Ce este demisia de onoare și cum îți poate salva ce-a mai rămas din reputație

Acest articol vine ca reacție la următoarea declarație a lui Nicolae Furtună, șeful Agenției Naționale de Sănătate Publică.

„În toată lumea COVID-ul a luat viața celor care și așa erau o povară pentru ei și pentru cei din jur. Oameni care se chinuiau, în stadii terminale de cancer, în stadii avansate de diabet zaharat, cu patologii cardiovasculare. Acest lucru s-a întâmplat și în Italia, și în Franța, din nefericire, și în Republica Moldova.”

Declarațiile lui Furtună, una dintre principalele persoane care a gestionat criza de Covid-19 în Republica Moldova au generat reacții pe rețelele de socializare, iar unii internauți și chiar persoane publice au cerut demisia șefului ANSP.

Printre aceștia se numără Andrei Năstase, Ala Nemerenco, Ruxanda Glavan și Valeriu Ghilețchi. (Lista se actualizează.)

Recent Nicolae Furtună și-a cerut scuze, spunând că „eu altceva am avut în vedere prin povara infecției cu Covid”.

Citește și: „Medicii pe care i-am pierdut”

În acest context, reamintim că demisia de onoare este atunci când un angajat, de obicei de rang înalt, din sectorul public, își dă demisia în urma unor întâmplări grave petrecute în subordinea sa, în urma unor acte sau declarații grave, mai ales dacă acestea s-au petrecut din vina persoanei în cauză. Cu toate astea, în Moldova nu există foarte multe exemple de demisii de onoare. Una dintre cele mai recente demisii răsunătoare, care s-a întâmplat ca urmare a unei ample campanii pe internet, dar și datorită contextului politic favorabil, a fost cea a procurorului general Eduard Harunjen în vara 2019.

Un material despre demisiile de onoare realizat de BBC, se spune că felul în care o persoană părăsește locul de muncă îi poate afecta cariera pentru totdeauna. „Unii își dau demisia cu capul plecat de rușine, alții o fac ca pe un gest de sfidare și sunt chiar și dintre cei care recunosc că au greșit și pleacă în liniște. Alții așteaptă prea mult.”

În țările din Vest există multiple cazuri în care angajații publici care au gestionat prost criza de coronavirus și-au dat demisia. Ministrul Agriculturii din Irlanda și-a dat demisia după ce a participat la o partidă de golf care încălca regulile din țară; Ministrul Sănătății din Polonia și-a dat demisia în urma unui scandal legat de procurarea dubioasă a unor echipamente medicale. În luna mai, unul dintre consilierii pe sănătate ai guvernului britanic și-a dat demisia după ce a sfidat carantina și a primit o persoană în vizită. Și cel mai longeviv prim-ministru al Japoniei și-a dat demisia în timpul pandemiei, din cauza problemelor de sănătate, deși zvonurile spun că există posibilitatea ca plecarea lui din funcție să fi fost cauzată de criza economică prin care trece Japonia în prezent.

Am absolvit Facultatea de Jurnalism la Iași și am acumulat o experiență de peste 10 ani în presa scrisă, televiziune, podcasting și presă online. Am lucrat și în domeniul jurnalismului financiar, comunicării guvernamentale și corporative. Îmi împart viața între Spania și Moldova și cred că scrisul are puterea de a schimba lumea.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Subiecte similare