Connect with us
"
"

Cultură

Legea Cetateniei Republicii Moldova

LEGEA CETATENIEI REPUBLICII MOLDOVA

Publicat

pe

Parlamentul Republicii Moldova
 
Parlamentul adopta prezenta lege organica.

Capitolul I
DISPOZITII GENERALE

Articolul 1. Notiuni In sensul prezentei legi, urmatoarele notiuni semnifica: copil – persoana pina la virsta de 18 ani; cetatean strain – persoana care apartine unui stat strain si care nu apartine Republicii Moldova; apatrid – persoana care nu este cetatean al Republicii Moldova si nici cetatean al unui alt stat; naturalizare – acordare a cetateniei la cerere persoanei care domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova, in conditiile prevazute de prezenta lege; pluralitate de cetatenii – detinere simultana a doua sau mai multe cetatenii de catre aceeasi persoana; urmas – ruda de singe pe linie descendenta, persoana echivalenta ei, conform legislatiei in vigoare; domiciliu legal si obisnuit – loc de trai permanent, legalizat, in Republica Moldova.

Articolul 2. Obiectul legii Prezenta lege stabileste cadrul juridic al raporturilor legate de cetatenia Republicii Moldova.

Articolul 3. Cetatenia Republicii Moldova (1) Cetatenia Republicii Moldova stabileste intre persoana fizica si Republica Moldova o legatura juridico-politica permanenta, care genereaza drepturi si obligatii reciproce intre stat si persoana. (2) Cetatenia Republicii Moldova este pastrata atit pe teritoriul Republicii Moldova, cit si in alte state, precum si in spatiul in care nu se exercita suveranitatea nici unui stat.

Articolul 4. Restrictii la cetatenie Cetatenii Republicii Moldova nu pot fi cetateni ai altor state decit in cazurile prevazute de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 5. Dovada cetateniei Dovada cetateniei Republicii Moldova se face cu buletinul de identitate, cu pasaportul, cu certificatul de nastere in cazul copilului sau cu un certificat eliberat de organele competente ale Republicii Moldova.

Articolul 6. Statutul juridic al cetatenilor Republicii Moldova, al cetatenilor straini si al apatrizilor (1) Cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, beneficiaza in egala masura de toate drepturile social-economice si politice si de libertatile proclamate si garantate de Constitutie si de alte legi, de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte. (2) Numai cetatenii Republicii Moldova au dreptul de a alege si de a fi alesi, de a ocupa functii ce implica exercitarea autoritatii publice si de a participa la referendum, in modul stabilit de lege. (3) Statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor este stabilit de lege si de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 7. Principiile generale ale cetateniei Regulile asupra cetateniei Republicii Moldova se intemeiaza pe urmatoarele principii: a) dreptul fiecarei persoane la o cetatenie; b) nedescriminarea cetatenilor, indiferent de temeiurile dobindirii cetateniei; c) inadmisibilitatea privarii arbitrare a persoanei de cetatenia ei si de dreptul de a-si schimba cetatenia; d) evitarea apatridiei; e) neproducerea de efecte, prin schimbarea cetateniei unuia dintre soti, asupra cetateniei celuilalt sot sau asupra cetateniei copilului daca nu exista o cerere scrisa in acest sens a parintilor.

Articolul 8. Protectia cetatenilor (1) Cetatenii Republicii Moldova beneficiaza de protectia statului atit in tara, cit si in strainatate. (2) Cetatenii Republicii Moldova nu pot fi extradati sau expulzati din tara.

Articolul 9. Prioritatea normelor tratatelor internationale Daca tratatele internationale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decit cele din prezenta lege, prioritate au normele tratatelor internationale.

Capitolul II
DOBINDIREA CETATENIEI REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 10. Temeiurile dobindirii cetateniei (1) Cetatenia Republicii Moldova se dobindeste prin: a) nastere; b) recunoastere; c) infiere; d) redobindire; e) naturalizare. (2) Cetatenia Republicii Moldova poate fi dobindita si in temeiul acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 11. Dobindirea cetateniei prin nastere (1) Este considerat cetatean al Republicii Moldova copilul: a) nascut din parinti, ambii sau unul dintre care, la momentul nasterii copilului, este cetatean al Republicii Moldova; b) nascut pe teritoriul Republicii Moldova din parinti apatrizi; c) nascut pe teritoriul Republicii Moldova din parinti care au cetatenia unui alt stat sau unul dintre care este apatrid, iar celalalt cetatean strain daca statul acela nu acorda copilului cetatenie. (2) Copilul gasit pe teritoriul Republicii Moldova este considerat cetatean al ei, atit timp cit nu este dovedit contrariul, pina la atingerea virstei de 18 ani.

