Connect with us

Important

Măsurile de consolidare a încrederii – instrument de apropiere a oamenilor de pe cele două maluri ale Nistrului/ INTERVIU

Publicat

pe

Importanța măsurilor de sporire a încrederii este conștientizată și de partenerii occidentali ai Republicii Moldova. Și având în vedere că bugetul Republicii Moldova nu este capabil să susțină prea multe proiecte pentru consolidarea încrederii, în 2012 Uniunea Europeană a alocat, pentru o perioadă de trei ani, 12 milioane euro pentru proiecte comune care să fie realizate de autorități locale, organizații din societatea civilă și întreprinzători de pe cele două maluri ale Nistrului. Proiectul este gestionat împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care a contribuit și el cu un milion de euro.

Despre cele mai importante rezultate ale acestui proiect am discutat cu Hubert Duhot, coordonator de programe al Delegației Uniunii Europene la Chișinău.

Hubert Duhot ne-a spus că UE este un participant activ la negocierile în formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean și este unul dintre cei mai importanți contribuitori și inițiatori ai măsurilor de încredere dintre Chișinău și Tiraspol. Obiectivul general al programului este de promova încrederea dintre ambele maluri ale Nistrului. Acesta urmărește să asigure ca eforturile la nivel politic din cadrul negocierilor oficiale și informale în formatul 5+2, dar și eforturile de la nivel tehnic, adică a grupurilor de lucru pe diferite domenii, să fie susținute de inițiativele de dezvoltare și promovare a încrederii, inițiative care să fie unele concrete, la nivel de comunități locale din Transnistria și din Zona de Securitate. Din această perspectivă se poate spune că de acest program beneficiază nu numai Transnistria și Zona de Securitate, ci întreaga Republica Moldova, spune Hubert Duhot.

Lina Grâu: De ce măsurile de încredere au fost considerate ca fiind prioritare de Uniunea Europeană?

Hubert Duhot: UE a contribuit cu cel mai mare program de consolidare a încrederii de până acum desfășurat în Moldova. Programul a început de fapt încă în 2009. În context, tot la capitolul contribuție din partea UE, pot să menționez și EUBAM – Misiunea UE de asistență la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina, care a fost inițiată încă în anul 2005 și care are un rol important.

Acum, avem un program mare, care se numește Susținerea măsurilor de încredere, pe care noi îl implementăm împreună cu PNUD-Moldova. Programul are deja doi ani și va continua până în martie 2015. Avem deja nu mai puțin de 87 proiecte care sunt implementate de autoritățile locale, de societatea civilă de pe ambele maluri ale Nistrului și de companii private. Sunt proiecte foarte concrete de care beneficiază foarte direct cetățenii din Transnistria și din Zona de securitate.

Lina Grâu: Pe ce domenii puneți cel mai mare accent și considerați că sunt cele mai importante pentru a apropia oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului?

Hubert Duhot: UE și PNUD Moldova sprijină financiar și tehnic activitățile în conci domenii-cheie. Primul ar fi dezvoltarea afacerilor, care este foarte important inclusiv în perspectiva Acordului de liber schimb dintre UE și Republica Moldova. Dezvoltarea societății civile este, la fel, foarte importantă. A treia prioritate este renovarea infrastructurii sociale. Un alt domeniu este ocrotirea sănătății, unde avem multe proiecte foarte concrete, în cadrul căruia am renovat un Centru perinatal la Tiraspol și un Centru de sănătate la Varnița, în Zona de securitate. Și cel de al cincilea domeniu este protecția mediului ambiant, în special cu accent pe râul Nistru.

În afară de proiectele foarte concrete, UE mai are și o asistență tehnică pentru autoritatea din Republica Moldova care se ocupă de reglementarea transnistreană – adică pentru Biroul de Reintegrare și grupurile de lucru la nivel de experți. Putem să susținem găsirea unor soluții tehnice foarte concrete pentru a ajuta grupurile de lucru pe probleme ce țin, de exemplu, de sistemul financiar-bancar, al sănătății sau al educației.

