deputatii Frontului Popular Crestin-Democrat au dispersat fortele. Vedeti dvs., siretlicurile acestea cu ridicarea pragului electoral urmaresc acelasi scop – ca fortele de dreapta sa nu se mai impace si sa nu mai creeze noi blocuri electorale.

O alta dezamagire mare este esecul colaborarii mele cu Partidul Democrat-Agrar. Am crezut ca fac bine daca ma apropii de niste oameni simpli, care vin de la tara si care trebuie sa fie intelepti, rationali. Dar disensiunile dintre ei au dus la compromiterea reformei si la dezastrul ce a urmat.

Dar cine facea parte din aripa sanatoasa in PDAM?

Gheorghe Ciobanu, in semn de protest, a parasit Partidul Democrat-Agrar si a trecut la liberali, pentru ca nu exista intelegere. Valeriu Bulgari este o persoana lucida. De nu s-ar fi amestecat Sangheli… Ati fost cu noi in campania din 1996 si cunoasteti de unde vine dezastrul. Daca nu candida Sangheli la postul de presedinte, daca nu-si propunea candidatura Lucinschi, va asigur ca astazi nu erau comunistii la putere. Cu toate neajunsurile, cu toate dificultatile, cu toate greselile mele personale, pe care le-am recunoscut si pentru care m-am pocait in fata natiunii, nu avea sa se intample asa ceva.

V-ati pocait pentru "Casa noastra…"?

Da, am fost partas la cateva actiuni, inclusiv la organizarea faimosului Congres, inspirat de Druta.

Domnule presedinte, sa ne referim la un episod care, cred, v-a marcat viata – Slanic-Moldova. Credeti ca atunci, cand o discutie sincera, sufleteasca, a fost imprimata si data publicitatii cu scopuri oarecum personal-electorale, credeti asadar, ca in acel moment, Adrian Paunescu v-a tradat?

Imi vine greu sa vorbesc despre acest epizod, dar ar trebui sa concretizam ca imprimarea s-a facut cu asentimentul meu. Discutand ca intre trei frati – Grigore Vieru, Adrian Paunescu si eu -, am decis sa o imprimam cu ajutorul baiatului lui Adrian, pentru posteritate. Nu ma pot pronunta daca se poate vorbi de tradare, dar cert este faptul ca acest gest pentru mine ramane o enigma. Nici nu am fost intrebat. Pe de alta parte, dupa pierderea alegerilor, stiti care a fost reactia lui Adrian Paunescu – a compus o poezie in sustinerea mea, m-a invitat si la unele emisiuni. Dupa acest caz, insa, sunt foarte rezervat. Si e pacat, deoarece uneori trebuie sa spui ce ai pe suflet, pentru ca cel cu care vorbesti sa te inteleaga mai bine. Oricum, acel epizod mi-a jucat, intr-un fel, festa in prezidentialele din "96.

Ati oscilat de la un pol la altul – de la "Casa noastra…" pana la Slanic-Moldova, de la atitudinea dura fata de Rusia, in 1992, pana la cuvantarea istorica in Parlamentul Romaniei. Este vorba de caracterul dvs. sau de anumite lucruri obiective ce tin de politica externa?

Nu doresc nimanui sa treaca prin acele momente, prin care am trecut eu. Acum multi ne critica de faptul ca nu am adoptat modelul tarilor baltice. Insa ei nu tin cont de faptul ca tarile baltice, pana la pactul Ribbentrop-Molotov, au fost monarhii bine organizate. Tarile baltice, imediat ce au parasit URSS-ul, au fost imbratisate de vecinii scandinavi, de catre marea diaspora (lituanienii au o diaspora impresionanta in America). Noi am fost o bucata de pamant, rupta din Romania, fara experienta de guvernare. Va imaginati ca, fara experienta, nu poti face nimic. Politicieni adevarati au inceput sa se formeze dupa 1987, dupa Perestroika lui Gorbaciov. Desi sunt om politic din 1988, consider ca, pana la Perestroika, noi, desi avand carte, eram niste executori. Dupa proclamarea independentei, trebuia sa ai curaj sa interzici existenta armatei sovietice pe teritoriul tarii tale, sa gasesti 1800 de ofiteri moldoveni pentru a crea o armata nationala, o politie nationala. S-au intamplat de toate, dar Moldova a ramas aici. Au existat lozincile "Sa ne tinem de neamuri", dar si "Sa mergem in Europa". Nu Lucinschi, dar umila mea persoana a deschis fereastra spre Europa, semnand toate tratatele principale cu tarile europene, cu Uniunea Europeana, in 1994.

