Ce ne facem cu Transnistria? Igor Munteanu: Conflictul nu este o piedică, ci mai degrabă un argument în plus pentru UE

În urmă cu două zile, președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Dar ce înseamnă asta în contextul în care țara noastră are un teritoriu pe care nu-l controlează de facto, am discutat cu Igor Munteanu, expert IDIS Viitorul și fost ambasador al Republicii Moldova în SUA.

Agresiunea Rusiei contra Ucrainei schimbă complet datele problemei, spune expertul. Dacă, în mod obișnuit, procedurile de aderare la UE sunt graduale, cu negocieri îndelungate, acum nu e deloc o „situație obișnuită”. Astăzi, UE este obligată să răspundă celei mai grave provocări de securitate din vecinătatea sa de la înființare. Respectiv, acest mesaj poate fi de solidaritate profundă cu poporul ucrainean, fie de opacitate și confuzie geopolitică, având costuri extrem de grele pentru evoluțiile politice viitoare ale Uniunii.

Procedură accelerată pentru Kiev, Tbilisi și Chișinău

Invazia militară rusă arată însă că și Republica Moldova, și Georgia sunt la fel de vulnerabile în fața unei ofensive rusești, astfel încât UE ar fi obligată să răspundă pozitiv cererilor primite de la Kiev, Tbilisi și Chișinău, urmând o procedură accelerată de acceptare a unei perspective de aderare.

În condițiile unui război de anexiune, opinează Igor Munteanu, „UE nu cred că s-ar putea împiedica de faptul că anumite teritorii din Georgia și Moldova sunt ocupate de forțele rusești, pentru că însăși războiul din Ucraina indică foarte clar cine este statul agresor, din vina cui aceste conflicte au fost înghețate, iar apoi dezghețate, sugerând regândirea abordărilor și politicii pe care Uniunea Europeană ar trebui s-o adopte mai departe”.

Altfel spus, explică expertul, existența unui conflict înghețat nu este o piedică, ci mai degrabă un argument în plus pentru ca UE să ofere perspectiva de aderare așteptată de toate cele trei state din grupul de țări „Trio+” al Parteneriatului Estic.

„Cine spune astăzi că nu există proceduri simplificate de aderare ar trebui să recunoască că nici războaie atât de barbare nu au existat în istoria Europei după cel de-al doilea război mondial”, adaugă acesta.

Nici măcar pe timpul lui Stalin, Rusia nu a fost atât de blamată

Igor Munteanu zice că declarațiile precum că cererea de aderare la UE ar putea enerva Federația Rusă sunt nejustificate, întrucât „Rusia e enervată acum de multe lucruri”.

„În primul rând, pentru că ofensiva sa militară se ciocnește de o rezistență acerbă din partea ucrainenilor. Rusia are pierderi masive de forță militară, iar bombardamentele barbare asupra orașelor și populației civile au creat o situație de izolare internațională nemaivăzută pentru Rusia. Nici măcar pe timpul lui Stalin Rusia nu a fost atât de blamată, pe bună dreptate, pentru crime de război, pentru violența și ferocitatea cu care-și urmează scopul cinic de capturare a Ucrainei”, explică Munteanu.

Moscova nu are nici timp și nici chef să se ocupe azi de Tiraspol

Igor Munteanu zice că reacția Tiraspolului imediat după depunerea cererii de aderare la UE de către Chișinău, prin care a cere recunoașterea independenței sale, este una firească.

Expertul menționează că războiul din Ucraina este o „mare ocazie” pentru Tiraspol pentru a cerși un statut similar cu cel al Donbasului. Dacă Moscova ar fi convinsă că va câștiga războiul în Ucraina, acest demers al Tiraspolului ar avea sens. Dar, în acest moment, planurile de ocupație militară a Ucrainei se lovesc de o rezistență armată complet neașteptată.

Armata ucraineană rezistă, deși a suferit mari pierderi, mișcarea de guerilla contra invadatorilor prinde forță mai ales în centrele urbane mari, iar instalarea unui guvern marionetă la Kiev pare tot mai puțin probabilă, explică Munteanu.

„Se pare că Rusia a pierdut inițiativa militară, iar jackpotul său ideologic, legat de așteptarea că populația va întâmpina cu flori și baloane colorate înaintarea trupelor sale, este tot atât de mincinos ca și mitologia genocidului din Donbas. Cu cât acțiunile miliarilor ruși devin mai sângeroase, cu atât Moscova se trezește că acțiunile sale sunt contestate pe plan intern, au loc dezertări masive din rândurile militarilor săi, iar deciziile lui sunt tot mai puțin populare, în ciuda propagandei și represiunilor contra presei libere.

Nu cred că Rusia ar avea astăzi capacitatea de a-și instala controlul asupra Kievului. În aceste condiții, Moscova nu are nici timp și nici chef să se ocupe azi de Tiraspol, care ar avea o minimă utilitate numai dacă Rusia ar avea suficiente forțe să debarce la Odesa, cu încercuirea acestui oraș dinspre Mîkolaiv și Herson, dar aceste acțiuni ar avea nevoie de o mobilizare suplimentară de trupe militare, pentru care nu există în acest moment resurse și timp”, explică el.

Ce ar trebui să facă Chișinăul

Igor Munteanu spune că ideea „renunțării la regiunea transnistreană pentru a accelera integrarea în UE” este una nefondată și inacceptabilă conform principiilor relațiilor internaționale.

Expertul menționează că însăși ideea că Tiraspolul cere independență iar unii politicieni s-au activizat recent pentru ca să-i promoveze planurile, vorbește despre faptul că acest regim separatist a supraviețuit numai prin complicități și corupție.

„Este suficient să blocăm sursele principale de alimentare a regimului din comerțul cu piețele europene, să reconectăm consumul de energie (gaze și electricitate) la alți furnizori, alternativi Gazpromului, și regimul va cădea ca un sac de cartofi, la fel și pretențiile alimentate generos de sponsorii lor ruși. Însă, pentru asta, Republica Moldova are nevoie de mai multă principialitate în politica sa internă, mai multă concretețe și realism în politica externă, mai multă onestitate în raport cu populația care a dat nume și legitimitate acestui stat”, concluzionează Igor Munteanu.

Mă visez în presă de pe la 15 ani. Tot atunci am început să public în ziare pentru elevi, să particip la proiecte radio. Am fondat reviste studențești, platforme online, ador Social Media. Am dus un blog activ peste zece ani și nu-mi imaginez să treacă o zi fără să scriu câteva rânduri. Am preluat administrarea Moldova.org în 2012 și nu mi-e frică să-l numesc proiectul vieții. Nu mai am timp pentru reportaje, eseuri și toate textele pe care visez să le scriu pentru Moldova.org, dar sunt fericită că pun umărul prin proiectele pe care le dezvoltăm la existența acestei echipe care documentează, scrie și publică materiale cu care ne mândrim.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.