Connect with us
"
"

Diaspora

Blocați între două lumi – migranții moldoveni fac tot posibilul pentru a-și câștiga existența

Publicat

pe

Criza COVID-19 a lovit recent și Republica Moldova – o țară cu venituri medii și mici. Fiecare al patrulea cetățean își câștigă permanent sau temporar existența peste hotare, iar pandemia a fost o lovitură grea pentru venituri și siguranța în ziua de mâine.

Printre cei mai afectați sunt migranții circulari: lucrătorii care circulă între casă și țara-gazdă, împărțindu-și viețile în sezoane „la domiciliu” și „la lucru”. Odată cu pandemia de COVID-19, mulți lucrători s-au trezit blocați în unul din aceste sezoane: în Moldova, fără posibilitatea de a se întoarce la locurile de muncă din străinătate care le întrețin familiile, sau într-o țară de peste hotare, fără să poată să lucreze, să trimită bani acasă sau să fie alături de cei dragi.

Enlarge

cristian-caras-Moldova-2
Cristian Caras la muncă

Este și cazul lui Cristian, 31 de ani. În pofida faptului că are studii în administrarea afacerilor, de 11 ani el petrece mai mult timp peste hotare decât în Republica Moldova, economisind treptat pentru o mică afacere de familie – un club de noapte. Cristian lucra în construcții în Germania și petrecea trei luni acolo, iar o lună – acasă, ocupându-se de afacere.

Criza COVID-19 i-a dat planurile peste cap.

„M-am întors acasă la sfârșitul lui martie pentru o lună, ca de obicei. Atunci când a fost declarată starea de urgență, credeam că-mi voi redirecționa eforturile pentru a-mi dezvolta afacerea. Acum, însă, nu pot nici deschide afacerea mea în Moldova, nici pleca în Germania, chiar dacă mai am un loc de muncă acolo”, spune el.

Enlarge

cristian-caras-Moldova-1
Cristian cu familia

Foarte multe persoane trăiesc aceeași incertitudine ca și Cristian, atât în Moldova, cât și în diasporă. În 2019, circa 246.000 de muncitori migranți moldoveni, intenționau sau erau gata să lucreze temporar peste hotare. Aceasta reprezintă circa 27% din populația activă a Republicii Moldova.

Republica Moldova depinde foarte mult de remitențe, având un salariu mediu brut de aproximativ 370 EUR în anul 2019, unul dintre cel mai mic în Europa de Est. Migranții au trimis acasă 1,9 miliarde USD în 2019, ceea ce reprezintă circa 16% din PIB-ul acelui an. Acest fapt poziționează Moldova în topul celor 20 de țări extrem de dependente de remitențe.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), aproximativ două treimi dintre cei 272 de milioane de migranți internaționali din lume sunt lucrători migranți. Aceștia transmit acasă peste 689 miliarde USD anual.

Un sfert din gospodăriile din Republica Moldova s-ar fi situat sub pragul sărăciei, dacă nu ar fi fost remitențele. Întrucât 17% dintre toți migranții au încetat să trimită bani din cauza COVID-19, 37.000 gospodării din Republica Moldova ar putea cădea sub pragul sărăciei – ceea ce înseamnă circa 109.000 persoane.

Din fericire, unii lucrători de peste hotare au putut să-și păstreze locurile de muncă. Anatol Lașcu, un alt moldovean care se află acum în Irlanda, a deprins tainele pregătirii unei pizza, iar acum lucrează 7 ore pe zi la un restaurant. Faptul că produsele alimentare pot fi livrate înseamnă că el încă are de lucru. Pentru Anatol, însă, problema este că nu se poate întoarce acasă. Pentru o vreme, el va putea să-și vadă familia doar online.

Enlarge

anatol-lascu-15
Anatol Lașcu vorbește cu familia lui

„Obișnuiam să-mi văd familia la fiecare trei luni. Însă am primit salariul, iar oficiile poștale funcționează, deci cel puțin pot trimite bani acasă”, spune el.