Articolul 12. Dobindirea cetateniei prin recunoastere (1) Sint recunoscute ca cetateni ai Republicii Moldova persoanele care au dobindit si au pastrat aceasta cetatenie potrivit legislatiei anterioare, precum si persoanele care au dobindit cetatenia conform prezentei legi. (2) Sint recunoscute ca cetateni ai Republicii Moldova persoanele care nu sint cetateni ai unui alt stat, dar care si-au exprimat dorinta de a deveni cetateni ai Republicii Moldova si anume: a) persoanele nascute pe teritoriul Republicii Moldova sau persoanele unul dintre ai caror parinti sau bunei s-a nascut pe teritoriul numit; b) persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit in Basarabia, in Nordul Bucovinei, in tinutul Herta si in R.A.S.S.M., urmasii lor, daca domiciliaza in mod legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova; c) persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul Republicii Moldova incepind cu 28 iunie 1940, precum si urmasii lor.

Articolul 13. Dobindirea cetateniei prin infiere (1) Copilul apatrid dobindeste automat cetatenia Republicii Moldova prin infiere daca infietorii (infietorul) sint cetateni ai Republicii Moldova. (2) Asupra cetateniei copilului apatrid infiat de soti unul dintre care este cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain hotarasc, de comun acord, infietorii. In cazul in care infietorii nu cad de comun acord, asupra apartenentei copilului la Republica Moldova va decide instanta de judecata, tinind cont de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit virsta de 14 ani, se cere consimtamintul lui, autentificat de notar. (3) Copilul cetatean strain infiat de soti ambii sau numai unul dintre ei fiind cetatean al Republicii Moldova sau unul fiind cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain sau apatrid poate deveni cetatean al Republicii Moldova daca renunta la cetatenia statului strain, cu exceptia cazurilor prevazute de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 14. Cetatenia copilului in cazul nulitatii sau anularii infierii In cazul declararii nulitatii sau al anularii infierii copilului apatrid sau cetatean strain, acesta este considerat ca nu a fost niciodata cetatean al Republicii Moldova daca domiciliaza legal si obisnuit in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.

Articolul 15. Cetatenia copilului asupra caruia este stabilita tutela (1) Copilul apatrid care se afla sub tutela cetatenilor Republicii Moldova devine automat cetatean al Republicii Moldova. (2) Copilul apatrid care se afla sub tutela sotilor unul dintre care este cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt apatrid devine automat cetatean al Republicii Moldova. (3) Asupra cetateniei copilului apatrid care se afla sub tutela sotilor unul dintre care este cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain hotarasc, de comun acord, tutorii. In cazul in care acestia nu cad de comun acord, asupra apartenentei copilului la Republica Moldova va decide instanta de judecata, tinind cont de interesele lui. In cazul copilului care a implinit virsta de 14 ani, se cere consimtamintul lui, autentificat de notar. (4) Copilul cetatean strain care se afla sub tutela sotilor ambii sau numai unul dintre ei fiind cetatean al Republicii Moldova sau unul fiind cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain sau apatrid poate deveni cetatean al Republicii Moldova daca renunta la cetatenia statului strain.

Articolul 16. Redobindirea cetateniei (1) Persoana care a avut anterior cetatenia Republicii Moldova o poate redobindi la cerere daca intruneste conditiile prevazute la art.17, alin.(1), lit.d), e) si f). (2) Persoana careia i s-a retras cetatenia Republicii Moldova in conformitate cu art.23 lit. c) nu o mai poate redobindi, iar in restul cazurilor stipulate la acelasi articol o poate redobindi numai in conditiile naturalizarii si numai dupa 5 ani de domiciliu legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova din momentul retragerii cetateniei.

Articolul 17. Conditiile naturalizarii (1) Cetatenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a implinit virsta de 18 ani si care: a) desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza legal si obisnuit aici cel putin in ultimii 10 ani sau este casatorita cu un cetatean al Republicii Moldova de cel putin 3 ani, sau domiciliaza legal si obisnuit nu mai putin de 3 ani la parinti sau copii (inclusiv infietori si infiati) cetateni ai Republicii Moldova; sau b) domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani inaintea implinirii virstei de 18 ani; sau c) este apatrid sau recunoscuta ca fiind refugiata, conform prevederilor legii nationale, si domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 8 ani; precum si d) cunoaste si respecta prevederile Constitutiei; si e) cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala; si f) are surse legale de existenta; si g) pierde sau renunta la cetatenia unui alt stat, daca o are, cu exceptia cazurilor cind pierderea sau renuntarea nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta. (2) Cunoasterea prevederilor Constitutiei si a limbii de stat de catre solicitantul cetateniei Republicii Moldova este verificata in modul stabilit de Guvern.