Lina Grâu: Cu siguranță din cele 87 de proiecte de până acum aveți unele pe care le considerați mai de succes. Puteți să veniți cu niște exemple concrete de proiecte care au adus cel mai mare aport în apropierea oamenilor?

Hubert Duhot: Pot să vă dau un exemplu foarte recent – de exemplu, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, a deschis pe data de 21 februarie un proiect în satul Ustia, raionul Dubăsari, proiect care își propune ca satele de pe ambele maluri ale Nistrului să devină mai atractive pentru localnici și pentru turiștii locali și cei din străinătate. Acest program de dezvoltare a turismului local pe ambele maluri ale Nistrului va ajuta să fie create 10 noi pensiuni rurale, iar beneficiari vor fi 250 de familii care vor fi conectate la o rețea turistică, prin intermediul unui portal pe internet. Mai este și încă o componentă – o hartă turistică comună dintre Transnistria și Moldova de pe partea dreapta a Nistrului. Cred că este un instrument foarte inovativ de promovare a turismului global.

Acesta este un proiect foarte concret, lansat recent și care permite ca autoritățile locale de pe ambele maluri ale Nistrului să lucreze împreună pentru oportunități comune. La lansarea acestui eveniment, de exemplu, au fost prezenți și reprezentanți ai administrației publice locale din partea stângă a Nistrului, care erau foarte interesați de oportunitățile pe care le deschide noul proiect lansat de UE în cadrul măsurilor de consolidare a încrederii.

Lina Grâu: Cum apreciați impactul acestui program de susținere a măsurilor de încredere?

Hubert Duhot: Pentru impact global am creat, de exemplu, trei școli de business pentru partea de dezvoltare a mijloacelor de afaceri – în Tiraspol, Bender și Lipscani, unde se face o educație pentru business cu profesori din Europa și din Moldova. Și cred că acest lucru este foarte important pentru întreprinzătorii din Transnistria, care vor să facă business cu UE.

Din punct de vedere al infrastructurii, am renovat până în acest moment 39 de obiecte locale de infrastructură socială. De exemplu, în Ustia, după o pauză de 20 de ani, a fost lansat oficial un sistem econom de iluminare stradală, pe o distanță de 14 km – iată un proiect foarte concret și foarte vizibil, la propriu.

Din punctul de vedere al societății civile noi am creat 45 de parteneriate dintre organizații din Republica Moldova și Transnistria, care după sfârșitul proiectului continuă să lucreze împreună. Poate că nu e foarte vizibil, dar noi știm că astfel contribuim la crearea unui context global pentru rezolvarea conflictului și pentru a găsi soluții comune la problemele care sunt cu adevărat comune.

Lina Grâu: Delegația UE este mulțumită de felul în care sunt mediatizate aceste proiecte în regiunea transnistreană, dar și în dreapta Nistrului? Despre importanța părții de informare a cetățenilor vorbesc practic toți oficialii europeni care vin la Chișinău.

Hubert Duhot: Pentru toate proiectele care sunt finanțate de UE, deci din partea cetățenilor contribuabili din UE, vizibilitatea e foarte importantă. Inclusiv pentru proiecte care sunt finanțate în regiunea transnistreană noi am făcut mult efort cu PNUD-ul să promovăm vizibilitatea acestui program, inclusiv în regiunea transnistreană. Delegația UE în Republica Moldova are și un program comun cu autoritățile de la Chișinău pentru a da mai multă vizibilitate eforturilor îndreptate către soluționarea conflictului transnistrean. Această soluționare este foarte importantă pentru dezvoltarea țării în general.

Lina Grâu: Care sunt perspectivele de dezvoltare ale programului de consolidare a măsurilor de încredere, după valorificarea celor 12 milioane euro oferite de UE până în martie 2015?

