Connect with us

Cultură

Vezi cum a fost la primul festival cu miros de vin fiert – Gerar Fest

Publicat

pe

Sâmbătă 27 ianuarie, a fost ziua în care orice doritor a savurat din tradițiile de iarnă din toată Moldova, la primul festival al anului – Gerar Fest care s-a desfășurat la Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”. Oaspeții au fost întâmpinați de fanfara Moș Crăciunilor care emanau multă energie și dispoziție pozitivă.

Evenimentul a fost deschis de către oaspetele de onoare, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Liviu Volconovici.

„Susținem astfel de inițiative și suntem foarte mulțumiți de succesele demonstrate de către Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”. Evenimentel de acest nivel sunt foarte importante pentru întreaga industrie vitivinicolă, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea turismului în Republica Moldova”, a menționat ministrul, Liviu Volconovici în discursul de deschidere.

Peste 130 de artiști din 8 raioane ale Moldovei din sud, centru și nord, au prezentat cele mai frumoase tradiții de iarnă din țară. Pe scena evenimentului, timp de 6 ore, trupele artistice au prezentat malanca, colinde, urături, sămănături și jocuri teatralizate. Pe lângă programul de pe scenă, am avut parte de cel mai frumos alai a tradițiilor de iarnă din toată Moldova.

La „izvărăria˝ Gerar Fest vizitatorii au primit câte o cană de ceramică cu care au avut posibilitatea să deguste trei tipuri de izvar, de la Nord, Centru și Sud, și să aleagă izvarul favorit. Cel mai preferat vin cald a fost cel de la sud.

La eveniment nu au lipsit și bucate tradiționale de sărbători, caracteristice zonei de Nord, Centru și Sud a Moldovei. Printre delicii, oaspeții au avut posibilitatea să înfrupte sarmale, frigărui, cârnăciori și mici pe orice gust, plăcinte cu diferite umpluturi și gözleme, kaurma din miel, sudjuk, etc.

Pe lângă toate activitățile sub cerul senin, vizitatorii au vizitat cea mai mare colecție de vinuri din lume din beciurile Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”.

Evenimentul a culminat cu un recital excepțional de muzică populară alături de artistul popular Igor Cuciuc.

GERAR Fest este organizat de Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici” cu suportul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova.

Cultură

Cele mai de succes filme românești, la a patra ediție a ZFR Chişinău

Publicat

pe

De către

Șapte dintre cele mai de succes filme româneşti noi, realizate de regizori precum Radu Jude, Corneliu Porumboiu, Constantin Popescu, Florin Şerban, Daniel Sandu, Ana Lungu şi Hadrian Marcu și selectate la mari festivaluri internaţionale, vor putea fi văzute la Zilele Filmului Românesc (ZFR) de la Chişinău.

Cea de-a patra ediţie a celui mai important eveniment din Republica Moldova dedicat cinematografiei române va avea loc între 11 şi 14 octombrie la Cinematograful Odeon din centrul capitalei, iar intrarea la proiecţii va fi liberă. Festivalul continuă tradiția de a aduce în fața cinefililor de la Chișinău cele mai apreciate filme ale cinematografiei din România.

Festivalul va fi deschis cu „Un pas în urma serafimilor” (2017), filmul de debut extrem de așteptat al regizorului Daniel Sandu, care va fi prezent la proiecție pentru o discuție cu spectatorii. Lungmetrajul a fost în competiția Festivalului de la Sofia și a câștigat în acest an opt trofee la Premiile Gopo, inclusiv pentru cel mai bun film și cea mai bună regie.

Publicul din Republica Moldova va putea să vadă, la foarte scurt timp după premiera din România, cel mai nou film al regizorului Radu Jude, „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018). Filmul a câştigat în acest an Globul de Cristal la prestigiosul Festival de la Karlovy Vary, iar recent a fost ales propunerea România pentru o nominalizare la categoria film străin la Premiile Oscar.

Bogdan Dumitrache, Stefan Raus, Iulia Lumânare

Din selecție face parte și tulburătorul „Pororoca” (2017), al treilea lungmetraj al lui Constantin Popescu, care a fost anul trecut în competiția Festivalului de la San Sebastian, unde actorul Bogdan Dumitrache a câștigat premiul de interpretare.

De neratat este și cel mai nou film, încă nelansat în România, al regizorului Florin Șerban, „Dragoste 1. Câine” (2018), venit direct din competiția Festivalului de la Sarajevo. Actorul basarabean Valeriu Andriuță joacă rolul principal și va fi prezent la Chișinău pentru o discuție cu publicul, la gala de închidere.

Tot din competiția de la Sarajevo vine și noul film regizat de Ana Lungu, „Un prinț și jumătate” (2018), proaspăt intrat și în cinematografele din România. Al doilea debut din selecția din acest an este „Un om la locul lui” (2017), de Hadrian Marcu. Filmul a fost selectat în secțiunea Noi regizori a Festivalului de la San Sebastian și la Festivalul de la Namur, iar la Chișinău va fi a treia sa proiecție mondială, înaintea premierei de la București.

Din program face parte și documentarul „Fotbal infinit” (2018), cel mai nou film al unuia dintre cei mai importanți autori ai Noului Cinema Românesc, Corneliu Porumboiu. Filmul a avut a premiera la începul anului la prestigiosul Festival de la Berlin, în secțiunea Forum.

ZFR Chişinău este un eveniment organizat de Asociația Cineaștilor Independenți ALTERNATIVE CINEMA din Republica Moldova și casa de producție ROVA FILM din România.