Articolul 18. Nivelul cunoasterii limbii de stat (1) Se considera ca persoana cunoaste limba de stat, daca: a) intelege suficient limba uzuala, informatiile cu caracter oficial; b) discuta si raspunde la intrebari despre viata cotidiana; c) poate citi si intelege suficient orice text cu caracter social, orice lege sau alt act normativ; d) poate scrie o expunere la o tema despre viata cotidiana. (2) La examinarea cererilor de naturalizare, conditia cunoasterii limbii de stat nu se pune: a) pensionarilor pentru limita de virsta; b) invalizilor a caror invaliditate este stabilita pe o perioada nedeterminata.

Articolul 19. Cetatenia copilului ai carui parinti dobindesc cetatenia Republicii Moldova (1) Copilul nascut din parinti cetateni straini sau apatrizi care dobindesc cetatenia Republicii Moldova dobindeste cetatenia la aceeasi data cu parintii. (2) In cazul in care numai unul dintre parinti dobindeste cetatenia Republicii Moldova, parintii vor hotari, de comun acord, asupra cetateniei copilului. In cazul in care parintii nu cad de comun acord, asupra apartenentei copilului la Republica Moldova va decide instanta de judecata, tinind cont de interesele acestuia, in cazul cind exista o declaratie expresa in acest sens a parintilor. (3) In cazurile prevazute la alin.(1) si (2), pentru copilul care a implinit virsta de 14 ani se cere consimtamintul lui, autentificat de notar.

Articolul 20. Temeiurile refuzului de a acorda cetatenie Cetatenia Republicii Moldova nu se acorda persoanei care: a) a savirsit crime internationale, militare sau crime impotriva umanitatii; b) a fost implicata in activitate terorista; c) a fost condamnata la privatiune de libertate pentru infractiuni premeditate si are antecedente penale sau la momentul examinarii cererii se afla sub urmarire penala; d) desfasoara activitate care pericliteaza securitatea statului, ordinea publica, sanatatea si moralitatea populatiei; e) este cetatean al unui stat cu care Republica Moldova nu a incheiat acord asupra dublei cetatenii, cu exceptia cazurilor prevazute la art.17 alin.(1) lit. g) si la art.24 alin.(2).

Capitolul III
PIERDEREA CETATENIEI REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 21. Temeiurile pierderii cetateniei Cetatenia Republicii Moldova se pierde: a) prin renuntare; b) prin retragere; c) in temeiul acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 22. Renuntarea la cetatenie Renuntarea la cetatenia Republicii Moldova se aproba persoanei care a implinit virsta de 18 ani, cu exceptia cazului in care: a) nu va prezenta adeverinta detinerii sau dobindirii cetateniei unui alt stat, ori garantia dobindirii unei alte cetatenii. In cazul in care persoana careia i s-a aprobat renuntarea la cetatenia Republicii Moldova, in pofida garantiei, nu va dobindi cetatenia unui alt stat, adica va deveni apatrida, partea din decretul Presedintelui Republicii Moldova privind aprobarea renuntarii la cetatenia Republicii Moldova referitoare la aceasta persoana se va abroga in modul stabilit; b) a primit ordin de chemare sau se afla in serviciu militar in termen sau de alternativa, cu conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit in Republica Moldova.

Articolul 23. Retragerea cetateniei (1) Cetatenia Republicii Moldova poate fi retrasa printr-un decret al Presedintelui Republicii Moldova persoanei care: a) a dobindit cetatenia Republicii Moldova in mod fraudulos, prin informatie falsa sau prin ascunderea unui fapt pertinent dovedit de instanta de judecata; b) s-a inrolat benevol in forte armate straine; c) a savirsit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esentiale statului, dovedite de instanta de judecata; d) a dobindit voluntar cetatenia unui alt stat cu care Republica Moldova nu a incheiat acord care prevede cetatenia dubla si nu renunta in termen de pina la un an la cetatenia unuia dintre state. (2) Retragerea cetateniei nu se admite in baza temeiurilor prevazute la alin.(1) daca persoana va deveni apatrid, cu exceptia celor de la lit.a). (3) Retragerea cetateniei Republicii Moldova persoanei nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului si copiilor ei.

Capitolul IV
PLURALITATEA DE CETATENII

Articolul 24. Cazurile de pluralitate de cetatenii (1) In Republica Moldova, pluralitatea de cetatenii se permite: a) copiilor care au dobindit automat la nastere cetatenia Republicii Moldova si cetatenia unui alt stat; b) cetatenilor sai care detin concomitent cetatenia unui alt stat, cind aceasta cetatenie este dobindita automat prin casatorie; c) copiilor cetateni ai Republicii Moldova care au dobindit cetatenia unui alt stat in urma infierii; d) daca aceasta pluralitate rezulta din prevederile acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte; e) in cazul cind renuntarea la cetatenia unui alt stat sau pierderea ei nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta. (2) In interesele republicii si in cazuri exceptionale, cetatenii unor alte state pot deveni si cetateni ai Republicii Moldova, prin decret al Presedintelui Republicii Moldova, daca nu cad sub incidenta art.20 lit.a)-d).

