Director executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, a publicat azi un comentariu economic unde explică de ce s-a depreciat leul și cum această depreciere este determinată mai mult de factori subiectivi temporari, astfel încât leul se va stabiliza pe parcursul anilor 2015-2016. Totodată, expertul a propus un șir de măsuri care trebuie întreprinse de Banca Națională și de Guvern pentru a opri deprecierea leului.
”Deprecierea monedei naționale poate fi comparată cu febra: aceasta este un simptom al anumitor maladii mult mai fundamentale de care suferă economia moldovenească. Totuși, până în prezent, în lipsa unui Guvern funcțional, acțiunile s-au rezumat la înlăturarea simptomelor și nu a cauzelor deprecierii. Astfel, pentru a satisface cererea de valută BNM a vândut de la începutul anului 2014 și până în prezent circa 600 milioane USD, fapt ce a coborând nivelul activelor oficiale de rezervă la circa 3,3 luni de importuri (nivelul minim admisibil este de 3 luni de importuri). Odată cu accentuarea factorilor non-fundamentali și, respectiv, cu atingerea pragului minim admisibil al rezervelor valutare, BNM a recurs la înăsprirea destul de drastică a politicii monetare (majorarea ratei de bază și a normei rezervelor obligatorii), pentru a încuraja economisire în monedă națională, reduce masa monetară și atenua presiunile asupra leului moldovenesc.
Totuși, există cel puțin 2 probleme fundamentale asociate cu aceste acțiuni: (i) acestea sunt întârziate și pro-ciclice; (ii) acestea nu sunt suficiente pentru a stabiliza situația. Să le analizăm pe rând:
(i) înăsprirea politicii monetare trebuia începută în mod gradual încă din 2013, când pe de o parte creștea economia, masa monetară și activitatea creditară, iar pe de altă parte BNM menținea o politică monetară ultra-relaxată. De fapt, Expert-Grup a avertizat autoritatea monetară în 2013 despre acest pericol. Astfel, în ediția nr. 9 a publicației periodice MEGA, autorii au indicat în mod expres „persistența politicii monetare expansioniste poate cauza daune mai mari pe termen lung, alimentând riscul spiralei inflaţioniste, cu consecinţe economice şi sociale grave”.
Drept rezultat, la moment, în condițiile când pentru anul 2015 este prognozată o recesiune economică, BNM înăsprește politica monetară, fapt ce ar putea acutiza criza din cauza accesibilității mai limitate la creditele bancare. Deși, obiectivul central al BNM ține de asigurarea stabilității prețurilor (obiectiv cu care, a propos, Banca s-a isprăvit în mod practic exemplar), la moment acesta intra în conflict direct cu cel de creștere economică urmărit de Guvern, fapt ce va complica eventualele eforturile de stabilizare macroeconomică a viitorului executiv.
(ii) măsurile întreprinse de BNM nu sunt suficiente din motiv că acestea țintesc în simptomele și nu în cauzele problemei. Pe de o parte, acestea vizează factorii non-fundamentali, care pot fi cu greu influențați de politica monetară; pe de altă parte, este necesară implicarea mai activă a Guvernului în vederea eliminării cauzelor deprecierii. În particular:
- stimularea competitivității și impulsionarea exporturilor prin intermediul eliminării barierelor interne non-tarifare din calea comerțului: modernizarea infrastructurii calității, facilitarea accesului la finanțe pentru companiile care implementează standardele UE de calitate, susținerea eforturilor de marketing și branding de țară, încurajarea integrării companiilor autohtone în lanțurile logistice internaționale, etc.
- sporirea atractivității pentru investițiile străine directe prin intermediul ameliorării climatului de afaceri, eliminării barierelor birocratice și costurilor inutile la eliberarea documentelor cu caracter permisiv, reformarea din temelii a justiției și a Codului Muncii, eficientizarea luptei cu corupția, reformarea serviciului public și fortificării instituțiilor.
- asigurarea debursării mai rapide a granturilor externe prin consolidarea funcționalității instituțiilor publice, eficientizării și transparentizării procesului de achiziții publice, fortificării guvernanței interne în toate instituțiile de stat.
- minimizarea efectelor negative ale deprecierii leului asupra păturilor vulnerabile din punct de vedere social prin intermediul eficientizării procesului de țintire a programelor de asistență socială, precum și deblocarea importurilor de medicamente și asigurarea unui sistem echitabil, transparent și flexibil de stabilire a prețurilor la medicamente.
Mai mult decât atât, acțiunile BNM nu trebuie să se limiteze la cele de politică monetară:
- Decât să acționeze pe post de pompier, BNM trebuie să-și fortifice capacitățile de anticipare și prevenire a riscurilor valutare și inflaționiste.
- Este necesar de consolidat independența politică și instituțională a BNM, fapt ce ar permite acesteia exercitarea mai eficientă a atribuțiilor de bază. Majorarea independenței trebuie corelată și cu asigurarea unui nivel mai înalt de transparență și responsabilitate.
- BNM trebuie să asigure o reglementare mult mai eficientă a sistemului bancar, cu accent pe asigurarea respectării criteriilor de calitate pentru acționarii băncilor și contracarării tranzacțiilor suspecte.
- Este necesară consolidarea acțiunilor de investigare din cadrul BNM și penalizarea eventualelor atacuri speculative valutare care afectează stabilitatea macroeconomică a țării.
- La implementarea acestor recomandări, BNM trebuie să coopereze mai intens cu alte instituții de resort: Guvern, Serviciul de Informații și Securitate, Consiliul Concurenței etc. ”
