Connect with us

Social

Un pod care leagă satul Hîrbovăț de Proteagailovca a fost reparat cu sprijinul UE

Publicat

pe

Un pod modern, construit din fonduri europene, a pus capăt problemelor cu care se confruntau de ani buni locuitorii satelor Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, și Proteagailovca, o suburbie a orașului Bender. Podul care lega cele două localități risca să se prăbușească de la o zi la alta, iar oamenii își puneau viața în pericol ori de câte ori îl traversau.

Construcția nu fusese reparată în totalitate niciodată în ultimii patruzeci de ani. Provocările începeau odată cu ploile de toamnă, iar noroiul era la ordinea zilei luni în șir pentru cei peste 5 mii de locuitori ai satului Hîrbovăț. Apa inunda drumul când venea o ploaie mai mare, iar burlanele imense din care era construit ajunse să fie înfundate în pământ, formând o groapă imensă. Cel mai greu le venea copiilor care mergeau zilnic pe aici în drum spre școală.

Așa vechi și avariat cum era, podul era un punct de legătură directă dintre cele două sate, dar și singura cale de acces pentru mașinile de mare tonaj care transportă, la Chișinău, producția de la fabrica avicolă din Hîrbovăț, unde muncesc sute de oameni de pe ambele maluri.

„Nu ne mai despărțeam de cizmele de cauciuc”

Vladimir Calmâc locuiește chiar în preajma podului și povestește că până la reconstrucția acestuia fiecare ploaie era o adevărată problemă pentru oamenii care au casele în zonă. „Chiar vizavi de poarta mea era o groapă enormă în asfalt. Când treceau mașinile de mare tonaj cădea tencuiala de pe pereți. Cum începeau ploile, oamenii treceau la cizmele de cauciuc. În fiecare dimineață găseam după poartă câteva perechi de cizme străine, pline de noroi. Dimineața, sătenii care plecau la oraș le lăsau la noi în curte, iar seara le luau ca să poată ajunge acasă”, povestește bărbatul.

Maria Calmâc, o altă locuitoare a satului, spune că de când a fost renovat podul își vizitează mult mai des rudele care locuiesc în cealaltă parte a satului. „Mașinile, porțile și gardurile erau pline de noroi. După ploi, era tare greu de ajuns la rude. Acum, de când avem pod nou, e mult mai ușor”, spune femeia.

Le venea greu să se deplaseze și oamenilor din Proteagailovca, care veneau sâmbăta și duminica la târgul de la Hîrbovăț ori la rudele care locuiesc aici.

„Riscam să stopăm circulația de la o zi la alta, iar legătura dintre sate ar fi dispărut cu totul. Mulți oameni de la noi au rude și prieteni în Proteagailovca. Dacă închideam podul, locuitorii satului Proteagailovca, care lucrează la noi în sat, ar fi pierdut mult mai mult timp și bani ca să ajungă la serviciu pe drumuri adiacente”, afirmă Ion Ghețan, primarul satului Hîrbovăț.

Problema a fost rezolvată cu ajutorul Uniunii Europene

Pentru că problema se agrava cu fiecare zi, primăria a identificat încă în anul 2011 resurse pentru elaborarea proiectului tehnic de reconstrucție a podului, iar în anii următori a apelat la mai multe fonduri naționale și internaționale pentru a găsi bani ca să realizeze proiectul.

Soluția a venit din partea Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD. Datorită finanțării oferite de UE în valoare de peste 2,9 mln. de lei, podul a fost reconstruit din temelie, iar o porțiune de drum adiacent, cu lungimea totală de 500 de metri, reparată capital.

Lucrările de reconstrucție au început în anul 2016 și s-au finalizat în decurs de câteva luni. Acum locuitorii din Hîrbovăț nu mai sunt nevoiți să înfrunte noroiul, în zonă nu mai există risc permanent de accidente rutiere, iar cele două sate au un punct de legătură sigur.

„După renovarea podului, am reușit să organizăm câteva activități comune cu colegii „din stânga Nistrului”. Profesorii din localitatea vecină au fost la noi pentru schimb de experiență”, spune Ion Ghețan.

Măsurile de sporire a încrederii între cele două sate sunt prevăzute într-un plan de acțiuni pe termen lung. Una dintre acestea se va desfășura în lunile următoare, când locuitorii satului Hîrbovăț, împreună cu cei din Proteagailovca, planifică să sădească o fâșie de copaci pe terenul aferent podului.

Podul de la Hîrbovăț este unul dintre cele peste 80 de obiecte de infrastructură renovate prin intermediul Programului finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD Moldova.