Articolul 25. Drepturile si indatoririle in cazul pluralitatii de cetatenii Cetatenii Republicii Moldova, domiciliati legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova, care poseda legal si cetatenia unui alt stat beneficiaza in egala masura de aceleasi drepturi si indatoriri ca si ceilalti cetateni ai Republicii Moldova.

Articolul 26. Modalitatile de satisfacere a obligatiunii militare in cazul pluralitatii de cetatenii Persoana care este cetatean al Republicii Moldova si care poseda legal si cetatenia unui alt stat este supusa serviciului militar fata de Republica Moldova daca domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul ei, chiar daca este scutita de obligatiunea militara fata de alt stat.

Capitolul V
ATRIBUTIILE REFERITOARE LA CETATENIE
ALE AUTORITATILOR PUBLICE

Articolul 27. Atributiile Presedintelui Republicii Moldova Presedintele Republicii Moldova: a) solutioneaza problemele cetateniei conform Constitutiei si prezentei legi; b) emite decrete in cazul acordarii, redobindirii, renuntarii si retragerii cetateniei Republicii Moldova, iar in cazul refuzului de acordare a cetateniei, da un raspuns argumentat.

Articolul 28. Atributiile Ministerului Afacerilor Interne si ale organelor lui Ministerul Afacerilor Interne si organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova, in conditiile prezentei legi, cereri privind cetatenia, aduna date despre solicitant, intocmesc un aviz argumentat si, impreuna cu avizul Serviciului de Informatii si Securitate si cu cererea solicitantului, il expediaza Presedintelui Republicii Moldova spre solutionare; b) determina apartenenta sau neapartenenta la Republica Moldova a persoanelor care domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul ei; c) constata cazurile de detinere ilegala de catre cetatenii Republicii Moldova a cetateniei unor alte state si inainteaza propuneri privind retragerea cetateniei Republicii Moldova; d) elibereaza acte ce adeveresc dobindirea sau pierderea cetateniei Republicii Moldova persoanelor domiciliate legal si obisnuit pe teritoriul ei; e) tin evidenta persoanelor care au dobindit sau au pierdut cetatenia Republicii Moldova; f) executa decretele si deciziile Presedintelui Republicii Moldova privind cetatenia si elibereaza actele de rigoare; g) exercita si alte atributii prevazute de legislatie.

Articolul 29. Atributiile Ministerului Afacerilor Externe si ale institutiilor lui Ministerul Afacerilor Externe, reprezentantele diplomatice si institutiile consulare ale Republicii Moldova: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal si obisnuit in strainatate, in conditiile prezentei legi, cereri privind cetatenia, aduna date despre solicitant, intocmesc un aviz argumentat si, impreuna cu avizul Ministerului Afacerilor Interne, cu avizul Serviciului de Informatii si Securitate si cu cererea solicitantului, il expediaza Presedintelui Republicii Moldova spre solutionare; b) determina apartenenta sau neapartenenta la Republica Moldova a persoanelor care domiciliaza legal si obisnuit in strainatate; c) inainteaza propuneri intemeiate privind retragerea cetateniei Republicii Moldova; d) elibereaza acte ce adeveresc dobindirea sau pierderea cetateniei Republicii Moldova persoanelor domiciliate legal si obisnuit in strainatate; e) executa decretele si deciziile Presedintelui Republicii Moldova privind cetatenia; f) exercita si alte atributii prevazute de legislatie.

Articolul 30. Atributiile Serviciului de Informatii si Securitate Serviciul de Informatii si Securitate intocmeste, in conditiile prezentei legi, aviz privind persoana care solicita acordarea sau redobindirea cetateniei Republicii Moldova, precum si aviz in cazul propunerii de retragere a acesteia si le prezinta organului care le-a solicitat.

Articolul 31. Comisia pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe linga Presedintele Republicii Moldova Pentru examinarea prealabila a problemelor cetateniei Republicii Moldova, pe linga Presedintele Republicii Moldova functioneaza Comisia pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic, al carei mod de organizare si functionare se stabileste in regulament, aprobat de Presedintele Republicii Moldova.

