În 2011, în Istanbul a început un proiect ambițios – un tunel care să treacă pe sub strâmtoarea Bosfor, unind cele două părți ale orașului – europeană și asiatică. Tunelul a fost dat în exploatare în 2016 și reprezintă practic una din cele mai esențiale piese de infrastructură nu doar pentru oraș, ci și pentru întreaga țară. Doar că, în ciuda faptului că este un obiect strategic, în timpul construcției lucrările au stopat mai bine de 4 ani. Motivul este istoria.
În timpul construcției unei stații din a tunelului, constructorii au dat de o comoară arheologică. Era vorba de un port construit la finele secolului IV de către Împăratul Teodosiu, când Istanbul era capitala Imperiului Roman de răsărit și se numea Constantinopol. Arheologii s-au mobilizat exemplar, iar timp de câțiva ani au reușit să descopere cel puțin 34 de vase bizantine datând din secolul al VII-lea și al XI-lea. Potrivit estimărilor, timp de 4 ani cât au lucrat arheologii, costul proiectului creștea cu minimum un milion de dolari pe lună.
Arheologie versus construcție
Termenul prin care un teritoriu destinat unui proiect de construcție trebuie și cel mai des este supus săpăturilor arheologice, înainte de a intervenția „artileriei grele”, se numește „descărcare de sarcină arheologică”. Potrivit legii Republicii Moldova privind protejarea patrimoniului arheologic, adoptată în anul 2010, un teren în care a fost evidențiat patrimoniu arheologic poate fi restituit activităților umane curente doar după finalizarea cercetării de specialitate sau a distrugerii acestuia din neglijență.
Procedura de descărcare de sarcină arheologică a terenului cu patrimoniu arheologic este finanțată de către beneficiarul interesat în valorificarea unui teren și este realizată de către Agenția Națională Arheologică pe bază de contract.
De exemplu, în 2020, autoritățile anunțau cu fast demararea lucrărilor de reabilitare a unui sector de drum numit „coridorul 16”, care leagă satele Pojăreni și Țîpala din raionul Ialoveni, creând efectiv un sector de ocolire a orașului Chișinău, de la drumurile R3 (Chișinău – în direcția Hîncești) cu M3 (Chișinău – în direcția Cimișlia, pe așa-numitul drum de beton) și R32 (Chișinău – în direcția Anenii-Noi și estul țării). Drumul însă trece prin preajma unor importante situri arheologice din raion, printre care situl arheologic Costești-Gîrlea, cunoscut ca „așezarea medievală Costești” – rămășițele unui oraș medieval datând din perioada hoardei de aur.
În procesul de reabilitare a drumului au fost implicați și arheologii. Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice a Republicii Moldova, spune că deocamdată în proces nu se afectează nici un sit arheologic, deoarece drumul nu va fi lărgit considerabil. Totuși, pentru că sunt prevăzute noi canale de scurgere, arheologii au trebuit să intervină și rezultatele nu au întârziat să apară.
„Captura” de până acum sunt cel puțin 10 complexe (locuri cu informație arheologică), cel mai important dintre ele fiind un cuptor de ars var de dimensiuni mari, similar cu unul descoperit în apropiere în 2016. Vornic este sigur că descoperirile nu se vor opri aici. „Suntem siguri că aici nu este doar acest cuptor de var. Când s-a construit drumul în perioada sovietică, au fost afectate și alte complexe meșteșugărești. Avem diferite vestigii, precum monede, piese de fier, bronz și și deocamdată cioburi de ceramică din diferite epoci, lucrată manual”, menționează acesta.
Totuși, contractul îi obligă să se grăbească. Acesta spune că lucrările au limită până în luna mai.
O obligație uneori ignorată
La șantierul de la Costești se lucrează în paralel. Arheologii lucrează în partea lor, iar muncitorii companiei de construcții lucrează în părțile unde nu au voie să intervină cu „artileria grea”. În perioada sovietică, în zona orașului medieval Costești, au fost făcute ample lucrări care au afectat întregul sit arheologic.
