Connect with us

Cetățenie română

ANC confirmă că sunt încălcate drepturile celor care au primit refuz la perfectarea actelor românești

Publicat

pe

Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) confirmă că este încălcat dreptul cetățenilor de a-și prelungi valabilitatea actelor românești pe motiv că nu dețin cetățenia, dat fiind faptul că au obținut-o odată cu părinții, fiind minori, iar în numele acestora nu a fost depusă o cerere pentru obținerea cetățeniei.

În această situație s-au pomenit sute de cetățeni cărora le-a fost refuzată eliberarea actelor, iar la adresa redacției am primit zeci de mesaje despre cazuri similare după publicarea articolului de ieri.

Situația a fost creată de un conflict între ANC și Direcția Generală de Pașapoarte. O parte dintre cetățenii care au primit refuz la perfectarea actelor așteaptă ca această problemă să fie soluționată, în timp ce cealaltă parte s-a resemnat și a depus dosarul pentru redobândire a cetățeniei române – deși dețin un certificat de naștere și pașaport românesc.

În răspunsul unei petiții referitor la această confuzie de legislație, ANC face trimitere la articolul 9 din Legea Cetățeniei și spune că “există două situații în care se poate solicita transcrierea/înscrierea certificatelor de stare civilă pentru minori: situația în care minorul nu este inclus în certificatul de cetățenie pentru diferite motive cu precizarea că la transcriere prin raportare la articolul 9 trebuie prezentat acordul celuilalt părinte care nu este cetățean român și în situația în care minorul este în dosarul părintelui care solicită redobândirea cetățeniei române, are acordul celuilalt părinte, însă nu a fost înscris în certificatul de cetățenie al acestuia sau după caz nu i s-a eliberat distinct certificat de cetățenie“.

 În pofida acestui fapt, Direcția Generală de Pașapoarte refuză eliberarea actelor noi persoanelor care au obținut cetățenia română fiind minori și nu sunt înscriși în adeverințele de cetățenie ale părinților.
cetatenie 1 cetatenie 2
 “ANC face notificare către Direcția de Pașapoarte atunci când o persoană obține cetățenia și depune Jurământul. Din moment ce nu a fost depusă o cerere pentru obținerea cetățeniei pentru copilul minor acesta nu figurează nicăieri, iar acesta nu este inclus în adeverința de cetățenie. Cei de la Pașapoarte caută în baza lor de date, nu găsesc nicio informație despre persoana respectivă și refuză prelungirea sau eliberarea actelor”, opiniază Ion, care s-a confruntat cu această problemă și a trimis o petiție la ANC referitor la acest subiect.

“Am fost sunat și anunțat că pașaportul meu va fi anulat”

daniel turcanEste și cazul lui Daniel Țurcan, care și-a perfectat pașaportul românesc în 2014, iar în urmă cu câteva luni a fost sunat de către Direcția Pașapoarte Brașov și anunțat că urmează a-i fi anulat actul.

“Părinții mei au obținut cetățenia când eram minor, nu am fost înscris în certificatul lor de cetățenie. Am primit certificatul de naștere în 2011, iar apoi, când am devenit student la Brașov, mi-am perfectat și pașaportul”, spune Daniel.

După un an de la obținerea pașaportului românesc, tânărul a aflat, la telefon, că nu are … cetățenie românească.

“Mi-au zis să mă prezint cu pașaportul și mi-au explicat că nu sunt în baza de date a Agenției Naționale pentru Cetățenie, că actele au fost emise eronat și că procedura de anulare a pașaportului a fost pornită și să le întorc pașaportul”, explică Daniel.

Pentru că urma să plece cu o bursă în Slovacia, Daniel nu și-a căutat dreptatea în instanță și a depus dosarul pentru redobândirea cetățeniei române – deși are acum certificatul de naștere.

Moldova.ORG a expediat o solicitare pentru a afla poziția Direcției Generale de Pașapoarte, dar și a solicitat opinii de la mai mulți demnitari români vizavi de acest subiect. Vom veni cu alte articole în zilele viitoare.

Citește mai departe
Advertisement

Cetățenie română

Toți mai mulți ucraineni cer redobândirea cetățeniei române

Publicat

pe

De către

Numărul cererilor depuse pentru redobândirea cetățeniei române s-a dublat în Basarabia de Sud, regiunea Odesa din Ucraina, unde locuiesc peste 150 de mii de etnici români. Creșterea s-a înregistrat după ce, în 2017, au fost eliminate taxele consulare, care se ridicau la echivalentul a 300 de dolari pentru o persoană, transmite Radio Chișinău. De altfel, a crescut și numărul asociațiilor care promovează identitatea românească în zonă a crescut până la cinci.