Da, unele formatiuni politice m-au invinuit ca, uite, asta s-a dus la Moscova. Cu cine ar fi trebuit, insa, sa duc tratative pentru a opri macelul de la Nistru? Nu cu rusii? Si insusi faptul ca Eltin a semnat cu Snegur unele acorduri dovedeste ca rusii au fost acei care s-au implicat aici. Deci un conducator, pe acele vremuri, era pus in situatii extrem de delicate.

Erati pregatit pentru o asemenea cariera? Ce simte un politician care se trezeste, brusc, pe umeri cu o asemenea responsabilitate?

Raspunsul se regaseste, partial, in ceea ce v-am vorbit pana acum. Repet, nu numai eu, dar si ceilalti colegi de-ai mei din conducere nu eram pe deplin pregatiti pentru a crea un stat, dar era o mare dorinta de a sustine nazuintele de libertate. Am pastrat R. Moldova in acelasi spatiu spiritual cu Romania, nu s-au facut declaratii de tipul "Uniunea Rusia-Belarus".

Faptul ca, in 1990, impreuna cu Boris Eltin am semnat acordul cu Rusia, a fost un lucru reusit. Fata de tratatul care exista acum, cel de atunci poate fi numit "tratatul demnitatii". Comparati-l cu documentul elaborat astazi.

Daca se va produce fuziunea partidelor de dreapta, cum vedeti urmatorii trei ani ai Republicii Moldova? Ce se va intampla?

N-as dori sa par pesimist, dar vreau sa va spun ca mentalitatea majoritatii mai ramane pro-comunista. Asta e. Pentru ca exista masuri populiste cum ar fi si cea cu privire la majorarea pensiei cu 36 la suta, iar pe omul simplu nu-l intereseaza de unde vor fi luati acesti bani.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, sper ca dreapta se va unifica. Si aici vreau sa fac un compliment JURNALULUI de Chisinau, care chiar de la infiintare si mai ales acum, dupa pierderea fulminanta a alegerilor din februarie de catre fortele democratice, a chemat tot timpul la aceasta fuziune,

Dupa fuzionare, trebuie sa mergem in teritoriu si sa cream structuri. In paralel, trebuie sa demascam toate promisiunile desarte ale comunistilor si sa prevenim intoarcerea la regimul totalitar. De asemenea, urmeaza sa lamurim oamenilor ca noua reforma administrativ-teritoriala este un pas in trecut, care afecteaza economia de piata. Astfel, pana la urma, s-ar putea sa ajungem chiar la alegeri parlamentare anticipate. Eu sper ca Dumnezeu este mare si ca idealurile noastre, de la inceputul anilor ’90, nu vor fi calcate in picioare. Trebuie sa revenim, altfel JURNAL de Chisinau, peste 2 ani, va aparea in limba rusa.

Interviu realizat de Val Butnaru // Jurnal de Chisinau

Citește mai departe
Advertisement
Click pentru a comenta

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Sănătate

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Publicat

pe

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea plasmei convalescente pentru tratarea COVID-19 au arătat concluzii încurajatoare. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea plasmei convalescente pentru tratarea COVID-19 au arătat concluzii încurajatoare.

Astfel, în prezent, plasma extrasă de la persoanele tratate de coronavirus este folosită în tratamentul celor aflați în stare gravă și a celor conectați la aparatele de ventilație mecanică.

Covid-19 explicat.

Știai că deocamdată nu există studii care să confirme eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19? Indiferent de asta, plasma extrasă de la persoanele tratate de coronavirus este folosită în tratamentul celor aflați în stare gravă și a celor conectați la aparatele de ventilație mecanică. Ce se întâmplă cu plasma și lupsa cu COVID-19? Explicăm!

Geplaatst door Moldova.org op Vrijdag 22 mei 2020

Citește mai departe

Lifestyle

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Publicat

pe

De către

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie din supermarket, dar poate și un fel de plictiseală amestecată cu curiozitate, m-au convins și pe mine să cultiv acasă maia – un amestec de bacterii minune folosit mii de ani la producerea pâinii. Se pronunță maiá, cu accentul pe al doilea „a”. 

