Centrul Analitic Independent Expert-Grup a lansat "Radiografia anului economic 2013 și așteptări pentru 2014". Urmăriți mai jos care sunt, în opinia experților, top 5 succese economice din 2013:
1. Parafarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană
Pe 28 noiembrie 2013 la Vilnius, Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere (AA) cu UE. Dimensiunea economică a AA este reprezentată de Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (ALSAC). Acordul de Asociere presupune crearea unei legături privilegiate dintre UE și Republica Moldova, ce se va realiza prin armonizarea legislației moldovenești la normele comunitare, asigurarea suportului UE pentru promovarea reformelor în Republica Moldova și liberalizarea comerțului dintre aceste 2 entități. În cadrul ALSAC, pe o bază mutuală, vor fi anulate în mod reciproc tarifele vamale și alte restricții pentru comerțul dintre UE și Republica Moldova. Eliminarea barierelor în derularea tranzacțiilor transfrontaliere creează premisele pentru stimularea și diversificarea comerțului extern al Republicii Moldova și va fi facilita accesul businessului moldovenesc la tehnologiile moderne utilizate în UE. În același timp, ALSAC comportă anumite riscuri pe termen scurt pentru economia națională, asociate cu sporirea presiunilor concurențiale asupra producătorilor autohtoni, în special din sectorul agro-industrial. Totuși, pentru Republica Moldova efectele pozitive induse de crearea zonei de liber schimb cu UE vor fi cu mult peste costurile inițiale determinate de funcționarea ZLSAC.
Totuși, trebuie să înțelegem că parafarea nu obligă părțile să semneze acordul respectiv. După definitivarea textului tratatului, UE și Republica Moldova urmează să-și exprime consimțământul privind semnarea Acordului. Parafarea Acordului nu produce anumite efecte pentru părți. Următoarele etape după parafare sunt semnarea și ratificarea Acordului de Asociere. Parafarea nu asigură nicidecum traseul ireversibil spre UE și, respectiv, nu este exclusă posibilitatea ca Republica Moldova să nu semneze sau să nu ratifice Acordul, elocventă în acest sens fiind experiența Ucrainei, ce a parafat, dar nu a semnat Acordul.
2. Recuperarea economică neașteptat de înaltă
Creșterea economică de 8,1% f-a-p din primele nouă luni ale anului 2013 a fost peste oricare așteptări. Nu este exclus ca în 2013 să avem o majorare a PIB-ului în proximitatea valorii de 8% ceea ce ar reprezenta cea mai mare creștere economică din istoria țării. În orice caz, în 2013 deja s-a atins un record – avansarea PIB-lui cu 12,9% f-a-p în trimestrul III este cea mai mare creștere trimestrială din istoria Republicii Moldova. Evoluții pozitive au fost înregistrate în toate sectoarele economiei, însă principalul motor al creșterii a fost asigurat de sectorul agricol, unde valoarea adăugată s-a majorat cu 36% f-a-p. Totuși, avansarea agriculturii reprezintă o creștere compensatorie după declinul din 2012, când valoarea adăugată din sector s-a redus cu 23,3%. Totuși, din cauza persistenței problemelor structurale și a vulnerabilității sporite ale sectorului la diferite șocuri exogene (ce nu pot fi controlate), agricultura autohtonă ar putea reveni la creșterea anemică pe termen lung.
În același timp, în cazul în care eliminăm agricultura din „ecuația creșterii”, în primele 9 luni ale anului 2013 economia ar fi avansat cu doar 4,3% f-a-p. Acest nivel reprezintă o creștere apropiată de rata naturală de creștere a economiei moldovenești pentru perioada 2000-2012 (4,2%), care nu asigură premisele necesare pentru o creștere sustenabilă și inclusivă, ce ar permite atingerea nivelului dezvoltării statelor din Europa Centrală și de Est.