Capitolul VI
PROCEDURA DOBINDIRII SI PIERDERII CETATENIEI
REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 32. Cererea privind cetatenia (1) Demersul privind cetatenia Republicii Moldova se intocmeste dupa o cerere-chestionar de o forma stabilita de Guvern. Cererea privitoare la persoana care nu a implinit virsta de 18 ani se examineaza la demersul reprezentantului ei legal, autentificat de notar, iar in strainatate – de reprezentanta diplomatica sau institutia consulara a Republicii Moldova. (2) La depunerea cererilor privind cetatenia Republicii Moldova scrise in numele copiilor in virsta de la 14 pina la 18 ani, este obligatoriu consimtamintul lor, exprimat in scris si autentificat de notar, iar in strainatate – de reprezentantele diplomatice sau de institutiile consulare ale Republicii Moldova.

Articolul 33. Modalitatea de prezentare a cererii (1) Cererea privind cetatenia Republicii Moldova se adreseaza Presedintelui Republicii Moldova si se depune, personal sau prin mandatar, ultimul dispunind de procura autentificata de notar, la organul afacerilor interne in a carui raza isi are domiciliu solicitantul, iar in cazul persoanei cu domiciliu legal si obisnuit in strainatate, la reprezentanta diplomatica sau institutia consulara a Republicii Moldova. (2) Daca in tara de resedinta a solicitantului nu este infiintata sau nu functioneaza reprezentanta diplomatica sau institutie consulara a Republicii Moldova, acesta poate depune cerere la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

Articolul 34. Propunerile privind retragerea cetateniei (1) Propunerile, avizele si alte materiale referitoare la retragerea cetateniei Republicii Moldova se vor inainta Presedintelui Republicii Moldova de Ministerul Afacerilor Interne, precum si de Ministerul Afacerilor Externe direct sau prin intermediul reprezentantelor diplomatice sau al institutiilor consulare ale Republicii Moldova. (2) Daca persoana cu functie de raspundere, in virtutea functiei detinute, sau autoritatile publice centrale si locale depisteaza cazuri de detinere ilegala a cetateniei unor alte state, ele vor informa Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Afacerilor Externe, dupa caz.

Articolul 35. Taxa de stat Cererea privind cetatenia Republicii Moldova este supusa unei taxe de stat, stabilite prin lege.

Articolul 36. Documentele necesare dobindirii si redobindirii cetateniei (1) Pentru dobindirea si redobindirea cetateniei Republicii Moldova solicitantul prezinta urmatoarele documente: a) cerere-chestionar; b) autobiografia; c) adeverinta de la domiciliu despre componenta familiei; d) bonul de plata a taxei de stat; e) fotografii de format respectiv; f) adeverinta ca nu detine cetatenia anterioara sau adeverinta despre aprobarea renuntarii la aceasta cetatenie, cu exceptia cazurilor prevazute la art.17 alin.(1) lit.g). Adeverinta despre aprobarea renuntarii la cetatenia unui alt stat poate fi prezentata dupa emiterea hotaririi Comisiei pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe linga Presedintele Republicii Moldova privind aprobarea acordarii cetateniei, in temeiul careia organul abilitat sa receptioneze cererile privind cetatenia Republicii Moldova elibereaza, dupa caz, garantia de dobindire a cetateniei Republicii Moldova; g) alte documente ce rezulta din prezenta lege. (2) Limba in care se prezinta documentele enumerate la alin.(1) este stabilita in Legea nr.3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. (3) Autoritatile publice care detin informatii despre faptul ca solicitantul nu intruneste conditiile pentru acordarea cetateniei Republicii Moldova le vor comunica Comisiei pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe linga Presedintele Republicii Moldova.

Articolul 37. Documentele necesare aprobarii renuntarii la cetatenie (1) Pentru aprobarea renuntarii la cetatenia Republicii Moldova solicitantul prezinta urmatoarele documente: a) cerere-chestionar; b) autobiografia; c) adeverinta de la domiciliu despre componenta familiei; d) certificat de la centrul militar, pentru recrutii care domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova; e) bonul de plata a taxei de stat; f) adeverinta detinerii sau dobindirii cetateniei unui alt stat, ori garantia dobindirii unei alte cetatenii; g) alte documente ce rezulta din prezenta lege. (2) Limba in care se prezinta documentele enumerate la alin.(1) este stabilita in Legea nr.3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. (3) Parintii care renunta la cetatenia Republicii Moldova pot depune cerere de pastrare a cetateniei Republicii Moldova pentru copiii lor. (4) In cazul in care ambii parinti sint cetateni ai Republicii Moldova si unul dintre ei renunta la cetatenie, depunind o cerere de renuntare la cetatenia Republicii Moldova impreuna cu copilul, celalalt parinte prezinta o declaratie, autentificata de notar, in care consimte la renuntarea la cetatenia Republicii Moldova a copilului.

Articolul 38. Termenul de examinare a cererilor si a propunerilor privind cetatenia (1) Termenul de examinare a cererilor si a propunerilor privind cetatenia Republicii Moldova nu poate depasi un an. Termenul va incepe sa curga din ziua in care au fost depuse toate documentele necesare acordarii, redobindirii sau renuntarii la cetatenia Republicii Moldova. (2) Cererea si propunerile repetate in problema cetateniei se examineaza numai in cazul constatarii unor circumstante esentiale necunoscute pina atunci.