Recunosc că, la început de pandemie, mă împotriveam cu înverșunare curentului și invaziei de poze cu pâini de pe rețelele de socializare și eram sigură că nu voi deveni și eu „băbuța gospodină” sau „hipsterul brutar”. Mai ales că pâinea nu dispăruse din comerț. Am început însă să fiu mai atentă la tipurile de făină existente, am cumpărat un pachet, apoi încă unul, iar când mi-am dat seama că am un raft întreg și că sunt pe jumătate intrată în „sectă”, mi-am făcut curaj și m-am apucat de prima pâine din viața me. Cu o mână în vasul de aluat, cu telefonul în cealaltă, unde prietena mea Raisa îmi ghida pașii, cu vârful nasului de făină și ochii debusolați de la atâția termeni noi, am scos-o în capăt! Au urmat alte zeci de pâini – iar fiecare mi-a oferit șansa unei călătorii în trecut, în amintirile din copilărie cu cuptorul încins și brațele puternice ale bunicii care plămădeau de zor. Un test de răbdare și dedicație de care habar nu aveam că sunt capabilă.

Pentru că aceste bacterii trebuie să „mănânce” o dată la 12 ore, mă trezesc și adorm cu gândul la maiaua din borcan. Am grijă să le hrănesc cu făină din cea mai aleasă, mă bucur ca o mamă când cresc bine, iar, uneori, pe timp de noapte le iau cu mine în dormitor – unde e mai cald. Înainte să mă suspectați de nebunie, vă invit să descoperiți mai multe despre acest tip de pâine cu fermentare lentă, dar și să aflați de la trei femei cu care am vorbit despre revelațiile și stările de împlinire care ți le aduce fiecare pâine cu maia coaptă acasă.

Creșterea și îmblânzirea „animăluțului”

În primul rând, procesul de cultivare a culturii de maia este fascinant. Faci un amestec din făină și apă, aștepți să interacționeze cu o bacterie minune care se găsește în aer și, cu un pic de răbdare, după trei zile în care amestecul e hrănit cu făină proaspătă apar primele bule, iar conținutul se dublează. După alte trei zile, conținutul e pregătit să fermenteze aluatul. Maiaua poate fi ținută la frigider cu condiția să fie hrănită cel puțin o dată pe săptămână, iar cu o zi înainte de folosire, hrănită de două ori pentru a o face mai puternică și rezistentă – calități necesare pentru o fermentare mai bună și, în rezultat, o pâine mai puhavă și gustoasă.

Metoda a fost descoperită în 2300 înainte de Hristos de egipteni și a fost folosită până prin secolul XX, când a apărut drojdia comercială. În pachețelul pe care îl cumpărăm de la magazin e doar un tip de drojdie concentrat și crescut controlat la laborator, pe când maiaua e un amestec de drojdii naturale care conviețuiesc cu alte bacterii și microorganisme – de aici și timpul îndelungat de dospire de care are nevoie aluatul cu maia. Gustul ușor acrișor și inconfundabil se datorează acidului lactic și acetic produși de lactobacili. Chimie adevărată!

De ce pâine cu maia e specială

Dacă ai reușit să crești și să îmblânzești vietatea din borcan, poți considera că ai trecut testul răbdării, iar etapele de prelucrare a aluatului vor fi floare la ureche. Există zeci de rețete, însă, în timp, fiecare își adaptează rețeta la temperatura și umiditatea din casă, la tipurile de făină pe care le folosește, vasul în care e coaptă pâinea și mulți alți factori care vor face ca de fiecare dată aspectul și conținutul pâinii să fie diferit, deși urmezi aceeași rețetă cu sfințenie.

Aluatul urmează a fi prelucrat în câteva etape realizate la distanța de aproximativ 40 de minute, apoi lăsat să fermenteze cel puțin 12 ore. O primă etapă e autoliza – amestecul de apă cu făină care sporește dezvoltarea glutenului. Se adaugă maiaua și sarea și se frământă aluatul și se lasă pentru prima dospire. Urmează trei proceduri de „stretch and fold”, o împăturire specială a aluatului direct în vasul în care fermentează, apoi modelarea pâinii și aluatul este gata de a doua etapă a dospirii – de obicei este lăsat pe noapte în frigider. În dimineața următoare aluatul este numai bun de copt și de răspândit miresme. Experții recomandă cu insistență consumul pâinii peste cel puțin două ore de la scoaterea din cuptor, regulă foarte greu de respectat.

