„Economia RM a fost afectată serios de consecinţele crizei financiare mondiale şi în anul curent creşterea economică înregistrată în RM se va contracta cu cel puţin cinci la sută în termeni reali”, a spus Iohan Mathisen, Reprezentant Permanent al Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Chişinău, într-o conferinţă de presă.
Potrivit lui Mathisen, în 2009 exporturile s-au redus cu peste 20 la sută, remitenţele cu peste 30 la sută, iar volumul investiţiilor străine directe a scăzut drastic din cauza diminuării activităţii economice în ţările din regiune. Deficitul bugetar s-a majorat şi se estimează pe primul trimestru al lui 2009 la circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB). „Cu probleme similare se confruntă toate economiile din regiune, dar şi din statele Europei Centrale şi de Vest. Şi, deocamdată, nu se poate afirma cu certitudine când va începe relansarea şi cât va dura restabilirea economică. În regiune se preconizează că restabilirea va avea loc treptat doar în 2010. În cazul RM, viteza recuperării economice va depinde, în cele din urmă, de implementarea unor măsuri consecvente de reducere a cheltuielilor, de ajustare la situaţia creată a politicilor fiscale şi de menţinere hotărâtă a stabilităţii macroeconomice”, a spus Mathisen. El a reiterat că unele măsuri de reducere a cheltuielilor au fost deja întreprinse de Guvern, dar aceste politici urmează să fie continuate. În opinia sa, e necesar să se revină la prevederea stabilită în Memorandumul de politici, semnat anterior cu FMI, privind suma cheltuielilor orientată la salarizare – aceasta nu poate depăşi zece la sută din PIB. De asemenea, el a spus că reducerea cheltuielilor trebuie să fie însoţită şi de identificarea unor noi venituri la buget, acumulările bugetare micşorându-se semnificativ în ultimele luni ca urmare a reducerii consumului pe piaţa internă şi importurilor. „Va fi, probabil, necesar chiar de majorat, poate şi temporar, unele impozite şi taxe, fiindcă RM, având o piaţă a valorilor mobiliare nu prea dezvoltată, nu va fi în măsură să lanseze alte instrumente – de exemplu emiterea unor hârtii de valoare de stat care să fie propuse populaţiei sau, mai bine zis, să utilizeze masiv acest instrument, nici nu există o experienţă în acest sens, precum există în alte ţări”, a apreciat reprezentantul FMI.
Întrebat dacă ar putea fi anulată cota 0 la impozitul corporativ nedistribuit, implementat în RM cu începere de la 1 ianuarie 2008, sau dacă ar putea fi majorată de la 20% până la 25% TVA, precum s-a procedat, de exemplu, în Ungaria, Mathisen a spus că e prematur să se pronunţe asupra acestor aspecte, deoarece ele urmează să fie discutate cu misiunea FMI, care a sosit miercuri la Chişinău şi se va afla aici până pe 24 aprilie. Reprezentantul permanent a mai informat că FMI este dispus să susţină RM în depăşirea consecinţelor crizei financiare. După discuţiile din această săptămână ale misiunii de scurtă durată a FMI cu autorităţile, dacă acestea vor fi productive, misiunea va reveni într-o componenţă mai desfăşurată după instalarea în funcţie a noului Guvern. Având în vedere că programul de colaborare cu FMI expiră în mai, se va proceda la negocierea unui nou program de colaborare. În acest context Mathisen a arătat că RM ar putea beneficia de o finanţare mai mare din partea FMI decât cea de care a beneficiat în programul anterior, deoarece cotele de tragere a ţărilor din resursele Fondului s-au majorat în legătură cu situaţia creată în lume. Au fost diversificate şi instrumentele de finanţare. De exemplu, creditele sau o anumită sumă din acestea ar putea fi acordate ţărilor nu neapărat în conformitate cu graficul stabilit, în tranşe egale pe parcurs de mai mulţi ani, ci în momentul când ţara respectivă va anunţa că are nevoie.
NOTĂ: Potrivit ultimei revederi a prognozelor macroeconomice, FMI prevede că în RM în 2009 PIB se va reduce cu 5%, iar în 2010 creşterea va constitui 0,% faţă de 7,5% precizate anterior pentru aceşti ani în Memorandumul cu FMI şi în Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (2008 – 2011) şi o inflaţie de 4% în 2009 şi de 5% în 2010 faţă de 9,3% şi, respectiv, 7% precizate anterior. Deficitul bugetar se estimează la 10,5% din PIB în 2009 şi la 9,5% în 2010, faţă de 0,5% din PIB preconizate anterior pentru aceşti ani. Soldul negativ al balanţei comerciale se apreciază că constitui 19,5 % din PIB în 2009 şi 15,6% în 2010, faţă de 15,7şi 15,1% preconizate anterior, iar remitenţele – 1,15 mlrd. dolari în 2009 şi 1,25 mlrd. dolari în 2010, faţă de 2,4 mlrd. dolari şi 2,1 mlrd. dolari preconizate anterior.
FMI mai face prognoze pentru rezervele oficiale valutare ale BNM – 1,27 mlrd. dolari în 2009 şi 2,29 mlrd. dolari în 2010, faţă de 2,08 mlrd. în 2009 şi 2,36 mlrd. în 2010, preconizate anterior. Aceste rezerve vor acoperi 3,6 luni de import în 2009 şi 3,3 luni în 2010. Datoria externă, avându-se în vedere datoria publică şi privată, va constitui, potrivit aprecierilor FMI, 54,8% din PIB în 2009 şi 52,3% din PIB în 2010.
