Connect with us
"
"

Cetățenie română

Ai cetățenie română? Iată ce trebuie să știi despre referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția românească

Publicat

pe

Referendumul pentru revizuirea Constituției românești va avea loc în zilele 6 și 7 octombrie, iar suma care va fi alocată pentru organizare va fi de 163,712 milioane de lei. Inițiat de o coaliție numită „pentru familie”, referendumul de revizuire a Constituției statului român își propune să înlocuiască cuvântul „soți” din art. 48 cu sintagma „un bărbat și o femeie”. Acum art. 48, alineatul 1 spune că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”

Pentru ca rezultatele referendumului să fie validate, rata de participare trebuie să fie de cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, adică 5,67 milioane de oameni, și cel puțin un sfert dintre alegătorii înscriși pe listele electorale (4,72 milioane) să își exprime valid votul (adică să voteze „da” sau „nu”).

Vedeți și reportajul de la Congresul Mondial al Familiilor ce a avut loc la Chișinău

Astfel, dacă majoritatea participanților la referendum va vota pozitiv, noul articol din Constituție va stipula că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”.  Este important de accentuat că această modificare nu va produce efecte juridice, întrucât, chiar și cu textul actual, căsătoria între persoane de același sex nu este permisă, existând deja un articol clar în Codul Civil, care spune că „prin soţi se înţelege bărbatul şi femeia uniţi prin căsătorie”.

Sunt doar șase țări europene unde nu sunt recunoscute legal relațiile între persoane de același sex – Bulgaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Polonia și România.

Social

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 cazuri

 332 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 7 în Transnistria. Acestea au fost confimate în urma procesării a 1 982 de teste. Cinci cazuri sunt de import (Federația Rusă), restul – cu transmitere locală, informează Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Dintre cazurile înregistrate astăzi 12 sunt în rândul lucrătorilor medicali. Astfel, bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 20 040 de cazuri.

În total, până astăzi, s-au vindecat 13 298 de persoane.

Primăria Leova, în carantină

Primăria şi Consiliul raional Leova au intrat e astăzi în carantină. Aceasta după ce un angajat a fost confirmat cu COVID-19, iar alți colegi au semnalat simptome caracteristice virusului. „În urma stabilirii statutului de contacţi a mai multor angajaţi a Primăriei Leova cu persoane la care a fost depistată infecţia COVID-19, precum şi în urma confirmării unui caz de infectare a unui angajat a instituţiei şi semnalarea simptomelor caracteristice virusului la alţi câţiva colegi, începând cu data de 15 iulie, Primăria Leova, conducerea raionului Leova şi Aparatul preşedintelui raionului intră în carantină, pe o perioadă nedeterminată”, se spune într-un mesaj postat pe Facebook. Totodată, se vor suspenda toate serviciile oferite populației de către Aparatul Primăriei, inclusiv cele care vizează eliberarea certificatelor și adeverințelor. Instituțiile și întreprinderile subordonate Primăriei Leova își vor continua activitatea în regim normal.

346 de pacienți sunt în stare gravă. 27 sunt conectați la respirație asistată

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că 346 de pacienți sunt în stare gravă, dintre 27 care  pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, 998 sunt stare de gravitate medie. În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 au fost internate 78 persoane cu suspecție la COVID-19.

Alte 265 persoane au fost tratate şi externate. În total, 13 298  persoane au fost tratate de COVID-19

Totodată, ministerul a informat despre înregistrarea altor trei decese provocate de COVID-19. Numărul victimelor răpuse de noul Coronavirus a ajuns la 658.

Studentă antrenată în lupta cu COVID-19: Cu toţii aşteptam ca numărul de pacienţi să scadă, dar el creşte

„Să fiu sinceră, e îngrozitor. Cu toţii aşteptam ca numărul de pacienţi să scadă, dar el creşte în continuare şi avem din ce în ce mai multe internări”, a povestit pentru IPN Mariana Covali, studentă, care activează ca asistentă medicală în cadrul Institutului de Medicină Urgentă din capitală.  Tânăra crede că și echipamentele impuse de situație creează o barieră psihologică între pacient şi lucrătorul medical. „Pacienţii sunt la fel de înfricoşaţi, cum de fapt suntem şi noi”. Cele mai dificile au fost primele ture, își amintește Mariana. „Pentru că nu ştiam ce ne aşteaptă şi asta ne crea un sentiment de spaimă”. Circa 400 de studenţi din totalul de 3460 de studenţi naţionali sunt antrenaţi ca asistenţi medicali în cadrul instituțiilor medicale din capitală.

Profesorii și elevii vor avea acces gratuit la instrumentele Google pentru Educație

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și gigantul american Google vor iniția un parteneriat care va asigura accesul gratuit pentru profesorii și elevii din Republica Moldova la tehnologiile și instrumentele Google pentru Educație, din pachetul G Suite, care facilitează predarea, învățarea, evaluarea și interacțiunea participanților la procesul de studiu, inclusiv la distanță, oferind o platformă securizată și eficientă pentru sistemul educațional din Moldova. Printre tehnologiile Google de care vor beneficia profesorii și elevii din Moldova figurează Google Classroom – interacțiunea între profesori și elevi, Google Meet – organizarea lecțiilor video online, Google Drive – stocarea materialelor pe Cloud și colaborare, Google Sites – organizarea și prezentarea temelor, precum și alte aplicații utile procesului de studiu. Reamintim că ministrul Igor Șarov a prezentat șapte modele pentru începutul anului de studii 2020-2021, patru dintre care presupune lecții online.

