Connect with us
"
"

Externe

Erdogan, prietenul președintelui pro-rus Dodon, nu recunoaște anexarea Crimeii

Publicat

pe

Erdogan a declarat că Turcia nu a recunoscut niciodată și nu va recunoaște anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Poroșenko i-a mulțumit lui Erdogan pentru această poziție. Declarația a fost făcută de președintele turc în cadrul unei întâlniri cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, la Istanbul, transmite RBK-Ukraina. De asemenea, Poroșenko a scris pe pagina sa de Twitter că Turcia nu va susține agresiunea Rusiei în Marea Azov.

Reamintim, ministrul Apărării al Ucrainei, Stepan Poltorak, a discutat cu ministrul Apărării Naționale a Turciei, Hulusi Akar, despre problemele de cooperare militară și consolidarea securității în regiunea Mării Negre. De asemenea, anterior ministrul adjunct pentru teritoriile ocupate temporar George Tooke a raportat că Ucraina colectează dovezi documentare pe marginea fiecărui caz, a navelor rusești care staționează ilegal în Marea Azov și intenționează să le utilizeze ca probă în instanța de judecată.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Externe

Tot ce se cunoaște despre accidentul aviatic din Iran și 4 versiuni ale prăbușirii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Un avion de pasageri Boeing 737 al  companiei Ukraine International Airlines, cu 176 de persoane la bord, s-a prăbușit miercuri la scurt timp după decolare de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran. Linerul opera zborul PS752 Teheran-Kiev. Toate persoanele aflate la bord și-au pierdut viața. Astăzi, Ucraina a declarat zi de doliu. drapelele vor fi arborate în bernă, concertele și evenimentele de divertisment vor fi anulate. 

Presa de la Kiev a anunțat că experții ucraineni examinează patru versiuni ale prăbușirii avionului. Un grup de experți s-a deplasat la locul accidentului în Iran.

Tragedia a intervenit în condițiile în care Iranul atacase în cursul nopții, cu rachete balistice, două baze militare ale SUA din Irak, ca represalii pentru uciderea, la Bagdad, a generalului iranian Qasem Soleimani. 

PE LUNG

Circumstanțele accidentului: Avionul a căzut la aproximativ opt minute după decolare de la o altitudine de 2,4-2,7 mii de metri, pe un teren de fotbal, într-o suburbie săracă și dens populată din Teheran: casele de locuit se aflau la o distanță de 200-300 de metri de la locul prăbușirii.

Starea aeronavei: Avionul a fost produs în 2016 și a fost primit de către compania ucraineană direct de la fabrica Boeing; Ultima inspecție tehnică a aeronavei a avut loc pe 6 ianuarie 2020.

Președintele companiei Evgheni Dîhne a declarat reporterilor că este a fost una dintre cele mai bune aeronave ale companiei aeriene. Experții vorbesc despre starea perfectă a avionului.

Sursa foto: CNN

Boeing a produs cinci mii de aeronave din această modificare 737-NG cu motoare CFM 56 și niciuna dintre acestea nu s-a prăbușit din cauza defectării motorului. Acesta este prima catastrofă a companiei ucrainești de la fondarea sa în 1992.

Profesionalismul echipajului: Compania ucraineană a anunțat că zborul era efectuat de un echipaj consolidat, cu o pregătire bună, deoarece aeroportul din Teheran este unul „nu  simplu”, iar zborul în sine este dificil.

„Probabilitatea unei probleme tehnice este minimă, iar probabilitatea ca un echipaj cu experiență să nu poată face față este cu atât mai puțin”, a spus unul dintre piloții companiei ucrainești citat de presa de la Kiev.

Iranul vorbește despre probleme la motor: Imediat după accident, Teheran a sugerat că tragedia s-a produs din cauza unei probleme tehnice, și anume, un incendiu la un motor și încercarea nereușită a pilotului de a prelua controlul aerianului. Aeronova a pierdut contactul cu turnul de control imediat după decolare, au declarat oficialii iranieni.

De asemenea, autoritățile iraniene au decis să nu predea cutia neagră a avionului ucrainean către compania producătoare de aeronave, a declarat șeful Organizaţiei iraniene de Aviaţie Civilă, Ali Abedzadeh. Ministrul ucrainean de Externe, Vadim Pristaiko, a informat că autoritățile ucrainene vor coordona investigația privind prăbușirea avionului împreună cu Iranul.

