Connect with us
"
"

Sănătate

Decizie OMS / Persoanele transgender nu au tulburări mintale

Publicat

pe

PE SCURT

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu va mai considera faptul de a fi persoană transgender drept tulburare mintală.

Această decizie a fost luată pe 25 mai a.c. în urma unei rezoluții majore în vederea modificării recomandărilor sale privind sănătatea.

PE LUNG

Potrivit ultimei versiuni a Clasificării internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite (ICD-11) publicat de OMS, „tulburările de identitate de gen” au fost reclasificate drept „incongruență de gen”. Neconformitatea de gen este acum inclusă în capitolul despre sănătatea sexuală, în loc de „tulburare mintală”, cum era cazul până acum.

„Excluderea identităților trans din lista tulburărilor psihice reprezintă un pas important spre respectarea drepturilor persoanelor transgender. Nu se cunoaște încă modul în care această schimbare va afecta procedura de recunoaștere juridică a sexului. Cu toate acestea, ea dă speranță unei îmbunătățiri treptate a atitudinilor din partea societății față de persoanele trans”, spune Alexandr Sugac, coordonatorul grupului de suport pentru persoanele transgender și gender neconforme, GENDERDOC-M:

Statele membre ale ONU, inclusiv Republica Moldova, sunt responsabile să pună ICD-11 în practică la nivel național până pe 1 ianuarie 2022.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Social

Țăranul care a îndrăgit fotografia

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Era un simplu țăran. A fost învățător de geografie la școala din sat, a lucrat la colhoz, a rânit omătul, a ridicat pământul, dar a reușit să povestească realitățile sovietice prin fotografie.

Numele lui Zaharia Cușnir a revenit pe buzele oamenilor în urmă cu patru ani, când un student la cinematografie, Victor Galușca, a descoperit peste 4000 de fotografii în podul unei case părăsite din satul Roșietici, Florești. 

PE LUNG

Zaharia Cușnir s-a născut în 1912. A copilărit în Imperiul Țarist, adolescența și tinerețea și-a trăit-o în România Mare, iar viața de adult, aproape toată, în Uniunea Sovietică. A trecut prin toate experiențele traumatizante ale comunismului − foametea, colectivizarea forțată, sărăcia, deznaționalizarea. 

Cu toate că făcuse școală la Iași, a fost nevoit să presteze munci necalificate, așa cum reiese din carnetul său de muncă: „săpat pământ înghețat, salahor la zidit, scos piatră, cărat lut 1 km, mânat vite”. Doar timp de trei ani a fost învățător de geografie la școala din sat. Apoi a fost fierar, zidar și o vreme – единоличник (țăran care nu era membru al colhozului sau care se opunea colectivizării), motiv pentru care a ajuns și la pușcărie.

Rutina zilnică, presiunile și supravegherea sovieticilor se pare că nu și-au pus o amprentă depresivă asupra lui. Într-o zi, o rudă, i-a arătat cum se face o fotografie. Zaharia era încântat. Și-a descoperit pasiunea de a îngheța fragmentele cotidianului și chipurile oamenilor pe care îi întâlnea în fiecare zi.

În timpul liber, urca pe bicicletă, își agăța de gât aparatul și o pânză albă pe care o folosea pe post de fundal pentru portrete și pornea prin satele vecine. Treptat, au început să apară și comenzile: să fotografieze la nunți, cumătrii, înmormântări, horele din centrul satului… Primea puțin, dar era fericit. Membrii familiei și consătenii considerau că fotografia pe care o face este „un moft pe propria cheltuială”. Dar acest „moft”, care reprezintă acum o arhivă valoroasă de fotografii documentare și un material etnografic important, ar fi murit odată cu ruinarea completă a casei în care a trăit Zaharia Cușnir, soția lui Daria și cei patru copii. 