Citește mai departe

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Publicat

pe

De către

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte patru proiecte de lege de modificarea a bugetului pe anul 2020, pe care Guvernul Chicu și-a angajat răspunderea. Surpriza zilei a fost revenirea deputatului socialist Ștefan Gațcan în parlament, după ce, anterior, alte 3 tentative de începere a ședinței au eșuat. La ședință au fost prezenți și deputații PAS și PPDA. 

Angajarea de răspundere 

Ștefan Gațcan, deputatul socialist care a dispărut câteva zile după aderarea sa la ProMoldova, a revenit la ședințe și în componența fracțiunii PSRM. La ședința de azi acesta a fost așezat alături de șeful fracțiunii PSRM, Corneliu Furculiță, iar asta a fost exact ceea ce lipsea pentru ca Ion Chicu să poată prezenta cele patru proiecte pentru care și-a angajat răspunderea.

În esență, proiectele prevăd o serie de modificări ale bugetului de stat, printre care și majorarea salariilor medicilor cu 30% începând cu 1 septembrie 2020. 

Opoziția a contestat proiectele de legi mai mult ca „procedură”, principalele argumente fiind despre faptul că „s-a încercat a trece de Parlament”.

Ce modificări se fac în actuala rectificare: 

  • 466 milioane lei vor fi transferate la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pentru achitarea indemnizației de 700 lei la 660.000 de pensionari cu venitul mai mic de 3.000 lei lunar.
  • Alte 428 milioane lei vor fi transferate Fondului Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală pentru majorarea salariilor cadrelor medicale cu 30% de la 1 septembrie 2020 (+362,6 milioane lei). 
  • 50 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii antreprenoriale în cadrul a 16 platforme industriale, 
  • 20 milioane lei pentru implementarea Programului de stat „Prima casă”.
  • Se anulează efectuarea studiului de fezabilitate cu privire la dezvoltarea a două aeroporturi noi în Moldova – la Bălți și în regiunea de sud a Republicii Moldova. 

Proiectele vor intra oficial în vigoare dacă până duminică, 12 iulie nu va fi înregistrată o moțiune de cenzură, care are nevoie de minim 24 de semnături. Deputații pot anula proiectele aprobate prin angajare de răspundere, dacă demit Guvernul în urma unei moțiuni de cenzură. 

Totuși, nici PAS, nici PPDA și nici Pro-Moldova nu și-au exprimat intenția de a înainta o moțiune de cenzură, motivând că sunt proiecte sociale, iar ei nu sunt împotriva ideii de majorare a salariilor medicilor, potrivit declarațiilor anterioare ale deputaților și liderilor acestora. 

Deputații au mai adoptat astăzi câteva proiecte de legi: 

  • Un proiect de lege ce prevede introducerea termenului de „măsuri de integrare” pentru străini, în legislația națională. Aceste Măsuri de integrare includ „sesiuni de acomodare socio-culturală, cursuri de studii a limbii române, dar și consiliere și informare cu privire la accesul la piața muncii”
  • A fost votat un proiect de lege care prevede instituirea „pensiilor facultative”. Pensiile facultative, spre deosebire de cele de stat și private pot fi instituite de societăți pe acțiuni, iar sistemul este bazat pe libera alegere a angajaților acestei societăți pe acțiuni. Totodată, acest sistem nu condiționează participarea la fondurile de pensii facultative în funcție de vârstă, oricine având posibilitatea să contribuie la un fond de pensii facultative cu până la 15% din veniturile brute realizate lunar. Moldova este printre puținele țări europene care nu are un astfel de sistem, iar proiectul a fost amânat mai mult timp. Pentru a intra în vigoare legea trebuie să treacă prin comisii și să fie dezbătută în a doua lectură. 
  • A fost votat în a doua lectură, lectură finală pedepsirea mai aspră a șoferilor care participă la întreceri, concursuri sau antrenamente neautorizate pe drumurile publice. Șoferii riscă o amendă de până la 650 unități convenționale, adică 32,500 lei sau de la 180 ore la 240 ore de muncă în folosul comunității, cu sau fără ridicarea permisului pe o perioadă de până la 2 ani.
  • A fost adoptat în lectură finală un proiect de lege ce prevede posibilitatea de a monitoriza agresorii familiali cu brățară instalată la mână sau picior. Totodată, se propune obligarea agresorului de a părăsi temporar locuința comună ori de a sta departe de locuința victimei, indiferent de dreptul de proprietate asupra bunurilor. 
  • S-a aprobat o serie de modificări la Codul Electoral, printre care se schimbă orele de vot, de la 8:00 la ora 20:00, adică efectiv micșorarea cu două ore a perioadei în care cetățenii își pot exprima votul. Proiectul este deocamdată votat în prima lectură, iar această prevedere a fost criticată de opoziție. Dumitru Diacov a „promis” că PD nu va susține, ci va propune ca să rămână actuala prevedere – ziua de vot de la 7:00 la 21:00. Totodată, o altă prevedere se referă la faptul că decizia de a exclude un concurent electoral din cursă să fie luată de organul electoral, și nu de către Instanțele de judecată. Se limitează activitatea observatorilor, doar pe durata campaniei electorale. Totodată candidații nu vor putea participa la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor făcute din bugetul public. 

Pe final de zi, deputații dezbat o moțiune simplă împotriva politicilor Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, și a ministrei Viorica Dumbrăveanu. Potrivit legii, moțiunea simplă, chiar și în cazul în care este adoptată, nu înseamnă automat demisia ministrei, dar mai degrabă „atenționarea” că unele politici promovate nu sunt corecte. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie5 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social10 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031