3. Crearea premiselor pentru fortificarea securității energetice a țării
În luna august 2013, a fost lansat proiectul energetic ce prevede unirea sistemului de gazoduct românesc cu cel moldovenesc, prin conducta “Iași-Ungheni”. Gazoductul ar putea furniza 1/3 din volumul de gaze naturale necesare pentru consumul intern al Moldovei. Aceasta va reduce parțial dependența energetică a Moldovei de Rusia, dar nu va putea substitui în totalitate gazele naturale rusești. În fine, conducta “Iași-Chișinău” va permite: conectarea Moldovei la piața de gaze naturale a UE; diversificarea surselor de livrare a gazelor naturale; precum și, consolidarea securității energetice a țării, în general. Cu toate acestea, există riscuri pentru buna realizare a proiectului legate de implicarea politicului, cum ar fi rivalitatea între președintele și premierul României, Traian Băsescu și Victor Ponta1. Totodată, construcția conductei depinde și de capacitățile manageriale ale autorităților moldovenești, care în 2014 vor fi ghidați preponderent de motivații electorale.
4. Obținerea accesului nelimitat pe piața europeană pentru producția vinicolă autohtonă
Începând cu 1 ianuarie 2014, cotele pentru producția vinicolă ce poate fi exportată pe piața UE vor fi eliminate. Astfel, piața europeană va fi integral liberalizată pentru vinurile moldovenești, cu aproape 6 luni înainte de semnarea anticipată a Acordului de Asociere cu UE. Deși, până în prezent, cotele existente nu constituiau o barieră pentru exportatorii autohtoni de vinuri în UE, însuși eliminarea cotelor respective creează premisele necesare pentru intrarea pe piață a altor jucători care ar putea valorifica mai bine potențialul sectorului vitivinicol autohton.
În mare parte, decizia UE este condiționată de embargoul impus asupra produselor vinicole moldovenești de către Federația Rusă. Totodată, sprijinul activ oferit de partenerii europeni este rezultatul unei agende bilaterale foarte dinamice. Oricum deschiderea pieței europene nu oferă imediat și accesul direct la consumatorii europeni. În acest sens, autoritățile moldovenești trebuie să întreprindă acțiuni țintite pentru: a extinde cota de piață în țările UE unde vinurile moldovenești sunt deja prezente (Polonia, Cehia, România, Țările Baltice); a asista lansarea produselor vinicole pe alte piețe locale din Europa, unde există o competiție acerbă cu producătorii tradiționali (Franța, Italia, Spania). Totodată, pentru a valorifica această oportunitate, companiile vinicole moldovenești trebuie să pună un mai mare accent pe creșterea calității și diversității producției, precum și pe promovarea adecvată a acesteia peste hotare.
5. Recomandarea Comisiei Europene privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova
Propunerea CE, susținută deja de toți ambasadorii statelor membre ale UE, urmează a fi discutată de Parlament și Consiliu. Totuși, CE speră că o decizie finală va fi luată în actuala legislatură a Parlamentului European, adică înainte de alegerile europene din mai 2014. Această recomandare, în caz că se va materializa, va facilita în mare măsură circulația cetățenilor Republicii Moldova în spațiul Schengen, dar și în țările candidate la aderare la spațiul respectiv, inclusiv România. Cetățenii vor putea călători doar cu pașapoarte biometrice, timp de 90 zile pe parcursul a jumătate de an. Totuși recomandarea nu prevede și libera circulație pentru angajarea în câmpul muncii. În mod direct și indirect acest proces va impulsiona și mai mult reformele structurale complicate și aplicarea în practică a promisiunilor de la Chișinău. Un efect pozitiv este că Planul de acțiuni pentru liberalizarea vizelor a fost unul din cele mai coerente elemente din relațiile bilaterale UE-Moldova din ultimii ani. Acesta a avut cerințe clare, a implicat misiuni de monitorizare regulată și recompense vizibile. Totodată, a inclus reforme dificile și un proces de consolidare instituțională, care a pregătit Moldova pentru o mai largă integrare europeană.
