De Ioan HĂNŢULESCU
Congresul Spiritualităţii Româneşti nu este un zid al plângerii, ci un parlament!
Duminică, 29 noiembrie 2009, la Casa de Cultură a Studenţilor din Alba Iulia a avut loc deschiderea oficială a celei de a XIII-a ediţii a Congresului Spiritualităţii Româneşti. Uvertura congresului a purtat semnătura fanfarei Centrului Cultural "Augustin Bena", din Alba Iulia, care a interpretat marşuri şi cântece patriotice. A urmat o rugăciune rostită la unison de cei prezenţi şi s-au citit mesajele de încurajare şi binecuvântările Preafericitului Patriarh Daniel şi ale ÎPS Andrei, Arhiepiscop de Alba Iulia.
Laudă "Dacoromaniei" şi "Discobolului"
Cuvântul de deschidere a aparţinut preşedintelui congresului, poetul şi omul politic Adrian Păunescu, care s-a arătat impresionat de ceea ce a văzut la Alba Iulia, respectiv lucrările administrativ-edilitare realizate de la ultima sa vizită în municipiul nostru. De asemenea, după ce a răsfoit publicaţiile locale, poetul a apreciat în mod deosebit activitatea culturală, menţionând două titluri ce i s-au părut demne de a fi promovate în acest context: revista "Dacoromania", editată de Fundaţia "Alba Iulia 1918, pentru unitatea şi integritatea României" şi revista "Discobolul", editată de Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România. Tot în deschidere, viceprimarul Ioan Bogăţan a reafirmat sprijinul pe care administraţia locală îl acordă congresului (ca în fiecare an) şi a anunţat omagierea lui Grigore Vieru, a cărui făptură ce a luat şi formă de bronz acum, stă în centrul manifestării…
Trebuie să dispară 684 de kilometri de sârmă ghimpată!
Dintre cei ce au luat cuvântul la lucrările în plen ale congresului, în mod deosebit m-a impresionat marele patriot Nicolae Dabija, continuatorul lui Grigore Vieru ca port-stindard în lupta unioniştilor basarabeni. Acesta a arătat că pe vremea lui Gorbaciov, la un congres al deputaţilor ce a avut loc la Moscova, părintele "perestroicii" şi a "glaznost"-ului a afirmat că, pentru realizarea unirii Basarabiei cu patria mamă ar fi nevoie de un referendum, dar unul la care să nu voteze doar cetăţenii moldoveni, ci şi românii, pentru că România este ţara căreia i s-a smuls acest teritoriu, prin forţă. Dabija a continuat să arate că, în ciuda declaraţiei lui Gunther Verheugen, cum că şansele de unire ale Basarabiei cu România sunt egale cu cele ale… Tanzaniei, sunt create în UE nişte precedente: Algeria, care a fost acceptată odată cu intrarea Franţei în UE, în 1957 (iar acum este un fel de membru cu un statut puţin diferit), precum şi Antilele Olandeze, intrate şi ele în UE odată cu Olanda. Iar cele două ţări nici măcar nu sunt pe continentul european! Oricum, o propunere ar trebui să fie luată în considerare de Europa, cu aceeaşi seriozitate cu care s-a luat în considerare desfiinţarea zidului Berlinului: dărâmarea celor 684 de kilometri de sârmă ghimpată ce despart Basarabia de Uniunea Europeană!
Mai multă fermitate românească este imperios necesară
Adrian Păunescu a readus în memoria celor prezenţi un demers făcut la nivelul Consiliului Europei încă din anul 1996. Este vorba despre propunerea de a se declara nul şi neavenit Pactul Ribbentrop-Molotov, cu toate prevederile sale, fapt ce ar determina şi eliminarea efectelor acestuia. Din nefericire, afirmă Păunescu cu amărăciune, de atunci şi până acum propunerea zace uitată pe undeva, deoarece la momentul respectiv nu a fost semnată de niciun parlamentar român. Culmea, au semnat-o lituanienii, letonii, estonii, italienii, dar românii ba! Şi nici nemţii, căci se consideră, oarecum, parte a tratatului. Aşadar, mai multă fermitate din partea politicienilor români este imperios necesară.
În acest context trebuie făcută publică şi declaraţia lui Nicolae Dabija, care arată că românii din Basarabia sunt interesaţi de situaţia din ţara mamă: "Dacă vreunul dintre cei candidaţi înscrişi în cursa electorală va avea curajul să trimită un mesaj congresului, până la încheierea lucrărilor (astăzi, 30 noiembrie- n.red) care să conţină asigurări că în perioada mandatului său va face tot ce este posibil pentru a sprijini mişcarea unionistă şi Unirea, atunci acel candidat va avea şi sprijinul românilor de dincolo de Prut!"
"Apartenenţa la nicăieri", a românilor din Germania
Au mai cuvântat impresionant Ivan Alexandru din Bulgaria, Vasile Tărâţeanu din Bucovina, Ioan Cizmaş din Serbia, Liviu Petrilă din Finlanda, Ioana Ungureanu din Italia etc.
Dar de-a dreptul mişcător a fost Ştefan Brailer, din Germania, care a vorbit despre "apartenenţa la nicăieri" a românilor aflaţi în patria lui Goethe.
"Am venit aici să mă încarc de românism şi apoi să mă întorc acasă, deşi nu ştiu unde se potriveşte acest termen mai bine: în Germania sau în România? Noi, românii din Germania suferim de sindromul «apartanenţei la nicăieri». Aici sunt neamţul, iar colo sunt românul. Cineva trebuie să ne apere de batjocura la care suntem supuşi în multe ţări ale Europei din partea mass media, deci inclusiv din partea celei germane. Nu demult, un jurnalist de televiziune, Harald Schmidt, a râs în direct de Herta Muller, deţinătoarea premiului Nobel pentru literatură, batjocorind-o pentru originea ei română de care pare atât de mândră. Şi ca să fie batjocura completă, i-a tăiat cartea cu fierăstrăul în faţa camerelor de luat vederi şi a aruncat-o într-o găleată… Congresul nu este un zid al plângerii, ci un parlament, aşa că îndrăznesc să fac un apel: avem nevoie de protecţia statului român oriunde ne-am afla, căci acum parcă suntem singuri pe frontul de Vest, supuşi la concedieri fără motiv şi la umilinţe de tot felul. Ar trebui să beneficiem de asistenţă juridică gratuită şi de gratuitate pentru a veni măcar o dată pe an acasă, în România!"
Tema centrală a dezbaterilor în plen, de ieri, a fost "Europenizarea României şi românii europeni". Dezbaterile au fost urmate de alte manifestări şi de desfăşurarea lucrărilor pe secţiuni, asupra cărora vom reveni în ediţia viitoare.