În primul rând, cursul râului Botna care șerpuia în zona șesului „a fost îndreptat”, acum el făcând o linie dreaptă în mijlocul văii, de la lacul Costești până după localitatea Zîmbreni și mai departe. În al doilea rând, a fost construit un drum de piatră, care acum, grație banilor europeni, va fi asfaltat. Sovieticii prieteneau mai puțin cu arheologia, iar în acea perioadă au fost făcute prea puține lucrări de cercetare pentru identificarea valorii istorice a acestui loc.
În prezent, arheologii lucrează permanent în acea zonă, asta deoarece ocazional, la prima lamă de tractor care intră în pământ sau prima alunecare de teren, mereu apar noi rămășițe istorice. „Noi furnizăm constructorilor informații despre locul aflării siturilor și ei lucrează în alte puncte, evitând siturile” explică Vlad Vornic.
Așa a fost de exemplu și atunci când s-a construit gazoductul „Ungheni-Chișinău”. Atunci, povestește directorul ANA, s-au făcut lucrări de excavare în calea conductei, fără a întârzia anumite lucrări.
„Nu au fost cazuri de întârziere, dar dacă sunt, acestea nu trebuie puse pe seama arheologilor. Situația prevede ca înainte de a începe procedura de lucrări, trebuie să aibă loc cercetarea arheologică preliminară. Dacă se descoperă ceva, se face și cercetarea prin intervenție”. Dar pot fi și cazuri când se descoperă întâmplător, iar atunci e important ca cei care sapă să fie responsabili și să anunțe din timp arheologii, pentru că nu o dată s-a întâmplat să fie descoperite vestigii importante care ajung chiar exponate de muzeu.
Din păcate, asta nu se întâmplă mereu. În timpul lucrărilor de reabilitare a aleii pietonale de pe bulevardul Grigore Vieru din Chișinău, vestigii ale orașului vechi au fost descoperite abia după ce a fost săpat un șanț pe o lungime de câteva sute de metri, deși se știe că zona bulevardului practic întretaie fosta vatră a orașului vechi.
Arheologii au intervenit abia după ce s-au făcut lucrările de excavare, salvând câteva vestigii istorice. Era normal și legal, potrivit lui Vornic, ca atunci când se făcea proiectul să fie cerut avizul agenției, iar lucrările de construcție să fie făcute sub supravegherea specialiștilor de la ANA și să aibă loc descărcarea arheologică.
„În Chișinău s-au distrus extrem de multe vestigii ale orașului medieval. Autoritățile publice locale sunt obligate să informeze ANA atunci când emite un certificat de urbanism. Agenția emite un aviz pozitiv doar dacă nu sunt descoperite vestigii”, a menționat Vlad Vornic. Deși agenția a făcut mai multe scrisori către toate consiliile raionale și primării pentru a atenționa că există riscul de a distruge siturile din cauza lucrărilor de excavare, nu toate autoritățile ajung să solicite acest aviz.
Sancțiuni ale legii
Codul penal al Republicii Moldova prevede pedepse pentru distrugerea și deteriorarea bunurilor din patrimoniul cultural. De exemplu, deteriorarea unui obiect din patrimoniul cultural se pedepsește cu amenzi în mărime de până la 67 de mii de lei pentru persoane fizice și 170 de mii pentru persoane juridice.
Distrugerea este pedepsită cu amenzi de până 330 de mii de lei pentru persoane fizice și 520 de mii de lei pentru persoane juridice. Codul penal mai prevede și pedepse cu închisoarea de la 1 la 3 ani pentru distrugere.
În legislația țării mai sunt prevăzute și pedepse pentru efectuarea lucrărilor neautorizate în siturile arheologice sau în zonele cu potențial arheologic, tăinuirea sau păstrarea ilegală a bunurilor arheologice mobile, comercializarea neautorizată a bunurilor arheologice mobile sau accesul neautorizat cu detectoare de metale sau cu alte aparate de teledetecție și utilizarea lor în siturile arheologice sau în zonele cu potențial arheologic.