Citiți și „Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea”

„Sumele acestea contau și atunci, pentru ei, orice serviciu consular pe care îl pot cere acum devine mai atractiv pentru că totul e gratuit”, a declarat Emil Rapcea, consulul general al României la Odesa.

Chiar dacă statul român oferă elevilor din Ucraina o bursă de studiu de 50 de dolari pe lună, cea mai mare problemă rămâne lipsa accesului la limba maternă. Acum 30 de ani, numărul școlilor cu predarea integrală în limba română în Ucraina era de 80. Astăzi au rămas doar două școli, celelalte fiind mixte.

Amintim că cetățenii Ucrainei nu au dreptul la dublă cetățenie.

Citește mai departe

Cetățenie română

Frica românilor din Ucraina. Fără drept la cetățenia română, încalcă legea

Publicat

pe

Chiar dacă în documentele lor scrie că sunt cetățeni ai Ucrainei, o bună parte dintre locuitorii regiunii Cernăuți din Ucraina simt românește. Ei nu prea vorbesc despre cetățenia românească, dar o redobândesc pe furiș, or, conform Constituției Ucrainei, ei nu au dreptul la cetățenie dublă. E un risc pe care, spune ei, și-l asumă.

Cristina și soțul ei s-au născut într-un sat la o distanță de aproape 30 km de orașul Cernăuți. Părinții și copiii cuplului s-au considerat români din totdeauna. Respectiv, și-au redobândit cetățenia românească. Mai mult, datorită acesteia, cuplul lucrează periodic în Europa pentru a-și întreține familia.

Conform Art. 4 din Constituția Ucrainei, persoana are dreptul doar la o singură cetățenie. Motivele pentru dobândirea și încetarea cetățeniei Ucrainei sunt determinate de Legea Ucrainei „Cu privire la cetățenie”.

Cristina spune că unul dintre copiii ei a studiat filologia română la Universitatea Națională „Iurii Fedkovici” din Cernăuți, motiv pentru care deseori era invitat la diferite întâlniri dintre oficiali ucraineni și români pentru a asigura traducerea. Odată, i s-a întâmplat să ofere un interviu despre cetățenia română la un post de televiziune. După acel interviu, a fost chemat la procuratură pentru a da explicații. Nici astăzi familia nu a înțeles exact pentru ce a fost chemat, dar au înțeles un lucru important: să nu mai vorbească despre cetățenia română, mai cu seamă despre faptul că o dețin, pentru a evita problemele cu autoritățile ucrainene.

„Ne simțim presați. Ei dacă vor afla, o să avem probleme mari. Nu vorbim despre asta”, povestește cu teamă Cristina. Femeia merge periodic în Italia și casa o lasă în grija soțului. Când Cristina revine, soțul ei pleacă în Germania la muncă. În rare cazuri, se întâmplă ca cei doi să rămână ambii acasă pentru mai mult timp. Munca peste hotare le asigură un salariu bun pe care ei nu l-au avut acasă, chiar dacă jobul lor de acasă era mult mai plătit decât al altor locuitori ai Ucrainei.

Niciodată nu s-au gândit să se mute în România, în Moldova sau în altă parte. Le pare firesc să rămână acasă, în locul unde s-au născut. „Aici trăim și totul de aici este al nostru. Noi ne-am născut români”, spune femeia. Ne tot roagă să nu-i menționăm numele și localitatea. Înțelegem, însă, că frica ei de autoritățile ucrainene nu este unică.

Enlarge

ferestre
Fotografie simbol

ANJA SCHÄFER

Era gata să refuze cetățenia ucraineană

L-am întâlnit pe Iurie în magazinul pe care-l deschisese cu câteva săptămâni în urmă. Și-a deschis afacerea ca să facă un ban acasă, să nu fie nevoit și el să plece peste hotarele Ucrainei. „Aici așa este. Dacă familia nu are pe cineva departe, peste hotare, înseamnă că familia este săracă. Eu de asta m-am temut și mă tem în continuare. Ce fac eu dacă mama se va întoarce pentru totdeauna acasă? Cum o să trăiască familia mea? Din toate puterile mele, m-am străduit să deschid acest magazin ca să avem un bănuț. Munca de aici nu te scapă”, povestește bărbatul despre familia lui și despre mama acestuia care e plecată în Italia de când fiul ei era în clasa a IX-a.

Tânărul a calculat de câți bani are nevoie ca familia acestuia să trăiască decent. „Fără nunți și alte evenimente, doar pentru alimentație, medicamente, puțină îmbrăcăminte și benzină, avem nevoie de 600 de euro pe lună”, menționează Iurie, care înainte de a-și deschide afacerea, a fost profesor de informatică.