Ucraina a renunțat la concluziile premature: Ambasada Ucrainei în Iran, comentând cauzele catastrofei, a declarat inițial că exclude versiunea unui atac terorist, iar avionul s-a prăbușit din motive tehnice. Ambasada a șters mai târziu declarația și a publicat alta.

În noul comunicat, ambasada a anunțat că o comisie specială investighează cauza accidentului, iar toate versiunile accidentului companiei aeriene ucrainene, exprimate de alte surse, ar trebui considerate neoficiale.

Președintele Vladimir Zelensky a ordonat verificarea întregii flote civile a Ucrainei.

Cine se afla la bordul aeronavei: La bord se aflau 176 de persoane, dintre care nouă membri ai echipajului ucrainean. Cei mai mulți morți sunt iranieni și canadieni: Iran – 82, Canada – 63, Ucraina – 2 + 9 (echipaj), Suedia – 10, Afganistan – 4, Germania – 3, Marea Britanie – 3.

Aproximativ 30 de persoane erau copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani. Cel mai tânăr pasager s-a născut în 2018, cel mai în vârstă – în 1945. Se știe că la bord erau studenți și absolvenți ai Universității tehnologice iraniene din Sharif.

Rachetă sau explozie la bord?

Prăbușirea avionului ucrainean a avut loc în același timp în care Teheranul a lansat un atac cu rachete asupra a două baze militare americane din Irak, ca răspuns la lichidarea influentului său general Kassem Suleimani la Bagdad, la ordinul președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei, Comandamentul Central al SUA a anunțat despre lansarea a mai multor  rachete iraniene. Acestea au lovit baza aeriană Ain al-Assad și baza militară din Erbil, în nordul Irakului. Washingtonul a anunțat că cetățeni americani nu au fost răniți.

CNN relatează că sunt informații contradictorii și speculații cu privire la cauzele care au dus la prăbușirea avionului. La început, presa iraniană controlată de stat a anunțat că a fost o eroare tehnică, iar Ucraina a exclus un atac cu rachete. Însă oficiali din ambele țări au retras declarațiile și au spus că nu vor să speculeze cu privire la cauze

Publicația iordaniană Al-Hadath a anunțat că avionul ar fi putut fi doborât accidental de o rachetă iraniană. Această versiune a câștigat rapid popularitate pe rețelele sociale ucrainene. Cu toate acestea, experții au păreri împărțite. 

Expertul ucrainean în aviație Valeri Romanenko consideră puțin probabilă că accidentul ar fi fost cauzat de un incendiu sau o avarie a motorului., scrie korrespondent.net.

„Piloții erau pregătiți pentru situații de urgență atunci când apar probleme cu motorul. Susțin  examene și rezolvă în mod repetat astfel de cazuri. Pentru ei, aceasta este o procedură standard. În plus, aeronava nu se afla în momentul decolării, ci la o altitudine de aproximativ 2,7 mii de metri, deci piloții au avut ocazia să manevreze “, a spus el într-un interviu acordat BBC News Ukraine.

Expertul în securitatea aviației, Todd Curtis, a declarat că avionul ucrainean era în stare foarte bună. Prin urmare, faptul că avionul s-a fragmentat indică despre un eventual impact fie de la sol sau fie în aer.

„Fotografiile de la locul accidentului arată că avionul s-a rupt în multe fragmente, ceea ce înseamnă un impact puternic fie de la sol, fie că s-a întâmplat ceva în aer”, a spus Curtis pentru BBC News.

Cu toate acestea, publicația britanică Guardian scrie că nu există niciun semn că dezastrul ar avea  legătură cu atacurile cu rachete ale Iranului asupra unei baze militare americane.

Jeffrey Thomas, un cunoscut expert în aviație australian, redactor șef al AirlineRatings.com, crede, de asemenea, că prăbușirea ar fi fost provocată de o rachetă.

Reieșind din imaginile video, care arată cum avionul cade în flăcări, expertul concluzionează că a existat o mică explozie în avion. După cădere, a spus el, a avut loc o explozie mai puternică, care a provocat moartea tuturor la bord.