Hubert Duhot: Pe parcursul anului 2014 va fi semnat un nou program pentru promovarea măsurilor de încredere, de 28 milioane euro, pentru o perioadă de 5 ani. Este un program foarte ambițios și foarte comprehensiv. Noul program va continua să promoveze parteneriatele dintre companiile de afaceri, dintre organizațiile societății civile, dintre autoritățile locale de pe cele două maluri ale Nistrului. Și noi suntem gata, desigur, să contribuim la rezolvarea tehnică a problemelor care există între cele două maluri și suntem gata să promovăm soluții tehnice cu expertiza din UE.

Interviul a fost publicat în buletinul “Dialoguri nistrene”, realizat în cadrul programului “Asistență tehnică pentru Biroul de Reintegrare al Republicii Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană.

Citește mai departe

Important

Ce trebuie să știți despre Ludovic Orban și PNL, cu care PAS, PPDA și PLDM au semnat acord de colaborare

Publicat

pe

De către

Președintele Partidului Național Liberal din România, Ludovic Orban, a fost prezent, ieri, la evenimentul PAS și PPDA de prezentare a angajamentelor pentru alegerile din 2019. Fiind toate membre ale familiei Partidului Popular European, cele trei partide au semnat, în luna martie a anului curent, un protocol de colaborare, PLDM semnând acordul mai devreme. În cadrul evenimentului, liderul PNL a declarat printre altele că „a venit momentul ca Republica Moldova să scape de oligarhii care batjocoresc populația, în frunte cu Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon”.

Ludovic Orban a fost ales președinte al Partidului Naţional Liberal în vara anului trecut. El a fost votat de 3.518 delegaţi prezenţi la Congresul partidului, desfășurat la București. Contracandidatul său, europarlamentarul Cristian Bușoi, a obținut 952 de voturi, iar 34 de voturi au fost declarate nule. A fost pentru prima dată, după alegerea din 2014 a lui Klaus Iohannis în fruntea PNL, când liberalii și-au exprimat votul, democratic, pentru funcția de președinte al partidului, scrie PressOne.

Dicursul lui Orban, înainte de a fi ales președinte al PNL:

„Vă spun atât: să-mi dea Dumnezeu forţa, energia, inspiraţia, inteligenţa, tăria, caracterul, ca să pot face faţă aşteptărilor dumneavoastră, aşteptările celor civilizaţi, cei care îşi doresc o Românie puternică, respectată în lume! Nu e altcineva în România care să poată să ducă la capăt misiunea. Sunteţi singurii. Am început campania cu 4-5 prieteni. Încetul cu încetul, am chemat cu mine membrii simpli de la baza partidului, am chemat oamenii cu performanţă. Am chemat oameni care cu adevărat să readucă PNL în fruntea României. Dacă mă alegeţi, veţi avea un om care e exigent cu sine însuşi şi va fi exigent cu voi.”

Aici găsiți și portretele câtorva fețe de pe listele electorale ale PNL-ului, la alegerile parlamentare din România în 2016.

În mai a.c., PNL a depus la Parchetul General al României o plângere penală pe numele premierului Viorica Dăncilă şi a liderului PSD, Liviu Dragnea, în contextul deciziilor luate de de şefa Executivului pe marginea mutării Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Aceștia erau acuzați de „înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice, divulgare de informaţii nepublice şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte”. La finele lunii septembrie, DIICOT a clasat dosarul.

Tot în primăvara aceasta, mai mulți primari PNL au trecut de facto, dar nu și de jure în PSD, acuzând că au fost uitați de conducerea centrală de partid și că nu au acces la fondurile guvernamentale. Astfel, unii primari au rămas în Opoziție „doar de formă, în timp ce participă la activitățile Puterii. PSD își lărgește astfel baza electorală, chiar și cu doi ani înainte de alegerile locale”, scris Recorder.ro. Jurnaliștii de la aceeași publicație au mers la congresul PNL din august 2018, pentru a vedea „cum arată opoziția din România, într-un moment în care țara are nevoie, mai mult ca niciodată, de o alternativă politică solidă”.