E o descriere sumară a întregului proces, pe Internet găsiți sute de rețete, care mai de care, dar vă asigur că cea mai bună rețetă va fi cea la care veți ajunge singuri după o serie de experimente.

E ușor să o dai în bară și să obții o pâine ca o cărămidă. Important e să nu renunți

În Chișinău a început să se vorbească mai mult despre pâine cu maia după ce Natalia Matiescu s-a încumetat să deschidă o brutărie artizanală în urma unei campanii de crowfounding.

De la atelierul „Iarba Noastră” a luat câteva grame de maia și Nadia Gudumac, iar de atunci a renunțat definitiv la pâinea din comerț. Nadia coace pâine săptămânal și spune că cea mai mare lecție a pâinii cu maia e că nu poți grăbi procesul, e o lecție de răbdare.

„E absolut fascinant să știi că contribui la creșterea acestor minunate bacterii. De fiecare dată sunt nerăbdătoare să văd cum se înmulțesc. Mă simt foarte responsabilă, e ca un al doilea copil al meu”, spune aceasta zâmbind. Nadia spune că nu e dezamăgită atunci când pâinea nu îi iese perfect pentru că „e un organism viu”, iar maiaua este foarte sensibilă la factorii de mediu. „E ușor să o dai în bară și să obții o pâine ca o cărămidă. Important e să nu renunți. Apreciez mai mult pâinea, iar ziua în care o coc îmi aduce multe emoții. Abia aștept să o scot din cuptor și să o savurez, iar băiatul meu să strige „vleau pâinică cu unt” ”, adaugă ea.

Stela Arnaut îmi povestește că s-a îndrăgostit de gustul pâinii cu maia de la atelierul Nataliei, însă nu s-ar fi gândit vreodată că va găsi timp și răbdare să coacă acasă. O prietenă a rugat-o să aibă grijă de cultura sa de maia cât timp e în vacanță, iar faptul că a reușit să o păstreze în viață până la întoarcerea prietenei din concediu i-a dat curaj să își crească propria maia.

Stela spune că de când a început să coacă pâine cu maia a devenit mai răbdătoare. Folosește făină netratată de la socrii săi care cultivă grâu. „Am iubit fiecare pâine pe care am făcut-o, fiecare a avut personalitatea sa, toate ca una s-au mâncat rapid și fiecare a fost lăudată în felul său”, povestește cu entuziasm. Chiar și așa, femeia adaugă că a studiat zile întregi mai multe resurse, urmărește brutari care lucrează cu maia și încearcă să fure de la fiecare tehnici și metode noi pe care le experimentează în rețeta proprie.

Natalia Begu a descoperit pâinea cu maia în timp ce căuta o alternativă mai sănătoasă a pâinii din comerț. S-a informat și a reușit să își crească acasă maia din făină integrală de secară.

Zâmbește și spune că procesul de creștere a bacteriilor îl aseamănă cu creșterea unui bebeluș. „Trebuie să fii foarte atentă și gingașă cu ele, trebuie hrănite la timp, ținute la călduț, trebuie să le iubești și să vorbești cu ele și doar așa te răsplătesc cu o creștere frumoasă a pâinii”, explică ea.

A învățat în timp că pentru o pâine deosebită are nevoie de ingrediente de calitate, iar cea mai bună făină e cea integrală făcută la moara de pietre. Spune că nimeni din familia sa nu mai acceptă pâinea din comerț, iar cu fiecare coacere își ține membrii familiei în suspans – introduce tehnici noi, iar ei așteaptă nerăbdători să facă cunoștință cu noul gust.

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle15 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap  Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe...

Sănătate17 ore în urmă

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea...

Lifestyle20 de ore în urmă

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie...

Divertisment2 zile în urmă

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp? (II)

Continuăm să călătorim cu mașina timpului! Împreună cu Prietenii Moldova.org facem un exercițiu de imaginație: călătorim în timp și vorbim cu noi...

Economie3 zile în urmă

Afaceri pe timp de criză: cum s-au reinventat companiile străine 

PE SCURT În timp ce „coșmarul” numit COVID-19 a închis foarte multe afaceri, altele au reușit să aibă chiar succes...

Economie3 zile în urmă

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

PE SCURT 88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un...

Economie3 zile în urmă

Coronavirusul seacă industria vinului

PE SCURT Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031