„Nu cred că acest lucru s-a întâmplat ca urmare a unui atac cu rachete, deoarece o rachetă ar fi distrus complet avionul”, a declarat Thomas pentru DW.

4 versiuni ale prăbușirii avionului în Iran

Potrivit portalului korrespondent.net, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei examinează patru versiuni ale prăbușirii avionului Boeing 737 din Iran. Acest lucru a fost anunțat joi de secretarul Consiliului Aleksei Danilov, într-un comentariu pe Censor.net, potrivit redactorului șef al publicației, Yuri Butusov, pe Facebook.

Deci, sunt studiate următoarele versiuni:

– distrugerea avionului de o rachetă antiaerienă, lansată inclusiv de sistemule de rachete aeriene Tor, deoarece informațiile despre detectarea fragmentelor unei rachete rusești în apropiere de locul accidentului au apărut deja pe Internet;

– coliziunea cu o dronă sau alt obiect zburător;

– distrugerea și explozia motorului din motive tehnice;

– O explozie în interiorul unei aeronave ca urmare a unui act terorist.

Potrivit acestuia, se organizează întâlniri cu autoritățile competente din Iran și negocieri diplomatice. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, partea ucraineană va verifica dacă au fost respectate standardele de siguranță pe avionul prăbușit.

Citește mai departe

Justiție

Erdogan continuă vânătoarea. Fiica fostului director „Orizont” din R. Moldova, reținută la București

Publicat

pe

De către

PE SCURT

O profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București a fost reținută de polițiști, astăzi dimineață, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile regimului Erdogan. Potrivit unui comunicat emis de instituția de învățământ, „singura vină a tinerei profesoare de engleză este aceea că tatăl său, Turgay Șen, a fost președintele Școlilor Orizont din Republica Moldova, iar autoritățile de la Ankara continuă să îl vâneze pe acesta după ce a scăpat în martie 2018, când au încercat să îl rețină pe Aeroportul din Chișinău”.

Bușra Zeynep Șen este de doi ani profesoară de limba engleză la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București și este căsătorită cu un cetățean român.

PE LUNG

„Bușra Zeynep Șen este de doi ani profesoară de limba engleză la ICHB, iar de un an este căsătorită cu un cetățean român, Husein Ervin, care este de asemenea profesor la aceeași școală. Bușra are permis de ședere în România și nimic din activitatea ei nu justifică demersurile autorităților turce”, se arată în comunicatul citat de G4media.ro.

Citește și „Povestea unui destin schimbat pe 6 septembrie 2018”

Colegii de la liceu presupun că Bușra a fost reținută doar pentru că este fiica lui Turgay Șen, fost președinte al Școlilor Orizont din Republica Moldova. Asta în contextul în care autoritățile de la Ankara ar continua să-l vâneze după ce acesta a scăpat în martie 2018, când au încercat să îl rețină pe Aeroportul din Chișinău.

„Acum, autoritățile turce au început prigoana împotriva membrilor familiei lui Turgay Șen”, mai scrie în comunicatul citat de G4media.ro.

În Turcia, Erdogan desfășoară o amplă campanie de epurare. Procuratura din Ankara a emis ieri mandat de reținere pentru 260 de persoane, pentru presupusele legături cu mișcarea Gulen, iar astăzi procuratura din İzmir a emis un alt mandat pentru 221 de persoane, potrivit presei turce.

La 31 martie 2018, directorul instituției a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău. Timp de șapte ore, Turgay Șen a fost mai întâi interogat de către ofițerii Serviciului Informații și Securitate a R. Moldova, apoi audiat de către procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), iar ulterior eliberat cu interdicția de a părăsi țara pentru următoarele 10 zile.

Directorul liceului a declarat anterior pentru ZdG că dosarul penal în care are statut de bănuit a fost intentat în noiembrie 2017,  pe motive de „finanțare a terorismului”. Turgay Șen presupune că dosarul a fost deschis la indicația conducătorilor din R. Moldova, în interesul conducerii autoritare din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției R. Moldova, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei.

Rețeaua de licee private „Orizont” activează mai bine de 25 de ani în R. Moldova.

