La 5 noiembrie curent, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în prima lectură modificări la bugetului de stat pentru anul 2015, potrivit cărora au fost reduse mijloace financiare semnificative planificate anterior pentru reformarea sectorului justiţiei, dar şi a instituţiilor care activează în domeniul drepturilor omului. Autorităţile au argumentat aceste tăieri de buget prin situaţia economică austeră a ţării. Totodată, chiar şi în condiţii de criză, aleşii poporului au avut grijă să-şi îmbunătăţească condiţiile de lucru, majorând fondurile destinate achiziţionării sistemelor de ventilare şi climatizare destinate clădirii Parlamentului.
În Nota informativă la proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2015, rectificarea este argumentată prin situaţia financiară precară, cauzată de mai mulţi factori micro şi macroeconomici. În aceste condiţii, aleşii poporului au decis să micşoreze bugetele mai multor instituţii publice din domeniul social, economic, cel al sănătăţii etc.
Povara sărăciei pusă pe umerii oamenilor
Din cauza acestor tăieri bugetare, va avea de suferit şi sectorul justiţiei. Astfel, a fost redusă aproape jumătate de suma de 280 de milioane destinate reformării domeniului, până la 131 de milioane de lei. Vor avea un buget sărac şi instituţiile de stat care activează în domeniul drepturilor omului: au fost tăiate cele 30 de milioane de lei planificate la începutul anului pentru procurarea sediilor Centrului pentru Drepturilor Omului şi al Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurării egalităţii.
A fost redus şi bugetul Asociaţiei Surzilor din Republica Moldova, destinat plăţii serviciilor de traducere a limbajului prin semne al persoanelor cu deficienţe de auz sau de vorbire, de la 500 de mii de lei la 200 de mii. Natalia Babici, prim-vicepreşedinta Asociaţiei Surzilor din Moldova, spune că aceste modificări vor afecta persoanele cu deficienţe de auz. „În ţara noastră sunt înregistraţi doar nouă interpreţi autorizaţi să presteze servicii de traducere în limbajul mimico-gestual, patru dintre ei interpreţi activează la noi. Dacă li se micşorează salariul, ei vor pleca şi vor avea de suferit beneficiarii. Zilnic, avem foarte multe solicitări de interpretare mai ales în policlinici şi spitale”, afirmă doamna Babici.
Ministrul în exerciţiu al Finanţelor, Anatol Arapu, a declarat în plenul parlamentului că diminuările bugetare sunt cauzate de lipsa unui acord cu Fondul Monetar Internaţional, fapt care a cauzat şi tergiversarea suportului financiar oferit de partenerii de dezvoltare. Pe de altă parte, juristul Ion Guzun, expert la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că deseori guvernanţii adoptă legi fără a lua în calcul perspectiva drepturilor omului. „Susținerea Asociaţiei Surzilor este absolut necesară, la fel şi investiţii în asigurarea infrastructurii pentru accesul persoanelor cu deficienţe de vedere în localități sau instituții. Sediul Oficiului Avocatului Poporului este în stare avariată deja de vreo 10 ani. Dacă nu avem sedii adecvate pentru instituții independente care promovează și apără drepturile omului, nu știu dacă ne putem aştepta la o activitate eficientă a acestora”, afirmă el.
În acelaşi timp, de implementarea deficitară a reformelor în justiţie se fac vinovaţi guvernanţii, însă vor plăti pentru aceste erori tot justiţiabilii, spune Ion Guzun. „Anume lipsa responsabilității politice și implementarea proastă a reformelor în justiție a determinat Uniunea Europeană să nu aloce o sumă importantă de bani destinată reformelor în acest domeniu. Apropo, suportul era prevăzut inclusiv pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, pentru care deja de 15 ani tot suntem condamnați la CtEDO”, ne-a declarat expertul CRJM.
Deşi invocă deficitul bugetar, totuşi aleşii poporului au decis să aloce bani pentru a-şi spori confortul în sediul Legislativului. Eu au aprobat majorări de alocaţii de 51,5 milioane de lei destinate procurării utilajelor şi echipamentelor, dar şi lucrărilor de montare a sistemului de ventilare şi climatizare şi cel anti-incendiar în sediul Parlamentului.
Lilia Zaharia
