Mariana Ionel se autodeclară feministă și spune că s-a săturat de stereotipurile despre feminism. „Se zice că feministele nu vor copii, sunt atee sau nu iubesc bărbații. Eu am cinci copii, sunt religioasă și îmi plac bărbații”, mărturisește femeia cu umor.
Una dintre prejudecățile care o deranjează cel mai mult, spune ea, e că între femei nu ar exista solidaritate. „Am vrut să combat această idee. În proiectul implementat în Fălești datorită Institutum Virtutes Civilis le-am oferit rolul de frunte altor femei cu care am lucrat cot la cot”, povestește Mariana.
O rebelă încă din școală
Ne dăm întâlnire cu Mariana Ionel într-un local cochet din capitală. Venită la o conferință de presă legată de activitatea în cadrul Platformei pentru Egalitate de Gen, observ că verdele e cel care predomină în înfățișarea Marianei. Cerceii mari de un verde lucios îi complimentează ochii, tot verzi. O întreb dacă e culoarea ei preferată. „Nu neapărat. Am vrut să fim îmbrăcate diferit la conferință, ca să se simtă fiecare unică”, îmi explică Mariana.
Ochii Marianei trădează o energie molipsitoare și jucăușă, ascunsă sub postura de femeie matură. „Mereu m-am simțit o buntarkă (din rusă: rebelă). Am detestat acele ghiduri de bună purtare pe care trebuia să le învăț când eram elevă în școală, în care ni se spunea cum să fim fete cuminți”, mărturisește zâmbind.
Mariana Ionel nu e „cuminte”, conform normelor unei societății tradiționaliste. E o femeie implicată și vocală. De profesie jurnalistă, astăzi este redactoră-șefă la Ziarul de Fălești și formatoare în domeniul egalității de gen de trei ani, de când a conștientizat că este feministă. Anul acesta Mariana Ionel a aplicat la un grant pentru orașul Fălești, implementând un proiect de dezvoltare locală orientat spre femei.
Orașe care nu includ femeile
Activista și-a dorit în 2023 să atragă un proiect de infrastructură în orașul Fălești. A remarcat, însă, că orașul nu avea un plan de dezvoltare locală care să includă și nevoile femeilor. Așa Mariana Ionel a aplicat cu un proiect de elaborare a unei strategii locale incluzive. „Am pornit de la două probleme mari: discriminarea femeilor în Republica Moldova și lipsa unui document strategic privind egalitatea de gen în orașul Fălești”, povestește Mariana Ionel.
Împreună cu asociația obștească „Ișcălenii” din Fălești, Mariana Ionel a demarat proiectul „PROGRES”, acronim la „Plan realizabil, obiective gender rescue, egalitate și succes”. În urma unui concurs a fost aleasă experta responsabilă de elaborarea strategiei orașului care să includă aspectul gender. Pentru ca strategia să fie cu adevărat incluzivă, au fost făcute runde de consultări cu oamenii din localitate. În strategia de dezvoltare locală lipsesc trotuarele adaptate pentru mamele cu cărucioare sau creșele pentru copiii mici, necesare femeilor din comunitate, spune Mariana Ionel. „Am întrebat femeile ce-și doresc, ca mai apoi să vină ele însele cu idei”, povestește ea. „Pe foaie, primăria este beneficiarul și partenerul proiectului”, explică Mariana Ionel. Proiectul, însă, țintește ca viitoarea strategie să fie de folos întregii comunități, iar primăria să asigure implementarea acesteia.
În timp ce vorbim, Mariana e sustrasă de apeluri de la copiii ei. Le răspunde calm la întrebările legate de cumpărături și chestiile cotidiene. „Fiul meu e la magazin și mă întreabă ce să ia pentru cină”, îmi explică femeia. O întreb cum i-a învățat pe copii ce înseamnă egalitatea de gen. „Am încercat în primul rând să schimb la mine convingerile învechite pe care le aveam”, recunoaște ea.
„Apropo de egalitatea de gen: înainte de a lansa proiecte care conțin această sintagmă, trebuie să le explici oamenilor ce înseamnă”, precizează activista. Laolaltă cu strategia, au fost organizate instruiri pentru femeile din Fălești în domeniul egalității de gen, dicției și discursului public. Zeci de fete și femei din Fălești au beneficiat de câte două instruiri în fiecare domeniu. „Au fost formate două grupuri de fete și femei active civic, unde am avut beneficiare cu vârste între 14 și 60+ de ani”, povestește Mariana Ionel.
Instruirile din cadrul proiectului PROGRES
Rezistență din partea bărbaților când vine vorba de egalitate
Schimbarea funcțiilor în feminitive în actele oficiale (contabil – contabilă, consilier – consilieră), deschiderea grupelor de creșă cu program prelungit în orașul Fălești, implementarea proiectelor de infrastructură sunt doar câteva din recomandările strategiei propuse, aprobate de consiliul primăriei Fălești.
„Jumătate din punctele planului pot fi transformate în idei de proiecte cu care să aplicăm în viitor”, spune Mariana Ionel. Înțelege că adesea primăriile nu au resurse suficiente pentru a realiza proiectele, dar recunoaște că planul propus a fost acceptat rapid de consilierii de la primărie. „Evident, au existat și remarci din categoria «ce le mai trebuie femeilor?» sau «credeți că în Fălești nu se respectă drepturile femeilor?»”, spune amuzată.
A avut multe activități legate de împuternicirea femeilor în cariera ei. Aproape la toate, povestește ea, s-a lovit de o rezistență puternică din partea bărbaților. „Din două ore de instruiri, una era dedicată explicațiilor despre drepturile femeilor și egalitate”, își amintește ea. Asemenea atitudini, de la bărbați și funcționarii publici, trădează o mentalitate profund sexistă care dăunează și trebuie schimbată, crede activista.
„Femeile pot fi solidare”
Marianei Ionel îi displace stersoleotipul că nu se susțin reciproc. Încurajarea altor femei în munca pe care o fac este un mod prin care Mariana Ionel își propune să combată această prejudecată nocivă. Deși este inițiatoarea proiectului, nu a ținut morțiș să-l gestioneze. „Am cedat fără ezitare această funcție managerei Asociației „Ișcălenii” și mi-am asumat poziția de asistentă de proiect”, explică femeia.
Întrebată ce este pentru ea egalitatea de gen, ea spune că nu are o definiție clară. Pentru Mariana Ionel, egalitatea de gen e un concept uman care nu are nevoie de explicații sau definiții sofisticate. „E ca și cum ai întreba: «ce este dragostea?» sau «ce este aerul?»”, spune ea, zâmbind cu subînțeles.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.