Sprijinit de: Centrul Naţional al Cinematografiei din România, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, Uniunea Cineaştilor din România, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova.

Parteneri: Arhiva Națională de Film din România, Moldova Film, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP), Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, Salpan, Print Caro, Hero Pictures, DVD-Trans.

Parteneri media: TVR Moldova, 10TV, Vocea Basarabiei TV, Jurnal TV, Radio Chișinău, Radio Plai, Ziarul de Gardă, Timpul, Moldova.org, Deschide.md, Diez, Zugo, Odoraș.md, Locals.

Citește mai departe

Cultură

Curiozități și ciudățenii din cultura și tradiția fotografică din secolul XIX

Publicat

pe

De către

Odată cu apariția dagherotipiei și a fotografiei în sec. XIX, au apărut și niște obiceiuri – pe atunci mai mult decât acceptate, dar care azi par cel puțin ciudate. Vorbim despre faptul că, acum câteva secole, fotografierea oamenilor decedați era o practică obișnuită.

La început, serviciile fotografilor erau scumpe și mulți dintre cei cu venituri mai modeste nu-și permiteau o fotografie pe parcursul vieții. Însă atunci când cineva din familie se stingea din viață, foloseau acest prilej pentru a face o fotografie în amintirea celui decedat. Totodată, alături de răposat se fotografiau toți, ca să nu mai cheltuie banii pentru alte fotografii.

Aceste fotografii reprezentau niște suvenire sentimentale în amintirea răposatului. Cele mai populare fotografii erau cele ale copiilor decedați și ale nou-născuților, deoarece rata mortalității infantile în vremurile epocii victoriene era destul de înaltă (n.red.: epoca domniei reginei Victoria ale Marii Britanii, 1837-1901). Aceste imagini erau uneori singura amintire pentru membrii familiei. Unde mai pui că era destul de greu să ții copiii vii în fața dagherotipului, care făcea fotografia destul de încet

Enlarge

0_e6089_646ba88b_L
dagherotip cu copii

Apogeul popularității fotografierii defuncților a fost atins la sfârșitul secolului XIX, apoi interesul s-a diminuat, fiind înlocuit cu popularitatea fotografiilor instante. Cu toate acestea, și în secolul XX se putea întâlni această tradiție. Fotografia post-mortem arăta fața răposatului în prim-plan sau corpul în întregime, uneori apărea și în sicriu. De obicei însă, răposatul era fotografiat în așa fel, încât să se creeze iluzia unui somn adânc sau în poza nestingherită a unui om viu.

Enlarge

0_6db0e_30f53ee9_L
Poză de familie alături de răposat

Copiii erau așezați în cărucior, pe scăunele sau pe canapea, înconjurați de jucăriile preferate. O altă tradiție era să se fotografieze toată familia sau rudele apropiate. Aceste fotografii erau făcute atât în casa celui decedat, cât și în atelierul fotografului.
În pozele mai târzii, cei decedați erau deseori fotografiați în sicrie, având alături toată familia, rudele și prietenii care participau la înmormântare. Tradiția de a face asemenea poze se mai păstrează și astăzi în unele țări din Europa de Est și în țările catolice ale Americii Latine.

Pentru fixarea persoanelor decedate, în atelierele de fotografie erau diferite stative și accesorii.

Citește mai departe

Cultură

Revista presei străine / Kenya a legalizat filmele despre LGBT, în Iran au fost omorâți 24 civili, iar Theresa May pune ultimatumuri

Publicat

pe

De către

1.

Un judecător kenyan a suspendat temporar (pe perioada unei săptămâni) interdicția din statul său privind producția filmelor ce „promovează relațiile homosexuale”. Acest lucru s-a întâmplat în favoarea unui film care descrie o relație dintre două lesbiene. Astfel, judecătorul a făcut pelicula eligibilă pentru a fi înscrisă în competiția pentru premiile Oscar pentru producții străine, bucurând producătorii de film, dar mascând în acest fel cenzura din Kenya, transmite Reuters.

Filmul este întitulat „Rafiki” (din Swahili- „Prietene”) și descrie relația dintre două tinere femei, care locuiesc în același cartier din Nairobi. Timp de o săptămână, filmul va putea fi vizionat doar de maturii doritori.

Fragment din filmul „Rafiki” (sursa foto: Reuters)

2.

Cel puțin 24 persoane au fost ucise și peste 50 de persoane sunt rănite după ce bărbați înarmați neidentificați au deschis astăzi focul în timpul unei parade militare din orașul iranian Ahvaz, transmite AFP. Autoritățile iraniene transmit că una dintre victime a fost un jurnalist, iar altele opt au fost militari.

Cei patru atacatori au declanșat actul de terorism, la ora 9 locală, în cadrul unei parade militare organizate pentru a comemora ănceputul conflictului devastator dintre Iran și Irak din perioada 1980-1988.

(sursa foto: AFP)

3.

Theresa May a avertizat că negocierile cu referire la Brexit se află într-un impas și că nu va exista niciun progres înainte ca UE să-și trateze serios propunerile. Ea a acuzat liderii UE că au arătat Regatului Unit o lipsă de respect după ce i-ar fi respins planul fără vreo alternativă sau explicație.

Dacă 29 martie 2019, ziua când a fost stabilită ieșire Regatului Unit din UE, este tot mai aproape, la ce vor duce aceste tentative eșuate de a ajunge la o înțelegere și ce se mai poate întâmpla în procesul Brexit, se întreabă BBC.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com