Deprecierea recentă a leului nu se datorează unor factori fundamentali, ci unora subiectivi, precum tranzacțiile suspecte ale unor bănci și panica în rândul populației și al investitorilor. Partea bună este că acești factori nu sunt de lungă durată, iar cursul leului se va stabiliza până în 2016. Concluzia a fost formulată într-un comentariu economic publicat azi de Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup.
”În 2014, tendința de depreciere s-a accentuat sub influența mai multor factori fundamentali: reducerea remiterilor, exporturilor și investițiilor străine directe care formează principalele surse de valută în economia moldovenească. În particular, aceștia au devenit vizibili începând cu luna septembrie. Astfel, pe parcursul ultimului trimestru din 2014, volumul transferurilor de peste hotare de la migranții moldoveni s-a redus cu 20%, iar volumul exporturilor de bunuri – cu 12%; datele privind investițiile străine directe nu se cunosc pentru trimestrul 4, însă pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2014, acestea s-au redus cu 23%.
Figura 3 ilustrează în mod clar că odată cu diminuarea rapidă a exporturilor și remiterilor, leul moldovenesc a cunoscut o depreciere mai accentuată.
Figura 3. Rata oficială de schimb a monedei naționale față de dolarul SUA; creșterea anuală a exporturilor și remiterilor
Sursa: BNM, BNS, calculele autorului
Potrivit estimărilor econometrice, scăderea lunară cu 1% a exporturilor duce la deprecierea leului cu 0,25%, iar scăderea cu 1% a remiterilor contribuie la deprecierea leului cu 0,32%. Dacă luăm în calcul evoluțiile exporturilor și remiterilor începând cu 2014, inclusiv cele estimate pentru începutul lui 2015, constatăm că deprecierea monedei naționale a fost justificată doar până în noiembrie 2014. Începând cu luna decembrie și până în prezent aceasta este determinată preponderent de factori non-fundamentali: deși deprecierea trebuia să constituie în jur de 10-12%, aceasta a fost de circa 40% față de aceeași perioadă a anului precedent (figura 4).
Figura 4. Rata oficială de schimb de facto și estimată a leului moldovenesc față de dolarul SUA
Sursa: BNM, BNS, calculele autorului
Factorii non-fundamentali – panica în societate, procurare masivă de valută străină
Dacă diminuarea de ofertă de valută, din cauza scăderii exporturilor, remiterilor și investițiilor străine directe, este asociată cu condițiile economice și politice dificile din țară și regiune, atunci creșterea cererii de valută poate fi determinată de factori subiectivi sau speculativi.
La moment, nu dispunem de date statistice suficiente pentru a face o analiză obiectivă a relevanței a acestor factori. Totuși, analizând datele secundare, interviurile experților și autorităților publice, putem deduce că aceștia pot fi asociați cu tranzacțiile în proporții deosebit de mari de procurare de valută străină operate de către anumite bănci implicate în scheme suspecte, despre care s-a vorbit foarte mult în public ultimul timp.
În plus, fluctuațiile excesive ale cursului de schimb au alimentat așteptările în societate privind deprecierea în continuare a leului moldovenesc, fapt ce a sporit cererea pentru valută străină și a dus la creșterea nivelului de valutizare a depozitelor bancare.
Cel puțin același nivel de nervozitate îl manifestă și investitorii străini, care își retrag capitalul din țară: în primele 9 luni ale anului 2014, când situația era ceva mai calmă, volumul refluxului de investiții străine directe a constituit de circa 130 milioane dolari SUA.
În concluzie
Datele statistice disponibile denotă suprapunerea a trei fenomene majore care au determinat o depreciere atât de bruscă a leului din ultima perioadă: (i) deprecierea monedelor naționale din regiune (în special, în Federația Rusă și Ucraina); (ii) diminuarea ofertei de valută, drept rezultat al diminuării exporturilor, remiterilor și a investițiilor străine directe, și (iii) creșterea cererii pentru valută străină, drept rezultat al retragerii de capital din țară de către unele firme, așteptări privind deprecierea în continuare a leului și creșterea nivelului de valutizare a economiilor.
Dacă primii 2 factori, care reflectă condițiile economice și politice dificile din țară și regiune, erau relevanți până în luna noiembrie 2014, începând cu luna decembrie 2014 și până în prezent, tendința de depreciere nu este justificată de factori fundamentali, fiind determinată anume de creșterea excesivă a cererii pentru valută străină. Aceasta poate fi cauzată de panică, așteptări negative, tranzacții suspecte etc. și, prin urmare, nu este de lungă durată. Astfel, în lipsa altor șocuri, am putea să ne așteptăm la stabilizarea cursului de schimb pe parcursul anilor 2015-2016.”