Reamintim că în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai liceului Orizont, au fost ridicați din casele lor de către angajați ai Serviciului Informații și Securitate, duși într-o direcție necunoscută. Pe parcursul zile instituțiile statului au catalogat acțiunea drept „expulzare”, „extrădare”, „declararea unui străin indezirabil”.

„Șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indici că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declarați indezirabili de către organele competente și expulzați de pe teritoriul Republicii Moldova” , a anunțat SIS.  Cei șapte cetățeni turci, care locuiau de mai mulți ani pe teritoriul țării noastre și erau integrați pe deplin în comunitatea locală, au fost duși în Turcia cu un avion charter . Acolo au fost condamnați la ani grei de închisoare. Imediat după operațiunea de expulzare, înalți oficiali europeni au cerut autorităților moldovene să respecte „statul de drept și toate procedurile judiciare” în legătură cu acest caz. Pe 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care declară că R. Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor turci  expulzați de pe teritoriul R. Moldova. CtEDO a decis că guvernul R. Moldova va trebui să achite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate.

Citește și „Johannes Hahn despre expulzarea profesorilor de la liceul Orizont: „Aştept ca Guvernul R.Moldova să respecte statul de drept”

„Decizia de expulzare din Republica Moldova a celor șapte cetățeni turci, care a avut loc în septembrie 2018, a fost un act de injustiție și a avut loc cu grave abateri de la legislația în vigoare, a declarat anterior președintele  Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Chiril Moțpan. Potrivit lui, acest voluntarism al SIS a costat peste 340 mii de lei, condamnarea la CtEDO, despăgubiri de 125 mii de euro, imaginea șifonată a R.Moldova, dar și șapte vieți ale unor oameni, „care la sigur nu meritau acest destin”.

Citiți și: „O poveste lungă, cu zmei și balauri” – reacții la declarațiile lui Candu despre expulzarea celor 7 cetățeni turci

De notat că atunci când a fost întrebat despre decizia CtEDO, fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu a declarat la o emisiune TV : „Viața e viață. Multă sănătate tuturor, dar cert este faptul că Guvernul Republicii Moldova trebuie să execute decizia Curții Europene a Drepturilor Omului”.

Citește mai departe

Istorie

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria Finlandei. Marin va fi a treia femeie în fruntea guvernului finlandez și în același timp cea mai tânără șefă de guvern din lume, a titrat presa internațională. La momentul actual, ea este urmată de premierul ucrainean Aleksei Goncearuk, care are 35 de ani, și de premiera din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern care are 39 ani.

Lista celor mai tineri premieri din lume îi include pe Sebastian Kurz, cancelarul austriac, care a preluat funcția la doar de 31 de ani, Mario K. Frick, prim-ministru în Liechtenstein care a acces în această funcție la 28 de ani, Majko Pandeli, care a fost prim-ministrul Albaniei la vârsta de 32 de ani. Lista celor mai tineri premieri poate fi completată și cu numele a doi premieri din Republica Moldova care au deținut funcția de șef de Executiv înainte de a împlini 40 de ani. Tineri, reformatori, corupți, revoluționari, dictatori, să vedem, este sau nu vârsta un element important.

PE LUNG

Mario Frik, Liechtenstein

După ce a preluat conducerea guvernului Liechtenstein în decembrie 1993, Frick, în vârstă de 28 de ani, a devenit cel mai tânăr prim-ministru din lume. Timp de aproape șapte ani, până în aprilie 2001, a condus executivul uneia dintre cele mai mici țări de pe Pământ. Politica guvernului lui Mario Frick a fost caracterizată prin implicarea mai mare a Liechtenstein în procesul de integrare europeană.

Sebastian Kurz, cancelarul Austriei 

A devenit cancelarul Austriei la vârsta de 31 de ani. Aceasta după ce în decembrie 2013 a devenit cel mai tânăr ministru de Externe,din lume. Cu o carieră de 12 de ani în politică, la alegerile parlamentare anticipate din 15 octombrie 2017, Partidul Popular Austriac, condus de Kurtz, a obținut victorie, iar el a fost numit în funcția de cancelar federal al Austriei. El a promovat un mesaj constant pentru pace cucerind țara. Totuși, a criticat politica de admitere a migranților în UE, declarând că autoritățile UE trebui să oprească valul de migranți care se grăbesc în Europa, înainte ca aceștia să treacă frontiera cu UE. La 27 mai 2019, parlamentul austriac a înaintat vot de încredere cancelarului, iar a doua zi Kurtz a demisionat.