Articolul 39. Juramintul de credinta fata de Republica Moldova (1) Persoana careia i se acorda cetatenia Republicii Moldova prin naturalizare sau redobindire va depune, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a decretului Presedintelui Republicii Moldova, in fata prefectului de judet sau, dupa caz, in fata sefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Republicii Moldova, urmatorul juramint de credinta fata de Republica Moldova: "Eu (numele, prenumele), nascut la (data si locul nasterii), jur sa fiu cetatean devotat Republicii Moldova, sa respect cu sfintenie Constitutia si celelalte legi ale ei, sa nu intreprind nici o actiune care i-ar prejudicia interesele si integritatea teritoriala". (2) Cetatenia Republicii Moldova se dobindeste la data depunerii juramintului.

Articolul 40. Documentele aferente schimbarii cetateniei (1) Persoana care a dobindit cetatenia Republicii Moldova in modul stabilit de prezenta lege primeste la organul afacerilor interne ori la reprezentanta diplomatica sau la oficiul consular un document care dovedeste cetatenia Republicii Moldova. (2) Persoana domiciliata legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova care a pierdut cetatenia Republicii Moldova primeste de la organul afacerilor interne buletinul de identitate al sistemului national de pasapoarte conform statutului persoanei, dupa caz.

Capitolul VII
ATACAREA HOTARIRILOR IN PROBLEMA CETATENIEI

Articolul 41. Atacarea decretului Presedintelui Republicii Moldova Decretul Presedintelui Republicii Moldova in problema cetateniei poate fi atacat in Curtea de Apel in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare.

Articolul 42. Atacarea actiunilor persoanelor oficiale Refuzul de a primi cerere in problemele cetateniei Republicii Moldova, incalcarea termenelor, a modului de examinare a cererii si de executare a hotaririlor in problemele cetateniei, precum si refuzul acordarii cetateniei si alte actiuni ale persoanelor oficiale pot fi atacate, in modul stabilit de lege, in instanta judecatoreasca.

Capitolul VIII
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

Articolul 43 (1) Cererile aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei legi se vor examina in conformitate cu prevederile ei. (2) Pina la stabilirea de catre Guvern a modului de verificare a gradului de cunoastere a prevederilor Constitutiei Republicii Moldova si a limbii de stat de catre persoanele care solicita cetatenia Republicii Moldova, Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei va efectua aceasta verificare in modul stabilit.

Articolul 44 In termen de 5 luni, Guvernul: va aduce actele sale normative in concordanta cu prezenta lege; va elabora proiectele de acte normative necesare executarii prezentei legi; va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare in concordanta cu prezenta lege.

Articolul 45 La intrarea in vigoare a prezentei legi, se abroga: Legea nr.596-XII din 5 iunie 1991 cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Legea nr.1462-XII din 26 mai 1993 pentru modificarea articolului 2 din Legea cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Legea nr.1474-XII din 8 iunie 1993 pentru completarea si modificarea articolului 2 din Legea cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Articolul II din Legea nr. 278-XIII din 10 noiembrie 1994 privind modificarea si completarea unor acte legislative; Legea nr.961-XIII din 24 iulie 1996 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Legea nr.1259-XIII din 16 iulie 1997 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Hotarirea Parlamentului nr.597-XII din 5 iunie 1991 despre intrarea in vigoare si modul de punere in aplicare a Legii Republicii Moldova cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Hotarirea Parlamentului nr.1138-XII din 4 august 1992 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de solutionare a problemelor cetateniei Republicii Moldova.

PRESEDINTELE PARLAMENTULUI
Dumitru DIACOV

Chisinau, 2 iunie 2000. Nr. 1024-XIV

Citește mai departe
Advertisement

Cultură

Sfinții doctori: cum le mulțumește o artistă din România lucrătorilor medicali

Publicat

pe

De către

Artista Wanda Hutira din România a realizat o serie de șase postere prin care își dorește să le mulțumească medicilor și lucrătorilor medicali pentru lupta pe care o duc împotriva coronavirusului. Deși au stârnit multe polemici pe internet, iar acuzațiile de blasfemie au venit chiar și din partea autorităților locale din București, posterele cu personaje sfinte din diferite religii și culturi în uniforme de medici au împânzit capitala României.

Puteți admira lucrările mai jos:

Lucrările au fost realizate pentru agenția de publicitate McCann România.

