VPRO-radio este una din cele 7 companii mari de radio si televiziune din Olanda. Este un post public, finantat de la bugetul de stat si din sursele publicitare. Departamentul pentru relatii cu strainatatea prezinta in fiecare saptamana reportaje din zonele cele mai fierbinti ale Europei. De data aceasta si R. Moldova a atras atentia ziaristilor de la VPRO. Ian Donkers a venit la Chisinau ca sa afle adevarul despre ultimele schimbari care s-au produs dupa alegerile prezidentiale.
FLUX: Ce poate sa intereseze pe un ziarist olandez la Chisinau?
I. D.: Interesul nostru fata de Chisinau la acest moment este provocat de rezultatele alegerilor prezidentiale recente. Olanda finanteaza mai multe programe de dezvoltare in R. Moldova, inclusiv pe cel legat de reforma judiciara, de aceea opinia publica de la noi este foarte interesata de ceea ce se petrece aici. Vrem sa intelegem ce impact va avea schimbarea guvernului asupra reformei judiciare. Or, suntem intrigati, si nu in cel mai optimist mod, de aceste schimbari care s-au produs in Moldova. Deocamdata nu e clar, alegerea comunistilor s-a facut din cauza unei nostalgii, a unei increderi in fortele acestei formatiuni politice sau a copilarismului electorilor. Occidentul e constient ca RM e o parte a Europei, daca aceste alegeri recente vor afecta RM ca parte a Europei, va trebui sa ne spunem cuvantul.
FLUX: Cum ati putea stabili adevarul despre ceea ce se intampla acum in Moldova?
I. D.: Am venit cu intentia sa discut cu lumea, cu reprezentanti ai diferitor profesii si sectoare pentru a afla opinii cat mai diverse. Cu acest scop am venit si la FLUX. Este un grup de presa foarte important, si am facut un interviu cu directorul Constantin Tanase, care m-a ajutat sa inteleg si sa transmit radioascultatorilor nostri cat e de posibil in aceste conditii ca presa sa se miste, sa progreseze si felul in care comunistii admit acest progres.
FLUX: Cum v-ati informat despre Moldova, inainte de a pleca de acasa?
I. D.: Am cautat un site oficial pe Internet, dar nu am gasit ceea ce m-ar fi interesat. Dar postul nostru de radio are arhive foarte complexe unde se pastreaza materiale foarte vechi si diverse. Am gasit multe materiale despre R. Moldova acolo, care au fost publicate in cele mai mari publicatii olandeze dar si europene din ultimul deceniu. Am descoperit astfel ca presa a scris foarte mult despre Moldova in 1992, anul razboiului de pe Nistru, si in 1998, anul alegerilor parlamentare, iar intre acesti ani presa straina a scris foarte putin despre voi. Din pacate acesta este mecanismul mass media, acorda atentie sporita conflictelor si daca lipsesc intr-o regiune, presa pleaca de acolo.
FLUX: Ati luat cunostinta de ceea ce a scris si presa rusa despre razboiul din 1992?
I. D.: M-am informat doar din ziare de limba engleza sau olandeza. Am constatat ca multe dintre materialele despre Moldova din ziarele europene au fost scrise de corespondentii acestor medii, stabiliti la Moscova sau la Bucuresti. Eu am incercat sa depasesc atitudinile si sa-mi fac o parere a mea despre ceea ce s-a intamplat.
FLUX: Conflictul transnistrean e privit de presa occidentala ca unul intre Rusia si Moldova sau intre Moldova si fortele separatiste?
I. D.: Europa Occidentala isi da foarte bine seama despre implicarea Rusiei in acest conflict. Speram ca, dupa ce comunistii au preluat puterea, Rusia sa fie mai sincera si sa nu mai promoveze politica unei republici separatiste, acum cand conducerea de la Chisinau e mai prorusa ca altadata.
FLUX: In conceptia dvs, Moldova e mai aproape de Romania sau de Rusia?
I. D.: Desigur ca de Romania, si nu doar din punct de vedere geografic, ci cultural si lingvistic. Dar exista si unele chestiuni care va mai tin foarte aproape de Rusia. Or, daca la inceputul anilor ’90 se spunea ca Moldova se desparte sigur de trecut si, astfel, de Rusia, dupa 1998 a devenit clar ca restructurarea economica in Moldova a esuat. Atunci ziarele americane si engleze au scris comentarii cu elemente de previziuni, bazate pe faptul ca situatia economica grea ar putea naste o nostalgie dupa comunism. Acum analistii europeni se intreaba pe care cale va merge Moldova mai departe: spre comunism si spre Rusia sau pe calea dezvoltarii nationale, pe care a pornit cu 10 ani in urma. // Flux
