În Chișinău sunt înregistrate 222.180 de autoturisme, potrivit Agenției Servicii Publice), la o populație de 469 402 (conform recensământului din 2014), ceea ce înseamnă că fiecare a doua persoană deține un automobil, lucru care nu a fost luat în calcul când a fost creată infrastructura din capitală. De aceea, în orele de vârf orașul este gălăgios, cu ambuteiaje și ore de așteptare mai mari. O soluție în acest sens, spune specialistul în siguranța infrastructurilor rutiere, Ilie Bricicaru, este crearea unei infrastructuri potrivite pentru transportul alternativ. „Conform studiilor științifice, circa 60% din populație este interesată să circule cu bicicleta, dar oamenii nu se simt în siguranță în trafic. În acest sens, necesitatea infrastructurii pentru biciclete într-un oraș modern nu poate fi pusă sub niciun semn de tăgadă”, crede Ilie Bricicaru.
El constată că în ultimii 50 de ani s-a oferit prioritate celor care circulă pe patru roți. „Iar astăzi, trecerea la un sistem mixt de circulație în zonele urbane este foarte dureroasă, inclusiv și din punct de vedere administrativ. Există o rezistență aprigă a funcționarilor la asemenea reforme. Însă aceste reforme se fac nu doar la nivel local, ci și de stat. De multe ori, este insuficient ca un primar să vrea și să facă ceva reformator, fiindcă vor fi cei care îi vor spune că legea (norma) nu permite, și aici se va termina, pe când în Occident își vor pune întrebarea: «ce trebuie să facem ca să fie posibil?». Asta e marea diferență între noi și ei”, adaugă Ilie Bricicaru.
Cu toate acestea, specialistul susține că Ucraina este una dintre fostele țări CSI care a început să lucreze mult la crearea unei infrastructuri pentru transportul alternativ. Administrația Kiev-ului a adoptat recent un plan de acțiuni pentru crearea unei rețele urbane a rutelor pentru biciclete, cu marcaje, indicatoare și iluminare specială.
„Pentru a obține rezultate bune este nevoie de constrângeri, cum ar fi locuri de parcare puține și cu plată, infrastructură neprietenoasă pentru automobile etc. Toate acestea vă vor «ruga» să lăsați mașina acasă sau într-o parcare la o margine de oraș și să utilizați bike-sharing sau transportul public pentru a ajunge în zona centrală. Sper că în următorul an vom vedea și un astfel de început, însă administrația locală trebuie să nu uite să apeleze la specialiști, înainte de a începe ceva”, subliniază Bricicaru.
Potrivit unui sondaj realizat de cei de la copenhagenizeindex.eu, care analizează din 2011 infrastructurile orașelor din întreaga lume, în anul 2019 Copenhaga a fost desemnată drept orașul cu cele mai sigure și prietenoase străzi pentru bicicliști.
„Ca să-i forțezi pe oameni să se deplaseze la distanțe mici fie cu transportul public, fie cu transportul personal cu două roți, de multe ori trebuie să creezi condiții bune pentru bicicliști, în detrimentul automobilelor”, a declarat în cadrul unui interviu Morten Kabell, fostul expert în tehnologie din cadrul primăriei din Copenhaga și unul dintre autorii realizării acestui index anual.
Victor Chironda, fost activist civic care acum este viceprimar al capitalei, spune că „este foarte realist să transformăm Chișinăul într-un oraș prietenos pentru cicliști. Am scris în 2018 și un studiu în acest sens (Modernizarea și eficientizarea sistemului de transport din Chișinău prin implementarea transportului alternativ:), în care am demonstrat că Chișinăul are potențial mare pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete. Noi suntem acum la faza incipientă, dar ne propunem să dezvoltăm în următorii ani o rețea cât mai mare de piste și benzi pentru biciclete“.