Recorder.ro: „Am văzut, în schimb, o sală plină cu liberali aduși să asiste la startul campaniei electorale a lui Klaus Iohannis. L-am văzut pe Klaus Iohannis, care, la șase luni după ce a numit-o pe Viorica Dăncilă în funcția de premier, pare să-și dea seama că n-a fost tocmai inspirat. Am văzut niște lideri PNL, care încă mai speră să le pună cineva pe tavă guvernarea. Am văzut un lider al opoziției, Ludovic Orban, nepregătit să lupte cu omologul său de pe stânga. Am văzut o opoziție blocată în glume despre Viorica Dăncilă și PSD”.

Mai mult, deși este unul din puținele partide aflate în opoziție, recent, vicepreşedintele PNL, Gigel Ştirbu, a anunţat, marțea trecută, că va propune Biroului Executiv al partidului o discuţie pe tema unei posibile sancţionări a României de către Uniunea Europeană, menţionând că nu este „corect” ca europarlamentarii partidului să voteze o rezoluţie ce ar restricţiona accesul ţării noastre la fondurile europene. Astfel, acesta a propus front comun cu PSD și ALDE în Parlamentul European.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal în Camera Deputaților este format din 67 persoane din totalul de 329. În Sentaul României, PNL este reprezentat de 25 de membri din totalul de 136.

Citește mai departe

Important

Cutremur puternic resimțit la Chișinău! Câte grade a avut seismul

Publicat

pe

De către

Cutremurul cu magnitudinea 5.8 pe scara Richter produs în România s-a resimțit puternic și la Chișinău.

Potrivit Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului al României, seismul s-a produs în Zona seismică Vrancea, județul Buzău. Cutremurul a avut loc la adâncimea de 150 km.

Aceeași sursă transmite că intensitatea cutremurului in zona epicentrala a fost de VI grad(e) Mercalli.

Cutremurul s-a produs in apropierea urmatoarelor orase: Nehoiu(17km), Covasna(33km), Întorsura Buzăului(37km), Târgu Secuiesc(48km), Vălenii de Munte(53km)

Citește mai departe

Important

Un elicopter militar s-ar fi prăbușit în regiunea transnistreană. Ce spun autoritățile separatiste

Publicat

pe

De către

Un elicopter de tip MI-8 al așa-ziselor Forțe Aeriene ale Transnistriei ar fi suferit un accident pe teritoriul aerodromului din Tiraspol. Accidentul ar fi avut loc pe 20 septembrie, iar la bord se aflau trei persoane. Elicopterul este total distrus, iar despre soarta pasagerilor nu se cunoaște nimic, transmite Runway08, un blog despre aviație.

Într-un comunicat de presă publicat pe siteul așa-zisului minister al apărării al republicii separatiste, se confirmă incidentul, însă se spune că acesta a fost unul minor, elicopterul suferind doar defecțiuni mecanice, iar cei aflați la bord au suferit doar cu răni ușoare.

„Pe 20 septembrie, în timpul încercării motoarelor și a grupurilor de putere ale elicopterului Mi-8T, prin pornirea motoarelor și a sistemelor de verificare, a avut loc un accident. Corpul elicopterului a fost deteriorat mecanic, iar trei membri ai echipajului au primit leziuni minore. La fața locului au primit îngrijirea medicală necesară”, se spune în comunicat.

Potrivit autorităților separatiste, pentru a stabili circumstanțele în care s-a produs acest accident a fost inițiată o anchetă. Se presupune că, printre cauzele posibile ar fi defecțiunea la transmisia șurubului de direcție, care duce la pierderea stabilității și manipularea elicopterului.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com