Enlarge

anatol-lascu-1
Cadourile care încă n-au ajuns în Moldova

Majoritatea migranților bărbați din Republica Moldova pleacă peste hotare pentru a lucra în construcții, agricultură sau în domeniul serviciilor în țări precum Rusia, Israel și în țări europene, în timp ce femeile lucrează ca îngrijitoare casnice și în domeniul serviciilor în Italia, alte țări europene și Israel. Pandemia i-a lăsat pe mulți dintre ei în condiții de muncă precare, mai ales pe cei cu statut nereglementat – fără acces la un venit stabil, servicii de sănătate sau acces la prestații sociale sau de șomaj în țările gazdă.

Din anul 2015, PNUD Moldova, cu susținerea Elveției, a depus eforturi pentru a schimba perspectiva asupra migrației. În loc să o considerăm ca o pierdere a capitalului uman, o privim mai mult ca pe o oportunitate de dezvoltare, în special a zonelor rurale. Am reușit să reorientăm remitenţele migranților de la consumul privat la proiectele de îmbunătățire a serviciilor locale, cu implicarea migranților în procese de dezvoltare locală prin intermediul Asociaţiilor de Băștinași. Circa o cincime din comunitățile din Republica Moldova sunt susținute de migranți prin intermediul remitențelor. Ei susțin inițiativele de dezvoltare, precum iluminarea stradală, infrastructura pietonală și întreținerea drumurilor.

Din cauza impactului pandemiei COVID-19, Banca Mondială estimează un declin de 20% a remitențelor în țările cu un venit mic sau mediu, și de aproximativ 28% în statele din Europa și CSI. Acest lucru va afecta economia Republicii Moldova.

PNUD Moldova a demarat de curând evaluarea impactului socio-economic al COVID-19, din numele Organizaţiei Naţiunilor Unite în Republica Moldova, astfel încât să putem susține recuperarea țării din criză. Este evident că în Republica Moldova izolarea a perturbat piața forței de muncă. A afectat considerabil afacerile locale, din cauza scăderii vânzărilor, restricțiilor administrative, accesului restricționat la materie primă și subminării rețelelor de distribuție etc. De asemenea, au fost afectate grupurile vulnerabile, inclusiv cele care se bazau, în mare parte, pe remitențe. Lipsa remitențelor lezează nu doar familiile, dar stopează și activitățile pentru dezvoltarea comunității.

Migrația va continua odată ce vor fi ridicate toate restricțiile de călătorie. Noi vom continua să ne concentrăm asupra valorificării potențialului migrației pentru dezvoltarea țării. Acest lucru presupune colaborarea cu comunitățile locale pentru a le susține pe calea redresării economice prin direcționarea sprijinului diasporei și ajutând migranții să-și utilizeze abilitățile și cunoștințele într-un mod productiv aici, pe piața forței de muncă din Republica Moldova. Nu știm cum va arăta viitorul, însă vom continua să lucrăm asupra consolidării oportunităților acasă.

Autoare: Zinaida Adam, manageră de proiect, „Migrație și dezvoltare locală”, PNUD Moldova

Social

Neesențialii: Istoria unor evenimente anulate

Publicat

pe

De către

Zâmbete, îmbrățișări, muzică bună ce răsună în surdină, copii alergând în jur în timp ce părinții îi privesc nonșalant, sorbind dintr-o limonadă sau o bere rece și discutând cu producători autohtoni, cu prieteni. YardSale este târgul care făcea străzile să bubuie de veselie și oameni inspirați să descopere lucruri noi. Astăzi, străzile tac, copiii privesc strada de la geam, iar părinții lucrează în fața calculatorului, dacă pot.

Pandemia le-a ruinat planurile, a anulat evenimentele, a rupt zilele de pe calendar și s-a așternut tăcerea. COVID-19 i-a făcut pe organizatorii de evenimente să se simtă și mai neesențiali pentru autoritățile care nu s-au gândit la ei.

În seria de interviuri „Neesențialii” vorbim despre cei care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Însă, acum, în timpul pandemiei, sunt lăsați singuri în fața greutăților, devenind aproape invizibili pentru autorități. În al doilea episod de „Neesențialii”, vorbim despre cei care creează voia bună și vin la pachet cu divertismentul. Au avut planuri mari, dar au rămas fără nimic. 

