„Dacă mi-ar fi spus cineva în septembrie că o să particip la următoarea ediție a expoziției La Biennale di Venezia, nici nu discutam tema asta, nu credeam că o să particip”, spune artistul Pavel Brăila, care va reprezenta țara la Veneția în perioada 9 mai – 22 noiembrie.
Aceasta este prima participare oficială a Republicii Moldova în Bienala de Artă de la Veneția. Proiectul „În a mia și a doua noapte”, realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft, va fi prezentat în spațiul Santa Veneranda, parte a bisericii Chiesa dei Santi Geremia e Lucia din Veneția. „Într-un fel, suntem pionieri”, spune artistul, sugerând că prezența Moldovei cu un pavilion la Veneția ar putea marca începutul unei tradiții.
„Pavilionul de artă este, de fapt, o ambasadă culturală”
Pentru publicul larg, Bienala de la Veneția poate părea un eveniment rezervat exclusiv lumii artei. În realitate, este unul dintre cele mai vechi și influente formate culturale din lume, un spațiu în care arta devine limbaj diplomatic.
Bienala de la Veneția a fost fondată în 1895 și este cel mai vechi forum de artă contemporană. Giardini della Biennale este un parc public din Veneția care joacă un rol central în organizarea Bienalei de Artă și de Arhitectură. Aceste a fost gândit ca o grădină în care fiecare țară își construiește propriul pavilion. „Astfel, pavilionul de artă este, de fapt, o ambasadă culturală”, explică artistul.
Primele pavilioane au aparținut marilor puteri culturale, iar clădirile lor există și astăzi și spun, în sine, o poveste despre istoria și influența acelor state. De exemplu, pavilionul României a fost construit în perioada interbelică, în 1936. Pe măsură ce lumea s-a schimbat, mai ales după prăbușirea Uniunii Sovietice, numărul statelor participante a crescut, iar spațiul din Giardini nu a mai fost suficient.
„După apariția noilor state, nu a mai rămas loc în Giardini”, spune artistul. Astfel, multe țări, în special cele mai mici sau mai noi pe scena internațională, expun în alte spații din Veneția, transformând întregul oraș într-o hartă culturală extinsă. „Acolo se simte timpul în care trăiește fiecare țară. Vibrația aceasta o simți cu adevărat la fața locului”, zice Brăila.
Ce va reprezenta Pavilionul R. Moldova?
Detaliile despre Pavilionul Republicii Moldova sunt păstrate secret. Știm doar că proiectul presupune atât covoare moldovenești, dar și din alte țări care se vor intersecta între ele și vor ajunge să reprezinte, de fapt, o lume întreagă. „Am avut o înțelegere cu echipa să nu oferim prea multe informații. La fel au făcut și alte state. Dar am o intuiție clară – cei care vor vizita Pavilionul Moldovei, strunele sufletului lor vor fi atinse”, spune Pavel Brăila.
El se arată convins că mesajul proiectului va fi înțeles atât de publicul din Moldova, cât și de cel de peste hotare. „Covorul este ceva foarte cunoscut în lume. Nu trebuie să inventezi nimic”, adaugă el. După Veneția, lucrarea va fi adusă în Moldova și va fi expusă la Muzeul Național de Arte.
„Nu ne dorim neapărat ca oamenii să plece de la expoziție cu întrebări, ci mai degrabă cu dorințe, dorința de pace, siguranță și viitor. Arta nu oferă întotdeauna răspunsuri, ci creează emoții și deschide perspective”, conchide artistul.
La început a fost „Magic carpet”
Ideea covoarelor zburătoare ale lui Pavel Brăila, care vor face parte din tema centrală a pavilionului țării noastre, își are originea încă din 2018, când valuri de refugiați din Siria încercau să fugă din zonele de conflict din propria țară spre Europa. „Refugiații din Siria care voiau să fugă din țară, unde era război și să ajungă într-un loc mai sigur, care era Europa. Ei nu ajungeau, practic plecau din porturi și se înecau”, povestește artistul. Pentru artist, aceste imagini au devenit imposibil de ignorat, generând și un sentiment de neputință: „Cum noi în secolul XXI nu putem salva umanitatea? Nu putem face nimic cu chestii care aparent par foarte simple.”
Atunci gândul l-a dus spre Siria, „vechea Persie”, pe care o asociază cu originea uneia dintre cele mai cunoscute colecții de povești din lume, „O mie și una de nopți”, în care apare și „covorul zburător”.
Atunci, artistul a legat această idee de tehnologia vremii – dronele, care atunci nu erau încă folosite ca arme. „Dronele nu erau o armă. Erau folosite pentru filmare, livrare, supraveghere sau salvare”, spune artistul. Așa a prins contur ideea. Împreună cu inginerul Sergiu Iachimov, cu care colaborează de foarte mulți ani, el a început realizarea proiectului, unde un covor țesut era ridicat de drone, pe care l-au numit „Magic carpet”.
Ulterior, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al Israelului împotriva Palestinei au amplificat dimensiunea simbolică a covorului. Acesta a ajuns să reprezinte nu doar speranța, ci și nevoia urgentă de evacuare, de protecție, de ieșire din „epicentrul acestui coșmar”. „Mai mult, dronele, care au devenit o armă principală a războiului contemporan, sunt transformate aici din instrumente de luptă în echipamente de salvare”, spune artistul.
Pavel Brăila explică că titlul „În a mia și a doua noapte” capătă un sens profund în realitatea dură de azi. „Trăim într-o lume fără reguli. Tot ce se întâmplă arată că au revenit timpurile «junglei»: cine are puterea, acela decide și poate face ce vrea”, spune artistul.
Chiar dacă războaiele nu au dispărut niciodată, ele erau percepute ca realități îndepărtate. „Această percepție se schimbă radical atunci când războiul devine proximitate: când trăiești la granița războiului, percepi altfel pacea”, adaugă el.
Ironic, dar Rusia și Israelul vor avea și ele Pavilioane în cadrul acestei ediții a Bienalei. Comisia Europeană a condamnat decizia Bienalei de la Veneția de a permite Rusiei să participe și chiar a avertizat că finanțarea acordată Bienalei prin programul Creative Europe MEDIA ar putea fi suspendată sau retrasă dacă Rusia va participa. De asemenea, Bienala a fost supusă unor critici din partea Grupul Art Not Genocide Alliance (ANGA), o coaliție internațională de artiști, curatori și lucrători culturali, care a cerut excluderea Israelului de la ediția din 2026.
De ce Pavel Brăila?
Proiectul a fost elaborat și prezentat inițial la concursul pentru Pavilionul României pentru această expoziție internațională. Totuși, proiectul a trecut doar de prima etapă de preselecție în țara vecină. În România concursul a fost câștigat de un duo artistic: Anca Benera și Arnold Estefán cu proiectul „Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor”.
La scurt timp însă de acest proiect s-a interesat Ministerul Culturii de la Chișinău, care i-a acordat sprijin artistului și pentru concursul din România. Proiectul a fost preluat instituțional de Ministerul Culturii din Republica Moldova, pas care, spune Pavel Brăila, schimbă pentru el semnificativ sensul participării la Bienală. „Pavilionul înseamnă că reprezinți vocea statului, ideea lui, respirația contemporană, ceea ce trăiește țara”.