Pasiunea pentru fotografie l-a ajutat pe Zaharia Cușnir să ducă oarecum o viață paralelă, care a scăpat nesancționată de către Fisc, cenzură și autoritățile de atunci. Participa la tot felul de evenimente care însuflețeau acea lume amărâtă, iar fotografiile sale pe care le-a făcut în perioada anilor `50-`80 deveneau puținele amintiri concrete ale oamenilor pe care îi întâlnea.

Zaharia Cușnir s-a stins în 1993, iar toate negativele atent decupate și fotografiile adunate de el cu grijă în plicuri și cutii, au fost adunate într-un geamantan care a fost pus în podul casei. Acolo a adunat praf și ani, în care nu au fost răscolite și privite de nimeni, decât în cazul când cineva a decis să fure geamantanul, iar fotografiile lui Zaharia Cușnir, au fost împrăștiate prin pod. Acestea au fost descoperite peste zeci de ani, curățate, restabilite și prezentate la expoziții din Moldova și România. Astfel, țăranul îndrăgostit de fotografie a devenit cunoscut oamenilor. 

Surse: pressone.ro; europalibera.org; moldova25.md 

Citește mai departe

Social

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Publicat

pe

De către

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu mai vor să rămână acasă… În fiecare an, tot mai mulți tineri din Republica Moldova aleg să părăsească țara. Potrivit Biroului Național de Statistică, în doar patru ani, peste jumătate de milion de moldoveni (562 574) au ales să emigreze.

În ultimii ani, mulți tineri din Moldova sunt atrași de Germania, unde legea stă în capul mesei, iar drepturile omului sunt respectate. Un adevărat punct de concentrare pentru moldoveni este Berlinul – un oraș dinamic, divers și tocmai potrivit de a începe un nou capitol în viață. 

Când a ajuns în Berlin, Mihai avea 28 de ani. Avea în buzunar 200 de euro, două genți pline cu mâncare pregătită de mama și mult entuziasm. „Nici nu-mi puteam imagina ce mă poate aștepta, dar știam că nu pot sta în Moldova”, povestește el. Mihai Cibotaru este din satul Rădoaia, r. Sângerei. A început să lucreze de la vârsta de 16 ani. În timpul vacanței de vară pleca pe două luni în Rusia sau în Elveția. „Făceam bani pentru Colegiu. Nu puteam să-i las pe părinți să cheltuie pentru mine”, spune Mihai. Știa că le este greu să crească cinci copii și nici nu voia să stea pe capul cuiva. 

După universitate, la 24 de ani, a decis să-și deschidă o mică afacere la el în sat. A găsit un magazin vechi, care nu funcționa deja de 10 ani și l-a transformat într-o cafenea. „Nu am deschis un bar cu băuturi, ci un loc pentru tineri unde să stea cu prietenii, să poată juca biliard, darts, heckey și fotbal de masă”, povestește Mihai. 

200 de euro, 2 genți și mult entuziasm

Dar peste câțiva ani, tânărul a înțeles că pentru dezvoltarea afacerii are nevoie de bani. Trebuia să plece să lucreze peste hotare. Alegerea a căzut pe Germania. Deși nu știa deloc limba și nici măcar ce poate să-l aștepte, în urmă cu doi a urcat într-un autocar și a venit în Berlin. Drumul i-a fost plin cu peripeții, dar nici asta nu l-a oprit din cale. „Le spun oamenilor că nu trebuie doar să ne plângem, dar să și acționăm”, spune el zâmbind. 

Enlarge

Photo-2
Mihai Cibotaru

Și-a găsit un loc de muncă, apoi altul. A lucrat peste program, iar serile fugea la orele gratuite de limbă germană. „Nu cunosc germana bine, dar îi înțeleg și ei mă înțeleg”, constată el. La scurt timp, în Germania a venit și soția lui. 

„Situația din Moldova e atât de instabilă încât mulți aleg să plece. Noi toți: 4 frați și o soră suntem plecați. Sora e în Franța, fratele mai mare și eu suntem în Germania, un frate în Abhazia și altul în Italia”, descrie Mihai situația Moldovei care zilnic pierde tineri. 