Neesențialii – Evenimente

Ce să faci când nu mai poți organiza evenimente? Ce să faci dacă asta este munca ta? Ce să faci dacă într-o clipă ai rămas fără lucru și atât de neesențial pentru stat? Și în acest episod vorbim despre oameni talentați, inspirați, dar care au devenit atât de neesențiali.

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 22 juni 2020

10 ani de iarmaroc

În acest an, YardSale, iarmarocul unde poți găsi de toate de la haine până la o gamă largă de produse handmade, avea să fie unul cu totul și cu totul special. S-a maturizat, a împlinit deja un deceniu și „părinții” voiau să cheme și mai multă lume și să-i surprindă. Eugenia Boldescu își amintește despre planurile lor cu tristețe. Nu a știut ce ar putea urma. Nimeni nu se aștepta. Au fost luați prin surprindere și tulburați.  

„La 10 mai trebuia să fie ziua cea mare – aniversarea YardSale. Acest an era să fie altfel. Am decis să-l modernizăm, să introducem mai multe activități sociale, să extindem zona pentru copii formând o adevărată tabără de cunoștințe și distracție. Am pus accent pe colaborarea cu designerii locali…”, povestește Eugenia, luată de valul de entuziasm cu care schițau toate aceste idei. 

Pandemia a avut alte planuri. După primele două luni de izolare și urmărit știrile, au anulat și celelalte trei „yard-uri” tematice programate pentru Ziua ecologiei, Sun Dă-i Fest, Food Fest etc. Dar totul brusc s-a oprit. Nimic nu a mai mișcat. Totul a fost închis. Lucrurile au fost adunate în depozit și lăsate acolo, dar nu uitate. „Nu știu cum vom trece peste această criză, fiind doar pe cont propriu”, recunoaște Eugenia.

Criza nu s-a încheiat

Dacă munca ta este organizarea evenimentelor (pe care nu îți mai este permis să le organizezi) este imposibil să obții vreun venit, spune ea. Dar cel mai mult o doare faptul că lucrurile continuă să fie neclare. Autoritățile impun restricții, dar nu vin cu nicio soluție. „Dezamăgirea este mai mult în deciziile evazive ale guvernului, lipsa planului de ieșire din criză, lipsa strategiei de susținere a business-ului legat de evenimente, divertisment, educație, turism, etc”, constată ea. 

Cu toate acestea, Eugenia încearcă să alunge gândurile triste și pesimiste. Ea continuă să viseze la ziua când oamenii se vor aduna și viața va prinde noi culori. „Oricare va fi data, oricum visăm la următorul YardSale”, povestește ea. Pentru că asta e ceea ce le conturează viața, îi dă valoare și îi face fericiți. „Noi suntem o parte a culturii acestei țări și platforma importantă de comunicare. YardSale va reveni, susținut de prietenii, cu noi puteri”, spune Eugenia Boldescu, continuând să privească știrile și să descifreze neclaritățile difuzate de către autorități. 

Citește mai departe

Social

Neesențialii: Istoria unui restaurant cu ușile închise

Publicat

pe

De către

Pentru stat au fost doar simpli plătitori de impozite. Pentru oameni –  cei care au amenajat un spațiu atmosferic, special, unde să-și poată petrece plăcut timpul la un pahar de vin și un steak. Însă, pandemia le-a zdruncinat micile afaceri, i-a forțat să-și închidă localurile, să suporte pierderi mari și lipsuri, să ia credite pentru a-și ajuta angajații să se mențină pe linia de plutire. Acum sunt nevoiți să învețe să descifreze corect puzzle-ul propus zilnic de autorități, în caz contrar – riscă amenzi dure.

În seria de interviuri „Neesențialii” vorbim despre cei care și-au construit afaceri cu propriile puteri. Despre cei care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Însă, acum, în timpul pandemiei, sunt lăsați singuri în fața greutăților, devenind neesențiali și aproape invizibili pentru autorități. 

În primul episod vorbim despre cei din domeniul HoReCa. Sunt inspirați, devotați, entuziasmați, dar lăsați într-o neștire adâncă, prin care este greu să treci. 