Cât a durat discuția noastră, fiind întrebat cine este, bărbatul și-a schimbat de câteva ori răspunsul. „Sunt ucrainean pentru că sunt născut aici și am trăit aici. Pentru că atunci când au venit rușii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, străbunicul meu român a fugit în România și a părăsit-o pe străbunica mea care era îngreunată”. Iurie a menționat că străbunicul lui care era și ofițer, s-a recăsătorit în România și a murit cu istoria lui acolo, iar acasă a rămas străbunica și a continuat viața. Totuși, când am adus vorba despre părinți și cultură, Iurie a schimbat macazul. „Noi suntem mai degrabă cu Moldova, cu muzica moldovenească, cu folclorul. Noi cu toți moldovenii aceștia suntem legați, da? Toți moldovenii din regiune ascultă cântece moldovenești”, spune Iurie, menționând că bătrânii știu a vorbi „moldovenește”, iar în ucraineană deloc. „Se poate de spus că la vorbă și-n suflet sunt moldoveni, dar în documente sunt ucraineni”, a adăugat tânărul afacerist.

În viziunea celor cu care am discutat, vinovați de sărăcie se fac politicienii ucraineni. „De ce să-mi placă ucrainenii? Ei ne-au făcut păduchioși. Pe toți, nu doar pe moldoveni. Se gândesc ei la poporul lor? Se gândesc doar la buzunarele lor. Unii le-au umplut și trăiesc undeva în Ibiza pe malul mării”, afirmă Iurie, menționând că scăparea din sărăcie ar fi cetățenia română și lucrul în Europa.

Enlarge

casa-sat
Fotografie simbol
Casă de la marginea satului Carapciu, Ucraina

ANJA SCHÄFER

„Eu am cetățenie română și documente. Când am redobândit-o, m-am gândit să renunț la cea ucraineană. Nu mă durea asta. Ce mi-a dat statul acesta și pentru ce să-l susțin?”, se întreabă bărbatul, care, totuși, le-am păstrat pe ambele. Altfel, și-ar fi pierdut valoarea studiilor și gradul militar.

„Pur și simplu, când vezi că unul are de toate și tu nu ai nimic, te simți un căcat de câine. Eu nu mă pot uita în ochii celui care nu are nimic, iar familia mea olecuță are. Mă doare inima să mă uit în ochii celui care se uită la mine cu zaviste (n. red: invidie). De asta lumea noastră e rece.”

Deocamdată, Iurie nu se gândește să plece peste hotare, pentru că are magazinul. Important pentru el este ca această afacere să nu-i aducă pierderi și speră că într-o zi, mama lui se va întoarce pentru totdeauna acasă și el să aibă grijă, la rândul lui, de ea.

Potrivit ultimului recensământ al Ucrainei din 2001, românii reprezintă al treilea grup etnic din Ucraina cu o pondere de 0,8 % din populație. Procentul îi cuprinde și pe cei care s-au declarat moldoveni.

*Numele eroilor au fost modificate pentru a-i proteja.

Citește mai departe

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

De către

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc în zilele 6 și 7 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social40 de minute în urmă

Chișinău: Cei doi arbori solari vor fi instalaţi pe Strada Pietonală şi pe bulevardul Mircea cel Bătrân

Doi arbori fotovoltaici vor fi instalaţi pe strada Pietonală Eugen Doga şi pe bulevardul Mircea cel Bătrân din capitală. Locațiile...

Externe58 de minute în urmă

Macron: Vreau să decretez stare de urgență economică și socială

Preşedintele Emmanuel Macron, a anunțat, luni, în discursul către națiune, că vrea să decreteze stare de urgenţă economică şi socială în...

Social15 ore în urmă

Două gimnazii din Republica Moldova vor beneficia de granturi din partea Guvernului Japoniei

Două gimnazii din Republica Moldova vor beneficia de granturi din partea Guvernului Japoniei, prin intermediul Programului pentru Securitatea Umană „Kusanone”.  Asistența...

Politică16 ore în urmă

Andrian Candu: Am fost nevoit din nou să fac lucrul în locul lui Igor Dodon

„Am fost nevoit din nou să fac lucrul în locul lui Igor Dodon, exercitând interimatul pentru semnarea a 5 legi...

Politică16 ore în urmă

Andrian Candu a deținut interimatul funcției de președinte al țării pentru semnarea a cinci legi

Președintele Parlamentului Andrian Candu a deținut interimatul funcției de președinte al țării pentru semnarea a cinci legi, conform deciziei de...

Politică17 ore în urmă

Ion Chicu, învestit în funcția de ministru al Finanțelor

Ion Chicu a depus astăzi jurământul de învestire în funcția de ministru al Finanțelor. Aceasta după ce candidatul PDM împreună...

Externe17 ore în urmă

Un fost poliţist rus, condamnat la închisoare pe viaţă. A fost găsit vinovat de uciderea a 78 de femei

Un fost poliţist rus, care a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a ucis 22 de femei, a...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com