Sometimes miracles come from people. This series from Wanda Hutira is part of a new project by McCann Romania.We want…

Geplaatst door Catalin Dobre op Maandag 13 april 2020

Citește mai departe

Cultură

Trei filme muzicale de la Oana

Publicat

pe

De către

Cu fiecare săptămână care trece și eu încerc să scriu despre filme, mi se pare că sunt din ce în ce mai puțin potrivită pentru a face asta. Săptămâna asta am încercat să scriu despre filme românești și, după mai multe tentative, m-a apucat groaza și gândul că n-am înțeles nimic din filmele pe care voiam sa le recomand. Așa că am făcut o mică pauză, să îmi limpezesc mintea, și am ascultat muzică. De aici a răsărit gândul: să las filmele românești pe altă dată sau pentru altcineva, și eu să scriu despre filme care au legătură cu muzica. Filmele câștigătoare sunt, în ordine cronologică: Amadeus (1984), The piano teacher (2001) și Kurt Cobain: Montage of Heck (2015).

Amadeus (1984) – r. Milos Forman

„Amadeus” nu este un film despre geniul lui Mozart, ci despre invidia rivalului său Salieri, al cărui blestem era să aibă talentul unui compozitor de mâna a treia și urechea unui iubitor de muzică de prim rang, astfel încât știe cât de rău este el și cât de bun este Mozart.

Într-un film atât de grandios, unele dintre cele mai frumoase momente sunt extrem de subtile. Prima interacțiune a lui Salieri cu muzica lui Mozart este descrisă de el ca o experiență euforică: Salieri descrie modul în care notele „interacționează” una cu alta, reușind să îl facă să simtă plăcere și durere simultan, ajungând în punctul culminant să îl facă să părăsească camera fiind cuprins de panică. Discutând uneori cu prietenii despre filmul acesta, nu puteam să ne hotărâm ce îl omoară pe Mozart: stilul său de viață sau faptul că trebuie să scrie Recviemul. În scena în care Mozart este pe patul de moarte și îi dictează lui Salieri Recviemul, ochii lui Salieri par să scurgă din Mozart muzica și viața. Chiar dacă Mozart moare, muzica lui rămâne vie, fapt care îl înnebunește pe Salieri.

La câțiva ani de la moartea lui Mozart, vinovăția încă îl macină pe Salieri. La azil, unde este instituționalizat, declară că este regele mediocrității. Ironia este că Salieri nu era tocmai mediocru. Era un compozitor destul de cunoscut care a câștigat mai bine decât Mozart, dar care s-a lăsat condus de convingerea că Dumnezeu ar trebui sa îl binecuvânteze cu un talent egal cu al lui Mozart. În goana după talent își pierde credința și mințile. Deși este antagonistul în această poveste, Salieri nu atrage ura spectatorului asupra sa, ci mai degrabă o formă de milă prin empatie, pentru că fiecare dintre noi a fost în poziția de a vrea să exceleze într-un anumit domeniu, în care mereu există cineva mai talentat ca noi.

The piano teacher (2001) – r. Michael Haneke

O frază pe care o aud mereu când cineva vrea să urmeze o carieră complicată, cum e și în cazul carierelor în muzică, este: ,,dacă nu reușești, poți să te faci profesor!”, de parcă asta ar fi floare la ureche. În filmul lui Haneke, Isabelle Huppert o joacă pe Erika Kohut, o distinsă profesoară de pian la Conservatorul din Viena. Severă și rece, clișeul profesoarei clasice de pian, Erica ascunde totuși o altă personalitate, cea a masochistei. Nu putem decât să ne întrebăm ce o face pe Erika atât de sterilă, pentru că nu aflăm pe parcusul filmului. Putem însă să presupunem: de la mama ei dominantă, chiar sufocantă, cu care își împarte apartamentul, la tatăl absent, despre care aflăm ca a murit în urma unei boli mentale și cariera ratată de artistă, găsim destule motive care să o facă să se inchidă în sine atât de mult. Toate aceste sentimente reprimate ale Erikăi nu duc numai la o pasiune specială pentru Schubert și Schumann, ci și pentru masochismul sexual. Haneke ne provoacă așteptările, cum, într-o secvență ce are loc într-un sex shop, prezența Erikăi provoacă o stare de neliniște printre bărbații aflați acolo pentru a-și satisface fanteziile, dar sunt puși față în față cu o femeie în carne și oase. Când apare Walter, tentativele ei de a interacționa social sau sexual cu el sunt stângace sau violente, însă apariția lui scoate o parte umană a ei la suprafață.