Maiko Pandeli, Albania

Maiko Pandeli a deținut funcția de premier din septembrie 1998 până în octombrie 1999, precum și din februarie până în iulie 2002. Când a preluat funcția pentru prima dată în 1998, avea 30 de ani. Cu toate acestea, cariera sa politică a început chiar mai devreme – deja în 1992, Maiko a devenit deputat în Parlamentul albanez. A obținut primul său mandat, pe fondul unui conflict politic acerb dintre socialiști și democrați.Țara era caracterizată printr-o situație politică și socială instabilă. A reușit să stabilească calea spre dezvoltarea democratică a țării.

Mart Laar, Estonia

Mart Laar a deținut funcția de premier de două ori – a fost prim-ministru al Estoniei din 1992 până în 1994 și din 1999 până în 2002. La preluarea primului mandat avea doar 32 de ani. Presa scria că reformele efectuate de Laar în 1992-1999 s-au desfășurat sub sloganul „plats puhtaks! (să curățăm locul!) și, conform estimărilor occidentale, a pus bazele unei creșteri economice rapide, care a dus la admiterea Estoniei în UE.

Igor Lukšić, Muntenegru

A preluat funcția de șef al guvernului țării sale la vârsta de 34 de ani și l-a condus timp de doi ani – de la sfârșitul lui decembrie 2010 până în decembrie 2012. Înainte de asta, din 2004 (adică pe când avea 30 de ani), a fost ministrul Finanțelor al Muntenegrului și după aceea – până în noiembrie 2016 – ministru al Afacerilor Externe. Ca urmare a reformelor, promovate de Lukšić, Muntenegru a aderat în 2011 la Organizația Mondială a Comerțului, iar în iunie 2012, a fost lansat un proces de negociere privind aderarea țării la Uniunea Europeană (UE).

Benazir Bhutto, Pakistan

A fost prima femeie care a deținut funcția de premier într-un stat musulman. La 35 de ani, a preluat funcția de șef al executivului. Bhutto a condus guvernul până în 1990, iar apoi din 1993 până în 1996. Guvernul condus de ea a promovat un șir de reforme sociale și politice. A restabilit drepturile sindicatelor eliminate prin dictatura militară, a ridicat interdicția asupra sindicatelor studenților și restricțiile asupra activităților organizațiilor neguvernamentale, a restabilit libertatea presei. Din 1999, a locuit în exil în Dubai, în 2007 s-a întors în patrie pentru a treia oară pentru a candida pentru un nou mandat, dar cu două săptămâni înainte de alegeri, a devenit victima unui atentat sinucigaș cu bombă în cursul unei acțiuni electorale. 

Victor Orbán

A deținut funcția de premier  al Ungariei între 1998-2002 și apoi din 2010 până în prezent. La preluarea primului mandat avea doar 35 de ani. A fondat FIDESZ, formațiunea conservatoare pe care o conduce. Dorința lui Orban de a reduce influența parlamentului asupra proceselor politice, pe fondul întăririi influenței personale a premierului, a fost criticată puternic de opoziție, care l-a acuzat  de tendințe autoritare și de dorința de a influența mass-media. În timpul premierului Orbán, Ungaria, împreună cu Polonia și Cehia în 1999, a fost admisă oficial la NATO. A criticat UE pentru lipsa de reacție în fața valului de migranți intrați în Europa începând cu 2015. De asemenea a pledat pentru înființarea unei armate a UE.

Alexei Goncearuk

În august 2019, Alexei Goncearuk în vârstă de 35 de ani a preluat funcția de premier al Ucrainei. În mai 2018, a început să lucreze în administrația președintelui Vladimir Zelenski. El se ocupa de probleme economice, era nelipsit de la discuțiile cu parteneri internaționali ai Ucrainei. Înainte de aceasta, el a condus centrul analitic Oficiul pentru Reglementare Eficace (BRDO), care a fost creat la inițiativa Ministerului Dezvoltării Economice și Comerțului al Ucrainei și partenerii occidentali. La preluarea mandatului a promis că va combate corupția și va realiza o creștere economică.