Neesențialii – HoReCa

Ușile restaurantelor lor s-au închis, dar au fost nevoiți să plătească impozite, salarii și chiria localului. Proprietarii și angajații restaurantelor s-au simțit uitați și ignorați de autorități. Azi, 15 iunie, restaurantele ar fi trebuit să se redeschidă, dar probabil nu toate vor reuși să o facă. Vezi mărturiile oamenilor din sectorul HoReCa în primul episod din Neesențialii.

Geplaatst door Moldova.org op Maandag 15 juni 2020

„Ne-am oprit”

Anatolie Simonov este proprietarul restaurantului Wine Gogh. În urmă cu trei ani a reușit să-și pună pe roate o afacere de suflet, care să adune oameni buni într-un local cu atmosferă, cu muzică live, vin bun și un steak suculent. În scurt timp, Anatolie se lăuda deja cu un număr de clienți fideli, pe care-i întâmpina ca pe cei mai dragi prieteni. Astfel, el a ajuns să-și spună mulțumit că și în Moldova poți să faci ceva frumos, chiar dacă nu ai în spate tot cumătrismul și prieteniile cu care sunt atât de obișnuite autoritățile de la noi. 

Însă, în urmă cu trei luni, totul s-a schimbat. Pandemia de COVID-19 a adus după sine un șir de restricții care au lovit dureros în micile afaceri din domeniul HoReCa. „În primele trei săptămâni mai primeam comenzile la telefon și le livram. Dar zilnic numărul comenzilor scădea. Oamenii stăteau acasă și au început să economisească. Am rămas doar cu o comandă pe zi. Nu ne puteam permite să continuăm așa. Ne-am oprit”, povestește Anatolie, care în această primăvară a luat un credit pentru a plăti chiria localului și pentru a plăti o parte din salariu angajaților săi, ca ei să aibă cu ce trăi. 

Pregătirile

Astăzi, 15 iunie, se fac ultimele pregătiri pentru redeschiderea restaurantului. Atmosfera e încinsă. Toți stau ca pe ace. Dis-de-dimineață a avut loc o ședință. „Le-am explicat ce trebuie să facem și ce nu. Fiecare angajat a primit regulamentul Comisiei. Toate suprafețele vor fi dezinfectate la fiecare două ore, iar angajații vor nota zilnic într-un registru starea lor de sănătate și temperatura pe care vor trebui să o măsoare de cel puțin patru ori pe zi. Jumătate din mese au fost scoase, pentru a păstra distanța socială”, enumeră Anatolie, care se arată sceptic că lucrurile vor reveni la normal în acest an. 

După ședința cu angajații săi antreprenorul a cumpărat termometre, viziere, mănuși și dezinfectant. Toate acestea le-a făcut fiind ușor posomorât. Starea de nesiguranță și indecizia statului, atunci când anunță ceva, sunt ca sarea pe rană pentru cei care se descurcă pe cont propriu. „Ca să redeschizi localul, îți trebuie cel puțin 10 mii de lei din care să cumperi produsele pe care să le gătești și dacă autoritățile își schimbă peste noapte hotărârea, înseamnă că pierzi și acești bani. Așa a fost cu câteva săptămâni în urmă, când au spus că de luni se deschid localurile, iar duminică noaptea Comisia a făcut o ședință în care au prelungit această perioadă. De aceea, acum nu m-am grăbit să redeschid restaurantul chiar în prima zi. Nici acum parcă nu sunt sigur”, recunoaște Anatolie. 

Plătitori de impozite cu drepturi

Starea de urgență a însemnat pentru ei pierderi, lipsuri și plămădirea unui morman de temeri și întrebări la care micii antreprenori nu au reușit să găsească răspunsuri. Ei spun că statul nu le-a oferit niciun sprijin, nu le-a explicat clar ce au de făcut, însă autoritățile nu au uitat să-i grăbească să-și plătească impozitele sau să-i amendeze în cazul în care nu o făceau la timp. De aceea, mai mulți oameni de afaceri din domeniul HoReCa s-au gândit să-și creeze un ONG pentru apărarea drepturilor proprietarilor restaurantelor mici. „Vrem să creăm o asociație a noastră și vom încerca cu acest ONG să mergem mai departe, măcar să ne apărăm nu interesele, dar drepturile noastre de întreprinzători”, spune Anatolie. „Va fi greu. În orice caz, până la finele anului, cât a fost anunțat că mai mult de 50 de persoane nu pot fi în aceeași încăpere, timp în care eu nu pot plăti jumătate de salariu sau jumătate de chirie”, adaugă el. 

