Facerea de bine… viață lungă! De ce caritatea e mai bună pentru sănătate decât sportul

Făcând lucruri bune poți obține mai multe beneficii pentru sănătate decât cu exercițiile fizice regulate. Se pare că activitățile de binefacere, fie că este vorba de ajutorarea altora, fie că facem mici donații, nu numai că îți poate încălzi sufletul, ci și îmbunătăți sănătatea fizică. Știința arată că comportamentul altruist – de la voluntariat și donarea de bani la fapte ocazionale, de zi cu zi – ajută la bunăstare și longevitate.

Cercetările arată, de exemplu, că voluntariatul reduce riscul de deces timpuriu cu 24%, la fel cum și consumul a șase sau mai multe porții zilnice de fructe și legume. Mai mult, persoanele implicate în astfel de acțiuni au mai puține șanse să aibă un nivel ridicat de zahăr în sânge sau să aibă inflamații care să ducă la boli de inimă. De asemenea, ei petrec cu 38% mai puțin timp în spitale decât persoanele care nu sunt implicate în acțiuni filantropice.

Cel mai interesant, că potrivit unui studiu bazat pe datele unui sondaj Gallup World Poll, efectul benefic al acțiunilor de voluntariat poate fi observat  în toate colțurile lumii, din Spania și Egipt până în Uganda și Jamaica.

Caritatea și generozitate se observă în sânge

Într-un experiment din Canada, elevii de liceu au fost împărțiți în două grupuri: unii au fost trimiși pentru a ajuta elevii mai mici pentru două luni, alții au rămas în așteptarea rândului lor pentru participarea la o astfel de asistență. Patru luni mai târziu, când experimentul deja a luat sfârșit, diferențele dintre cele două grupuri de adolescenți erau clar vizibile … în sângele lor.

Elevii de liceu care au participat în mod activ la ajutorarea copiilor mici au avut un nivel mai scăzut de colesterol. De asemenea, ei au avut și markeri inflamatori mai mici, cum ar fi interleukina 6 în sânge, care nu numai că previn bolile de inimă, dar ajută și la combaterea infecțiilor virale.

Interesant este faptul că în sânge se reflectă nu doar rezultatele participării la activități caritabile, ci și actele întâmplătoare de bunătate .Participanții la un studiu din California, care au fost rugați să facă acțiuni simple, cum ar fi de exemplu, să cumpere cafea pentru străini, au avut o activitate mai scăzută în genele leucocitelor asociate cu inflamația. Acesta este un lucru bun, deoarece inflamația cronică este legată de afecțiuni precum artrita reumatoidă, cancerul, bolile de inimă și diabetul.

Iar dacă pui oamenii într-un scaner RMN și le ceri să acționeze altruist, poți vedea schimbări în modul în care creierul lor răspunde la durere, spun experții. Într-un experiment recent, voluntarii au trebuit să ia diverse decizii, inclusiv dacă să doneze bani, iar în același timp  mâinile lor erau ușor electrocutate. Rezultatele au fost evidente – creierul celor care au donat a fost mai puțin receptiv la durere. Și cu cât participanții la experiment au considerat că acțiunile lor sunt utile, cu atât au devenit mai rezistenți la durere.

La fel, donarea de sânge în mod voluntar pare mai puțin dureroasă decât donarea de sânge pentru testare, deși în primul caz, acul poate fi de două ori mai gros. 

Facerea de bine mai bună decât exercițiile fizice 

Există nenumărate alte exemple cum acțiunile de caritate sau donațiile au efectele pozitive asupra sănătățiii. De exemplu, bunicii care au grijă în mod regulat de nepoții lor au un risc de mortalitate cu până la 37% mai mic decât cei care nu iau parte la îngrijirea copiilor. Aceasta este mai mult decât se poate realiza cu exerciții fizice regulate. Și asta în condițiile în care se presupune că bunicii nu înlocuiesc complet părinții.

Pe de altă parte, cheltuirea banilor pentru alții poate duce la îmbunătățirea auzului, la un somn mai bun și la scăderea tensiunii arteriale, cu un efect comparabil cu cel al noilor medicamente pentru hipertensiunea arterială.

Donarea de bani în scopuri caritabile poate fi o modalitate bună de a-ți dezvolta forța musculară. Într-un experiment care a testat rezistența mâinilor, participanții care au donat bani UNICEF-ului au reușit să strângă aparatul pentru antrenarea brațelor cu 20 de secunde mai mult decât cei care nu s-au despărțit de bani. Deci, dacă dorești să-ți încerci forțele, de exemplu, în lupta de brațe, ia-ți cardul. 

Tristen Inagaki, neurolog la Universitatea din San Diego, SUA, nu vede nimic surprinzător în faptul că bunătatea și altruismul influențează sănătatea fizică. „Oamenii ca specie sunt extrem de sociabili, avem o sănătate mai bună atunci când suntem conectați, iar donațiile fac parte din relații”, spune ea. 

Dar dacă nu ești „de la natură” predispus spre acțiuni filantropice?

Empatia, o calitate strâns asociată cu voluntariatul și generozitatea, este moștenită – aproximativ o treime din profunzimea empatiei depinde de genele noastre.

Sarah Konrath, psiholog și cercetător la Universitatea Indiana, susține că, totuși, nivelul scăzut al empatiei de la naștere nu este o condamnare. „Noi la fel suntem născuți cu potențial atletic diferit, unii dintre noi își măresc mușchii mai ușor decât alții, dar cu toții avem mușchi și, dacă facem mișcare, îi putem crește. Cercetările arată că, indiferent de nivelul inițial, noi toți putem să ne ridicăm nivelul empatiei”, spune ea.

Cum? Cu ajutorul unor exerciții, unele dintre care nu durează mai mult de câteva secunde. De exemplu, poți încerca să privești lumea din punct de vedere al altei persoane cel puțin pentru câteva momente, dar în fiecare zi. Sau poți practica meditația.

Îngrijirea animalelor de companie și citirea cărților încărcate emoțional – distracția perfectă în timpul pandemiei – contribuie, de asemenea, la sporirea empatiei. Britanicii au donat cu 800 de milioane de lire sterline (1,05 miliarde de dolari) mai mult pentru caritate în primele șase luni ale anului 2020 decât în ​​aceeași perioadă din 2019.

O situație similară se observă și în alte țări. În Germania, coronavirusul a apropiat oamenii – dacă în februarie 2020 în timpul unui sondaj  41% din respondenți au spus că nu le pasă de ceilalți, atunci la începutul verii, această cifră a scăzut la 19%. Americanii și australienii pun urși de pluș la ferestre pentru a-i înveseli pe copii. Proprietara unei florării din Franța, Muriel Marcenaque, a aranjat 400 de buchete pe mașinile personalului medical din Perpignan.

Cercetările arată că acest tip de bunătate nu numai că ne încălzește inima, ci ne ajută și să rămânem sănătoși mai mult timp. „Uneori, concentrarea asupra altor persoane este cu adevărat foarte utilă pentru sănătatea ta”, spune Inagaki.

Sursa: BBC.com

Foto: Getty images


Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.