Sigmundur David Gunnlöygsson, Islanda

Sigmundur David Gunnlöygsson a ocupat funcția de premier al Islandei la 36 de ani și a ocupat acest post din mai 2013 până în aprilie 2016. A devenit cel mai tânăr șef al guvernului de la independența Islandei. Și-a dat demisia în 2016, după ce mii de islandezi au protestat cerând demisia șefului guvernului care, potrivit unei investigații jurnalistice internaționale „Panama Papers”, ar fi deținut împreună cu soția sa o companie off-shore pe care politicianul nu a declarat-o după alegerea în parlament în 2009.

Serghei Kirienko, Federația Rusă

La 24 aprilie 1998, după demisia bruscă a guvernului Viktor Cernomîrdin, președintele rus Boris Elțin l-a numit pe Serghei Kirienko în funcția de prim-ministru. Acest lucru a fost neașteptat – în momentul în care Kirienko a condus Cabinetul de Miniștri, el avea doar 36 de ani. El a fost cel mai tânăr prim-ministru din istoria Rusiei moderne, dar a rămas pe acest post doar patru luni. În tipul mandatului său, Kirienko a propus Dumei de Stat un program anti-criză, esența sa constând în reducerea bruscă a cheltuielilor guvernamentale. Duma nu l-a probat, iar ulterior Kirienko a anunțat despre default, care a afectat și economia Republici Moldova. 

Vasile Tarlev, Republica Moldova

A fost numit premier al Republicii Moldova la 19 aprilie 2001, la nici  37 de ani împliniți. În urma alegerilor parlamentare din Republica Moldova din martie 2005 a fost ales deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Iar la 19 aprilie 2005, în baza votului de încredere acordat de Parlament, a fost ales pentru a doua oară prim-ministru al Republicii Moldova. Guvernarea comunistă a justificat desemnarea pentru a doua oară a lui Tarlev ca premier prin necesitatea asigurării continuității guvernării. Guvernul condus de Vasile Tarlev s-a caracterizat prin transpunerea politicii PCRM care deținea majoritatea în parlamentul țării. După ce și-a anunțat demisia, președintele Vladimir Voronin l-a decorat cu „Ordinul Republicii”.  A deținut funcția până la 31 martie 2008.

Ion Sturza, Republica Moldova

A deținut funcția de prim-ministru al Republicii Moldova în perioada februarie – decembrie 1999. La preluarea funcției avea 39 de ani.  Înainte de aceasta, în 1998, Ion Sturza a fost viceprim-ministru și ministru al economiei și reformelor, în Guvernul condus de Ion Ciubuc. În calitatea sa de ministru al economiei și prim-ministru, Ion Sturza a inițiat și realizat un șir de reforme economice și sociale importante pentru Republica Moldova, ca reforma teritorială, bugetar-fiscală, agrară. Au avut loc privatizări importante. Cabinetul de Miniștri condus de Ion Struza a avut cea mai bună imagine în exterior din istoria Republicii Moldova până la acel moment.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură18 ore în urmă

Dansuri, concerte, târguri și poezie. Ce poți face în acest weekend

PE SCURT Cafea cu gust de anticorupție, lecții de pictură, atelier de modelare plastică, seminar despre aritmii și EU4Ungheni –...

Justiție19 ore în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Economie19 ore în urmă

Cei mai mari oameni de afacere s-au întâlnit în Elveția. De ce sunt mai pesimiști ca niciodată

PE SCURT Mai mult de jumătate dintre managerii celor mai mari companii din lume așteaptă o încetinire a economiei globale...

Politică2 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Ecologie2 zile în urmă

Reutilizarea lucrurilor aruncate – afacerea care prosperă

PE SCURT În Republica Moldova, ca în țările din întreaga lume, oamenii au în garderobă mai multe haine pe care...

Politică2 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Social3 zile în urmă

Fotograful care și-a tratat depresia prin cultivarea arborilor

PE SCURT A fost printre cele mai rupte și necunoscute locuri ale planetei. A mers sute de km pe jos...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

PoliticăO săptămână în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

PoliticăO săptămână în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

JustițieO săptămână în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031