Potrivit Comisiei Situații Excepționale, de astăzi, 15 iunie, cafenelele și restaurantele își pot relua activitatea. Administratorii acestora vor trebuie să aplice ecrane de protecție din plexiglas/sticlă la case și în locurile de preluare a comenzilor. Se va admite servirea la mese a maximum patru persoane, cu excepția grupurilor constituite din membrii unei familii. Igienizarea și dezinfectarea meselor se va efectua după fiecare client.

Citește mai departe

Opinii

Plictis și conspirație. De ce inventăm minciuni atunci când nu știm adevărul

Publicat

pe

De către

Știrile false și teoriile conspiraționiste au existat și până la această pandemie și chiar până la inventarea Internetului, însă în ultimele luni am asistat la multiplicarea lor fără precedent. Pandemia a adus cu ea frici și incertitudini și ne-a făcut mai vulnerabili ca niciodată la orice informații care par să facă „lumină”, chiar dacă acestea nu au susținere științifică, nu sunt acoperite de dovezi și nici nu provin din surse credibile. 

Deși e un fenomen global, se pare că în unele țări aceste teorii au mai mult succes, atât de mult încât o bună parte din populație ajunge să creadă că virusul nu există. Așa cum oamenii se lasă ușor convinși de ipoteze precum virusul ar fi fost inventat în laborator, oamenii ar lua virusul de la testele infectate, vaccinul de Covid (care nu există încă!) va fi aplicat forțat întregii populații, iar prin el oamenii vor primi un cip, antenele 5G infectează populația cu Covid și alte informații, cel puțin, năstrușnice.

Un sondaj de opinie realizat de WatchDog pe un eșantion de o mie de persoane arată că o treime din respondenți susțin că virusul Covid nu există, iar 40% cred că acesta a fost inventat de Bill Gates. Pe lângă aceste cifre, succesul teoriilor conspirologice e vizibil pe rețelele de socializare, dar și în mediul offline, mai ales că sunt promovate inclusiv de Mitropolia Moldovei, care are o influență majoră în special în rândul bătrânilor. Cei mai înflăcărați susținători ai acestora pe Internet sunt Iurie Roșca, dar și omul de afaceri Ion Varanița, ultimul anunțând recent despre lansarea propriului partid – Moldova Mare. 

Am discutat cu Lilian Negura, sociolog, profesor la Universitatea Ottawa despre acest fenomen. Expertiza sa e și mai valoroasă ținând cont că a profesat atât în Republica Moldova, cât și în Canada și are experiența traiului în ambele societăți. Deși locuiește de mai mulți ani peste ocean, Lilian Negura rămâne conectat la realitățile de acasă și urmărește îndeaproape știrile din Republica Moldova.

Succesul teoriilor conspiraționiste în era Internetului

Aceste teorii au mult succes tocmai că există acces larg la foarte multe surse de informare. Înainte de apariția Internetului, aceste teorii existau, însă ele nu aveau acea difuzare pe care o cunosc astăzi. Ele, de fapt, erau împărtășite de grupuri izolate de persoane care nu aveau mijloacele pentru a putea difuza teoriile lor la scara întregii societați. Editurile, presa scrisă, televiziunile sau radioul aplicau un filtru riguros pentru informațiile pe care le difuzau. Ei verificau calitatea informației înainte de a o publica. Dar chiar și în aceste condiții, unele teorii ale conspirației ajungeau să fie difuzate, nu fără ajutorul unor servicii specializate.

De exemplu, teoria conform căreia la originea bolii SIDA ar fi fost guvernul SUA care a făcut experimente în Africa pe populații defavorizate a avut o răspândire importanta în anii 1980. De fapt, această teorie a fost publicată pentru prima dată într-o revistă anglofonă din India și preluată larg de media internațională. Astăzi însă, în condițiile Internetului, este mult mai ușor să difuzezi orice informație. Oricine poate publica orice fără ca informația să treacă prin prea multe filtre. 