Străin printre străini

El spune că îi place asigurarea, medicina, curățenia din Germania, dar totuși vrea să revină acasă. „Zilnic spun că vreau acasă. Dar soția mă întreabă ce vom face acolo? Eu o înțeleg, dar îi explic că oriunde nu ai fi ești un venetic, un gastarbaiter”, suspină Mihai, care visează să contribuie la schimbarea spre bine în Moldova. „Aici este totul de ce e nevoie, dar la noi nu. Dar eu mereu sper că va fi bine și la noi”, recunoaște el. De aceea, Mihai se implică în mai multe acțiuni de voluntariat la el în sat: aduce cadouri de Crăciun pentru peste 600 de copii, oferă ajutoare bătrânilor nevoiași și demonstrează că și câțiva oameni pot schimba lucrurile.

„Ne ducem să facem bani, dar uităm de ceea ce lăsăm și e cel mai scump – familia. Pentru că te duci, dar nu știi când ai să vii și pe cine ai să mai găsești”, constată cu  tristețe Mihai.

Cărările i-au adus în Berlin pe Iuliana și pe Marcel Sobieski. Doar că de această dată, Germania i-a ademenit cu oportunitățile de lucru, precum și cu viața culturală cu care respiră capitala germană. „Am găsit un loc de muncă potrivit. Am aplicat, susținut 5 interviuri și am fost anunțată că sunt angajată. Astfel, am ajuns în Berlin în septembrie 2017”, povestește Iuliana, specialistă în previziuni economice. 

Enlarge

Photo-4
Iuliana și Marcel Sobieski

Iuliana recunoaște că i-a fost destul de ușor să se adapteze în noul oraș. „Ai un lucru, iar angajatorul are grijă de actele tale. Ce poate fi mai simplu? Iar ție nu îți rămâne decât să nu dezamăgești, să înveți limba și să respecți regulile de aici”, spune Iuliana.

Ritmul de viață și oamenii au convis-o să vrea să rămână în Germania. Astfel, la scurt timp, a venit și soțul ei Marcel, care administrează propria companie de soft. „Domeniul meu nu mă leagă de un loc anume. Astfel că îmi este mai ușor să mă adaptez. Apoi, Germania este una dintre cele mai mari centre de dezvoltare pentru IT”, subliniază Marcel. 

Tinerii spun că Berlinul i-a cucerit cu viața culturală. Ai toată gama de activități culturale pe care poți să le ai și care le lipseau acasă, în Moldova, spun ei. Deși nu știu cât timp vor sta în Berlin, totuși sunt convinși că acum sunt în locul potrivit pentru ei. Tinerii învață limba, pentru că adaptarea și integrarea, spun ei, începe anume atunci când vorbești și înțelegi limba țării în care stai. 

„Bătrânețea ne va prinde în Moldova”

Deși au emigrat, Marcel merge în Moldova în fiecare 2 luni. „Deplasările mele sunt legate de serviciu, pentru că acolo sunt o parte din echipa mea de lucru, dar și pentru că mă cheamă dorul de casă, de prieteni și de mâncare”, zâmbește Marcel. 

Întrebați de planurile de viitor și unde cred că-i va prinde bătrânețea, tinerii se pun pe gânduri, apoi se privesc, își zâmbesc complice: „Poate chiar vom ajunge în Moldova și vom rămânem acolo, dar deocamdată rămânem aici, pentru că e bine și pentru că acest oraș ne permite să ne dezvoltăm”, subliniază Iuliana. 

Potrivit datelor Biroul Naţional de Statistică, în fiecare an crește numărul cetăţenilor Republicii Moldova care emigrează în Germania. Dacă în 2015 au anunţat că pleacă 153 de persoane, atunci în 2018 numărul a ajuns la 350. Totuşi, cifrele reale ar fi mult mai mari şi asta pentru că mulţi emigrează fără a anunţa autorităţile sau pleacă cu cetăţenia unui alt stat european.