Kurt Cobain: Montage of Heck (2015) – r. Brett Morgen

În adolescența mea dominată de Tumblr nu m-a pasionat niciodată în mod special Nirvana. Chiar dacă majoritatea prietenilor mei știau aproape toate cântecele, aveau ringtone-uri cu melodiile lor și postere prin camere, eu fredonam nesigur „Smells Like Teen Spirit” când îl ascultam cu ei. După ce am văzut însă documentarul ăsta într-o după amiază leneșă din vara lui 2015, am fugit acasă, am ascultat cuminte toate cântecele de câteva ori și am rămas cu ele în minte mult timp. Motivul care m-a transformat în două ore din necunoscătoare în fană este probabil cheia în care e făcut documentarul. Deși există și interviuri cu oamenii care l-au cunoscut pe Kurt Cobain, unele părți montate din arhiva lui personală de filmări, înregistrări, desene, chiar și jurnalul lui sunt atât de personale, că ai impresia că el ți le povestește ție și numai ție.

Citește mai departe

Cultură

Dezbaterile AntiNostalgia revin online. Religia, o formă de colaborare sau de rezistență anticomunistă?

Publicat

pe

De către

„Religia între disidență, represiune, ilegalitate și exil”, aceasta este tema celei de-a doua dezbateri organizate de Radio „Europa Liberă” în cadrul noului sezon al proiectului multimedia AntiNostalgia – Privind spre viitor. De facto, este vorba despre evenimentul planificat pentru luna martie și suspendat din cauza pandemiei COVID-19, și pe care echipa îl va reedita online vineri, 24 aprilie, ora 18:00, pe Facebook.

A fost religia o metodă de rezistență anticomunistă sau o formă de colaborare cu regimul? De ce comunismul a încercat să elimine orice formă de credință în Dumnezeu din mintea și sufletul „omului nou”? De ce, în același timp, omul de rând își asuma riscul de a continua să-și practice religia, în pofida fricii induse și a riscurilor la care se expunea? Și cum se face că și după căderea comunismului în regiunea noastră Biserica a continuat să se plieze pe necesitățile Puterii?

Sunt întrebări la care vom căuta răspunsuri împreună cu invitații speciali ai „Europei Libere”. Scriitoarea Moni Stănilă, care a făcut studii de teologie în România, va vorbi despre rezistența prin credință pe cele două maluri de Prut. Despre religie din perspectiva socială ne va spune Vitalie Sprânceană – sociolog, jurnalist, activist civic și redactor la portalul PLATZFORMA.MD.

În toate țările din fostul lagăr socialist regimul totalitar comunist a prigonit bisericile şi a promovat ateismul ca politică de stat. Religia era numită de Marx „opiu pentru popor”. În RSS Moldovenească sute de clerici și credincioși au fost întemniţaţi, exilaţi sau executaţi. Lăcaşurile de cult au fost jefuite, distruse sau transformate în depozite, spitale și cuburi sătești. „Europa Liberă”, în cadrul proiectului TV „Pur și Simplu”, a realizat mai multe filme la acest subiect.

Nu doar creştinii ortodocşi au fost prigoniți și persecutați în perioada sovietică. Adepții mai multor culte, inclusiv baptiştii, se întruneau pe ascuns şi multiplicau în secret publicaţii religioase, punându-și în pericol siguranța și libertatea.

Pe când în fosta RSS Moldovenească, un întreg grup religios – „Martorii lui Iehova” – a fost strămutat în Siberia, în timpul celui de-al treilea val de deportări staliniste, pe 1 aprilie 1951.

Proiectul multimedia „AntiNostalgia – Privind spre viitor” este desfășurat cu susținerea Ambasadei Statelor Unite la Chișinău. Prima ediție a avut loc anul trecut.

Moni Stănilă s-a născut în Tomești, județul Timiș, România. A studiat teologie și litere la Universitatea de Vest din Timișoara și a obținut un master în teologie la Universitatea „Andrei Șaguna” din Sibiu. Este secretar literar al Uniunii Scriitorilor din Moldova și împreună cu Alexandru Vakulovski coordonează cenaclul „Republica” al Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu”. A publicat câteva cărți de poezie și trei romane, cărțile ei fiind traduse în mai multe limbi.

Vitalie Sprînceană a studiat ştiințe politice la Universitatea Americană din Bulgaria, a făcut filozofie în Republica Moldova și acum face un doctorat la Universitatea George Mason din SUA. Este fotograf amator și autor de blog.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle14 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap  Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe...

Sănătate16 ore în urmă

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea...

Lifestyle19 ore în urmă

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie...

Divertisment2 zile în urmă

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp? (II)

Continuăm să călătorim cu mașina timpului! Împreună cu Prietenii Moldova.org facem un exercițiu de imaginație: călătorim în timp și vorbim cu noi...

Economie3 zile în urmă

Afaceri pe timp de criză: cum s-au reinventat companiile străine 

PE SCURT În timp ce „coșmarul” numit COVID-19 a închis foarte multe afaceri, altele au reușit să aibă chiar succes...

Economie3 zile în urmă

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

PE SCURT 88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un...

Economie3 zile în urmă

Coronavirusul seacă industria vinului

PE SCURT Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică7 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031