Pandemia a crescut vulnerabilitatea la știrile false 

E adevărat că în anumite perioade lumea este mai dispusă să accepte niște teorii ale complotului sau conspiraționiste. Explicația este că în momente de incertitudine și de pericol, mai ales pentru viață, lumea este sensibilă la orice informație care le diminuează din sentimentul de confuzie în care se află și care le canalizează frustrările și furia spre alte grupuri decât cela la care aparțin. De asta, obiectul acestor teorii sunt persoane sau grupuri de persoane care constituie „alteritatea”: oamenii foarte bogați (Rockefeller, Soros, Bill Gates, etc.) sau, din contra, minoritățile vulnerabile sau mai puțin vulnerabile (evreii, oamenii de culoare, chinezii, etc.). Aceste teorii „demonstrează” și arată exact cine este vinovat de starea lor incertă și fragilă. Aceste teorii fiind „argumentate” cu semi-adevăruri, realități deseori accesibile multor oameni, dar care prin niște procedee logice eronate trag concluzii absolut greșite, permit oamenilor să recapete certitudinea, să-și refacă reperele pierdute și sentimentul încrederii în sine. Astfel, ei încep să „înțeleagă” din nou ce li se întâmplă, lumea lor redevine clară și controlabilă în măsura în care oamenii știu ce se întâmplă și ce trebuie să se facă ca să înceteze suferința lor.

De ce e mai ușor să crezi într-o teorie a conspirației decât într-o explicație științifică

Sunt mai multe cauze de ce aceste teorii sunt mai credibile pentru unii. În primul rând teoriile științifice sunt elaborate de cercetători dintr-un domeniu științific îngust și de multe ori ele nu sunt accesibile decât unui grup restrâns de specialiști în domeniu. Atunci când o teorie ajunge să fie difuzată la publicul larg, ele suferă transformări importante. Aceste transformări sunt de două tipuri. Primul se numește obiectivare, adică conceptele și ideile abstracte sunt transformate în imagini și exemple concrete. Astfel teoria capătă entitate aproape fizică. Ea poate fi manipulată astfel mai ușor în conversațiile cotidiene. Cum spunea Serge Moscovici, un mare psiholog social și pământean de-al nostru, straniul devine astfel familiar. Un alt procedeu este ancorarea, adică teoria se descrie în concepte și realități deja prezente în imaginarul colectiv. Astfel COVID 19 se compară cu gripa sezonieră sau cu alți viruși. Teoriile conspirației sunt elaborate în așa manieră ca să fie ușor înțelese de persoane cu orice pregătire și dau soluții clare unor probleme uneori foarte complexe. 

În al doilea rând e și o problemă de încredere. Multă lume în ultimele decenii a pierdut încrederea în elite, inclusiv în elitele științifice. Curentul postmodernist a contribuit și el la acest fenomen, atunci când a devoalat caracterul relativ al adevărului științific, dar nu cred că el este cauza principală. E vorba mai degrabă de fenomenul discreditării generalizate a instituțiilor peste tot în lume. Lumea în aceste condiții este tentată să creadă în complotul instituțiilor și în teorii care le susțin. Condiția de bază este bineînțeles că aceste teorii să nu vină de la surse asociate acestor instituții discreditate, iar știința este deseori asociată acestor instituții. 

Rolul oamenilor de știință

Nu e simplu să convingi pe cineva care nu are încredere în tine. Totul este legat de încredere, dacă oamenii nu au încredere în instituții, în știință, ei nu vor crede nici celor mai convingătoare argumente logice ale unui om de știință. Asta nu înseamnă însă că trebuie să renunțăm să luptăm contra acestui fenomen. Însă nu doar prin metodele prin care se face acum. Ceea ce auzim astăzi este că trebuie să educăm lumea să discearnă între o sursă credibilă și una îndoielnică. E o formă de infantilizare a oamenilor. În realitate ei știu foarte bine că sursa lor nu e științifică, dar asta nu-i oprește deloc.