Citește mai departe

Sănătate

De ce străinii vin în R. Moldova să-și repare dinții

Publicat

pe

PE SCURT

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, bolile orale sunt cele mai frecvente boli necomunicabile și afectează oamenii de-a lungul vieții, provocând durere, disconfort, desfigurare și chiar moarte.

Pentru că serviciile stomatologice în Europa sunt considerate scumpe, mulți europeni vin în Republica Moldova pentru a-și trata dinții. De asemenea, diaspora moldovenească revine periodic acasă, întrucât serviciile stomatologice ar fi mai ieftine. Moldova.org a cercetat prețurile de pe piața moldovenească, dar și din câteva țări din UE.

PE LUNG

Prețurile serviciilor stomatologice în cabinetele private încep de la 100 de lei. De exemplu, unele cabinete stomatologice s-au adaptat clienților străini și afișează pe site-ul lor prețurile în euro. În continuare, vă prezentăm prețuri ale unor servicii stomatologice în cabinetele private din Chișinău:

  • consultație și plan tratament – 6 euro
  • radiografie – 5 euro
  • obturația dintelui – 25 euro
  • igienizare – 30 euro
  • albirea chimică, o arcadă – 50 euro
  • proteză totală – 170-280 euro
  • implant dentar – 230-320 euro

Comparând, în Europa, prețurile sunt mult mai mari decât în Republica Moldova. De exemplu, în Marea Britanie o consultație la stomatolog costă în jur de 78 de euro, iar un implant dentar se ridică la prețul de 1900 de euro.

În Germania, prețul unei consultații cu o radiografie este de 150 de euro. Igienizarea costă aproximativ 60 de euro. Albirea dinților costă aproximativ 450 de euro.

În Lituania, prețurile sunt puțin mai mici. De exemplu, o consultație costă 15 euro. Albirea costă aproximativ 190 de euro, iar obturația unui dinte de lapte costă 40 de euro în unele cabinete stomatologice private.

Citește reportajul Moldova și copiii ei cu dinții nespălați

Potrivit indexului DMFT, în 2017, țările cu cel mai bun scor în sănătatea orală sunt, în ordine descrescătoare: Franța, SUA, Mexico, Canada, Elveția, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, Germania, Danemarca.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie12 ore în urmă

Ce este inflația și de ce trebuie s-o înțelegem?

PE SCURT „Inflația este la fel de violentă precum un tâlhar, la fel de înspăimântătoare precum un hoț armat și...

Social15 ore în urmă

Raiul de la Piața Centrală și mirosul de la stația de epurare. Principalele probleme discutate la Primărie

PE SCURT Edilul capitalei Ion Ceban nu susține majorarea tarifelor de călătorie cu microbuzul și, cel mai probabil, nici Consiliul...

Sănătate2 zile în urmă

Obezitatea împotriva cancerului, mahmureala pentru vegani și de ce a surzit Beethoven. Ultimele știri medicale

PE SCURT Excesul de greutate poate ajuta pacienții cu cancer, vegetarienii suferă de mahmureală mai tare decât cei care mănâncă...

Reintegrare3 zile în urmă

Istoriile a 12 tineri care au făcut armata în regiunea transnistreană: „În armată nu se schimbă nimic. Așa a fost, este și va fi”

PE SCURT „Această istorie a început acum mai bine de un an. În luna noiembrie 2018 am făcut cunoștință cu...

Economie3 zile în urmă

Realitățile noului deceniu: „Tesla”, criptomonedele și roboți pentru explorarea selenară

PE SCURT Va putea în noul an, Tesla să mențină ritmul anului trecut, marcat de volume record de vânzări? Cum...

Ecologie3 zile în urmă

Ce i-a făcut pe 500 mii de oameni din întreaga lume să renunțe la carne

PE SCURT Organizația neguvernamentală Veganuary încearcă să convingă din ce în ce mai mulți oameni să renunțe la carne în...

Social3 zile în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Politică5 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe5 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Politică5 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică6 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție7 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

Politică2 săptămâni în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031