Este tânăr, talentat şi are mereu o sete de artă. Pictura îi ghidează calea din copilărie, astăzi reuşind să se impună prin pictură în zeci de ţări. Pasiunea pentru artă o moşteneşte de la tătăl său, care i-a fost de fapt şi primul dascăl. Pensula a învăţat s-o mânuiască de mic, ca mai apoi, an de an, să aştearnă culorile pe sute de lucrări. De ceva timp, îşi desfăşoară activitatea artistică pe două contintente, dar ambele apropiate sufletului lui. Astăzi vă învităm să îl cunoaşteţi pe Adrian, pictorul care crează şi locuieşte în două spaţii culturale.
Povestiţi-ne despre dumneavoastră
Sunt născut la Chișinău, în 1981, într-o familie de intelectuali. Am absolvit Academia de Arte, secția „Pictură”, după care am obținut titlul de Master în pictură, iar actualmente îmi fac studiile la doctorat și totodată sunt lector la Academia de Arte din Chișinău, predau desenul.
Din 2004 activitatea mea artistică se desfășoară pe două continente, în două spații culturale diferite, dar apropiate sufletului meu – cel american și cel moldav.
Pasiunile mele sunt și ele legate de artă și frumosul estetic, am o deosebită dragoste pentru muzică și ritmurile ei diverse, apropo, aceasta fiind una din sursele mele supreme de inspirație. O altă pasiune este fotografia artistică și călătoriile efectuate în diverse țări ale lumii care mă ajută și inspiră spre noi creații și idei inovatorii.
De câţi ani faceţi pictură şi de unde vine pasiunea?
De mic copil am fost pasionat de desen și pictură, iar acuarela, creioanele colorate și cărțile au fost atributele nelipsite ale copilăriei mele. Dragostea pentru arta plastică am moștenit-o de la tatăl meu, pictorul Ion Moraru. Tot el mi-a fost și primul profesor, iar atunci când am împlinit vârsta de zece ani m-a sfătuit să merg la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru”. Acuma îmi dau seama că tocmai Arta era soarta mea.
Ce înseamnă pictura în viaţa dumneavoastră şi cu ce se mănâncă aceasta?
Pe parcursul anilor, pictura s-a transformat dintr-o pasiune a copilăriei în profesie și mod de viață. Pentru mine tot timpul au prevalat calitățile și valorile spirituale. Iată de ce pictura și arta s-au îmbinat perfect cu firea și felul meu de a fi. Nu este o meserie ușoară sau una din care să se facă averi, în schimb e profesia care îmi aduce o satisfacție de nedescris.
Care sunt genurile, dar şi cele mai frecvente tematici, pe care le abordaţi în lucrările Dvs.?
Tematicile abordate de mine sunt foarte diverse: de la peisaj tradițional până la portret sau nud.
Pentru un pictor contează mult mediul în care crează. Statele Unite mi-a schimbat puțin stilul și viziunea asupra temelor abordate. Acum mă pasionează figura umană, în special nudul feminin. Se spune că un adevărat pictor este acela, care poate reda, desena corpul uman. În special mă pasionează pictura clasică renascentistă, îmbinată cu elemente moderne. De la tatăl meu am moștenit dragostea pentru grafică. Iar în ultimii trei ani utilizez în lucrările mele anumite simboluri grafice, cum ar fi tatuajul sau caligrafia.
În ce ţări aţi reuşit să participaţi la expoziţii ori să organizaţi propriul stand/expoziţie?
Prima expoziție personală importantă a avut loc în 1996, la teatrul „Licurici”, aveam 15 ani şi a fost un eveniment deosebit pentru mine. De atunci au urmat 14 expoziţii personale şi peste 30 de participări la expoziţiile de grup naţionale şi internaţionale. Dintre cele mai recente expoziţii le-aş putea remarca pe următoarele: Expoziţia întitulată „Pitorescul Peisajului Moldovenesc” care a avut loc la Consiliul Europei din Strasbourg, Franţa.
Alte expoziţii personale de peste hotare: 2011 – Banca Mondială, Washington DC, SUA, 2009 – Spieglein Art Gallery, Zurich, Elveţia sau 2007 – „Artexpo”, New York, SUA.
Lucrările mele se află în colecţii particulare din ţări precum Moldova, România, Rusia, SUA, Elveţia, Germania, Spania, Portugalia, Ucraina, Franţa, Belgia, Italia, Austria, Japonia şi China.
Locuiţi la New York. Cum promovaţi Moldova prin artă, dincolo de ocean?
Atunci când sunt la New York promovez imaginea Moldovei prin intermediul expozițiilor cu tematica peisajelor, a tradițiilor și simbolurilor noastre naționale. Exemplele cele mai recente sunt două expoziții organizate împreună cu tatăl meu, la Banca Mondială din Washington DC, în toamna anului 2011, cu genericul „Spiritul Moldovei”, iar alta a avut loc la New York, în primăvara lui 2012, şi s-a numit „Dulce Basarabie”. În continuare colaborăm cu diaspora noastră din America şi preconizăm noi expoziţii în diverse state şi oraşe americane.
Aţi vrea să reveniţi în ţară pentru a continua activitatea doar în spaţiul moldav?
Din totdeauna am purtat cu mine un respect şi un gând bun pentru patria mea Republica Moldova. De aceea deseori revin acasă, ba mai mult, mă implic în diferite evenimente şi manifestări culturale de la noi. Aici aş remarca seria de Art Class-uri pe care le organizez împreună cu un local din capitală. O mare comoară pe care o am la Chişinău sunt prietenii şi oamenii dragi de aici. Iar părinţii şi familia mea tot timpul sunt alături şi mă susţin în ceea ce fac, astfel mă pot considera un norocos al sorţii.
Vă mulţumim.