Este exact ca și cu fumatul, toate campaniile de luptă contra tabagismului se fondează pe idea că oamenii nu știu că fumatul este dăunător pentru sănătate. În realitate toate sondajele arată că oamenii știu foarte bine asta, dar continue să fumeze pentru că acest lucru le satisface alte nevoi pe care ei dau mai mare importanță decât nevoii de sănătate. În ierarhia valorilor lor sănătatea ocupă un loc mult mai modest decât de exemplu nevoia de a socializa sau sentimentul de bine pe care fumatul le oferă. La fel și cu aceste teorii ale conspirației, atâta timp cât oamenii vor avea sentimentul că sunt nedreptățiți, mințiți, furați, înjosiți, depreciați, nerespectați, etc. într-o societate, cu atât mai multe șanse sunt ca acești oameni să nu creadă în instituțiile acestei societăți și în discursurile pe care aceste instituții le țin și cu atât mai multe șanse sunt ca ei să creadă mai mult în teoriile și informațiile care vin din altă parte.

Cel mai grav este că acest fenomen se accentuează în spirală căci aceste teorii de obicei slăbesc instituțiile, care la rândul lor creează și mai multe incertitudini întărind și mai mult credibilitatea teoriilor conspirației, și așa mai departe până la implozia generalizată a societății. Asta explică interesul mare al unor servicii secrete de a folosi aceste teorii ca armă pentru a distruge societățile adverse.

Teoriile conspiraționiste prind mai ușor în societăți divizate

E adevărat că aceste teorii sunt populare nu doar în anumite perioade, dar și la anumite societăți. Astfel s-a observat că în societățile instabile, inegale, cu încredere mică în instituții există o mai mare tendința să circule teorii deocheate despre tot felul de comploturi. Cu cât o societate este mai fragmentată, mai divizată și suferă schimbări importante, cu atât lumea se simte în mai puțină siguranță, este mai incertă, mai fragilă. Această incertitudine creează un sentiment de disconfort cognitiv, o tensiune care însă este relativ ușor atenuată de aceste teorii care au răspuns clar la întrebările care preocupă oamenii. 

Aceste teorii sunt mai ușor acceptate în societățile totalitare sau cu trecut totalitar, căci aceste societăți au fost sau sunt conduse de oameni care își mențin puterea prin discursuri și ideologii paranoide, foarte aproape ca tip de argumentare de teoriile complotului. Astfel pentru oamenii din aceste societăți totalitare și post-totalitare genul ăsta de argumentare este foarte familiar și mai ușor de asimilat.

Asta nu înseamnă că doar în aceste societăți teoriile acestea sunt răspândite. Un sondaj în SUA, țară care nu a cunoscut până acum un regim totalitar, arată de exemplu că 30% din americani cred că virusul COVID-19 a fost creat în laborator, o teorie considerată conspiraționistă. Atunci însă când o societate trece printr-o perioadă de divizare fără precedent și de inegalități, și de injustiții istorice în contextul unei pandemii prost gestionată, lumea este mai vulnerabilă la acest fenomen.

Cum și cine trebuie să le combată

În condițiile libertății presei și a Internetului nu cred că este posibil de eliminat în totalitate acest fenomen. Poate fi însă diminuat, pe termen lung, întărind autoritatea instituțiilor, a societății civile, diminuând inegalitățile și injustiția, eliminând sărăcia și corupția, iar pe termen scurt prin sensibilizarea oamenilor pentru informația de calitate. Cu toate acestea, teoriile complotului au existat și vor exista tot timpul și în toate societățile. Este ca și cu virușii, va trebui să ne obișnuim să trăim cu ei respectând însă igiena, mai ales în perioade de epidemii. 

Un stat democratic nu are cum să intervină prin metode ușoare cum ar fi lichidarea libertății de expresie sau cenzura. Dimpotrivă, ferma mea convingere este că democratizarea, implicarea oamenilor în decizii, întărirea puterii grupurilor dezavantajate, oferirea tribunei pentru toate punctele de vedere, ascultarea lor, respectul pentru interesele tuturor cetățenilor, indiferent de statutul lor și influența lor în societate, ar putea să dilueze forța distructivă a acestui fenomen negativ.  

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment8 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social12 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social2 zile în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031