Tardivitatea și ineficiența caracterizează autoritățile moldovenești care au așteptat mai mult de trei săptămâni pentru a dispune alocarea unui ajutor financiar pentru sinistrații moldoveni din Nordul Italiei. Guvernul a decis deblocarea a 220 mii de lei pentru necesitățile moldovenilor , păgubiți în urma ciclului de seisme care i-a deposedat nu doar de locuițe, dar și de locuri de muncă. În fond, reprezentanții diasporei, furnizori fermi de remitențe din străinătate în țara natală, s-au confruntat cu o incapacitate totală a autorităților de a recționa de urgență cu un plan concret de acțiuni de ajutorare a moldovenilor aflați la nevoie.
Din datele remise de oficialități până în prezent, moldovenii din regiunile italiene sinistrate au obținut 21 de titluri de călătorie și 15 procuri, adică, în total, au beneficiat direct 36 de moldoveni. Cel puțin asta reiese din informația sărăcăcioasă oferită de sursele oficiale. În continuare nu sunt publicate date despre numărul și lista moldovenilor care intră în categoria de sinistrați și modalitățile prin care moldovenii de acasă ar putea contribui pentru a-și ajuta rudele și membrii de familie.
Până acum nu a fost ințiată o linie fierbite, deși cei din diasporă apelează după ajutor chiar și acum. Niciun fond public pentru sinistrații moldoveni nu a fost înființat și nici măcar proiectat la nivel de idee. Aceasta reliefează cât de defectuoasă este interacțiunea dintre diasporă și oficialitățile de acasă, care nu au transmis nici măcar un mesaj de solidaritate sau de încurajare. În tot acest răstimp, misiunea diplomatică de la Roma publică necontenit informații despre festivități culturale, desconsiderând în cea mai deschisă formă nevoile cetățenilor care au suferit în urma cutremurelor.
Superficialitatea cu care autoritățile tratatează situația sinistraților moldoveni din Italia este alarmantă, în condițiile în care diaspora întreține în mare parte bugetul național, consumul intern, bunăstarea multor familii, îndepărtând statul de la un faliment. Ambele structuri poartă vina pentru acest deficit de atenție față de moldovenii de peste hotare, în special cei care în mod colectiv suferă și au nevoie de asistență și protecție din partea statului de origine, anual deservit indirect de 1 milion de muncitori moldoveni aflați la muncă în Europa și Rusia.
În atribuțiile Biroului de Relații Interetnice de la Chișinău intră susținerea diasporelor, dar pe pagina online a instituției nu poate fi găsită nicio informație actualizată vizavi de cei păgubiți de calamități. O scenă similară se atestă și în cazul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, care nu este în stare să publice zilnic cele mai importante date despre serviciile și numărul conaționalilor ajutorați în final.
Relația dintre statul de origine și cetățenii aflați în afara frontierelor naționale este totalmente opacă, dar coincide întocmai cu atitudinea autorităților față de populația rămasă acasă. Diferența este că de gastarbaiteri depinde economia națională, dar și bunăstarea numeroaselor familii interconectate la remitențe. Guvernarea trebuie să țină cont de aceste aspecte, inclusiv din perspectiva electorală, deoarece ignorarea lor va însemna pierderea unui suport politic semnificativ, fără de care, comuniștilor le va fi mai ușor să obțină o majoritate cât mai largă la următoarele alegeri.
În cel mai apropiat timp, Guvernul trebuie să evalueze și să ajusteze activitatea Biroului pentru Relații Interetnice și a Ministerul de Externe, verificând modul de funcționare a misiunilor diplomatice. Totodată, situația creată dovedește în mod repetat necesitatea unei Agenții specializate pentru problemele diasporei sau a unui Minister relevant. Dar în condițiile de austeritate constituirea unei noi structuri este practic imposibilă, ceea ce face imperativă revizuirea și îmbunătățirea instituțiilor deja existente. Ezitările vor îndepărta cetățenii de statul de origine și îi vor lega și mai mult de țările gazdă, încurajând deznaționalizarea și dezrădăcinarea moldovenilor.