Programul contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru prin implicarea liderilor locali, reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și îmbunătățirii infrastructurii sociale.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

O tânără din Moldova la 22 de ani are deja 3 copii: „Mi-au spus să mă protejez, dar nu mi-au explicat cum”

Publicat

pe

De către

Maria* a născut primul său copil la vârsta de 16 ani, când majoritatea colegilor săi absolveau gimnaziul. Acum, la 22 de ani, ea are deja trei fetițe și trompele uterine legate – o formă de contracepție permanentă. UNFPA Moldova povestește astăzi istoria ei, de Ziua Mondială a Contracepției.

„Cei care mă văd pentru prima dată nu cred că am trei copii. Au impresia că sunt surorile mele mai mici”. Cu părul prins în codiță și îmbrăcată în pantaloni scurți, ar putea fi ușor confundată cu o elevă din clasa a șaptea, doar că demult nu mai merge la școală.

Pe Victor*, cel care avea să-i devină soț, l-a cunoscut pe când avea 15 ani. A rămas însărcinată la puțin timp după aceea. Pe atunci, nu știa aproape nimic despre metodele de contracepție și nici despre riscurile unei sarcini timpurii.

„Cu mama, nu am discutat niciodată așa ceva. Îmi era rușine. Nici la școală nu am avut educație sexuală. Profesoara de biologie se incomoda să vorbească, așa că am trecut peste asta”, își amintește tânăra.

Fetele care rămân însărcinate și nasc la o vârstă fragedă sunt extrem de vulnerabile. Multe dintre ele renunță la studii și se ciocnesc de sărăcie. La fel, ele sunt mai predispuse riscurilor de sănătate. La nivel global, complicațiile din cauza sarcinilor și nașterilor timpurii reprezintă principala cauză de deces în adolescență.

Maria, într-adevăr, a abandonat școala, chiar dacă îi plăcea să învețe și era printre elevii buni din clasă. Ea a avut și grave probleme de sănătate.

„Mi-au spus să mă protejez, dar nu mi-au explicat cum”

Prima fetiță a cuplului, Eugenia*, a venit pe lume acum cinci ani. Pentru că a născut prin cezariană, medicii au sfătuit-o să aștepte cel puțin trei-patru ani până la următorul copil. „Mi-au spus să mă protejez, pentru că nu am voie să nasc, dar nimeni nu mi-a explicat cum anume”.

Își amintește că, imediat după naștere, i-a fost administrat un preparat injectabil, o metodă de contracepție care durează trei luni. Atunci când a trebuit să meargă la medic pentru o nouă doză, și ea, și soțul au renunțat, iar bani pentru alte anticoncepționale nu aveau. Așa că, la scurt timp, a rămas însărcinată din nou și curând s-a născut Ana*. Peste încă un an și jumătate, a venit pe lume Galina*. Toate nașterile au fost prin cezariană, lăsând-o din ce în ce mai slăbită.

“Am ajuns să cântăresc 48 de kilograme. Am slăbit foarte mult după fiecare naștere. La a treia sarcină, medicii erau foarte alarmați și se temeau că voi muri. Mi-au propus să renunț, dar nu am fost de acord. Le-am spus că voi naște copilul cu riscul propriei vieți”, spune Maria.

Astfel, după a treia naștere și o lungă discuție cu doctorii, Maria a decis să aleagă sterilizarea feminină, care constă în legarea trompelor uterine, o formă de contracepție permanentă. Acum, nu mai trebuie să se gândească la sarcini nedorite, deși problemele ei nu se încheie aici.

La limita sărăciei

Familia se descurcă greu, pentru că soțul are un salariu mic, care abia de le ajunge pentru mâncare și scutece de unică folosință, de aceea în casa lor nu vezi nici jucării, nici cărți pentru copii.

Ziua Mariei se împarte între cele trei fetițe și treburile casnice – hrănește copiii, cară apă de la fântână, spală rufe, gătește și face curățenie.

Cât mama e ocupată cu treburile casnice, Eugenia, de 5 ani, are grijă de surorile mai mici. Deși ar fi trebuit să frecventeze grădinița, ea stă acasă și nu cunoaște nici lucrurile elementare, cum ar fi culorile sau zilele săptămânii.

„Eugenia îmi spune des că vrea să meargă și ea, cu ceilalți copii, la grădiniță, dar nu o pot da acum. Nu avem hăinuțe și nici nu ne permitem să cumpărăm. Poate va merge, dar mai târziu”, zâmbește trist femeia.

Dreptul la planificare familială

Istoria Mariei nu este unică în Moldova. Anual, în țara noastră, circa 2,500 de fete adolescente devin mame. În același timp, 17% dintre femeile de vârstă reproductivă (15-49 de ani) nu dispun de mijloace de contracepție, chiar dacă nu planifică o sarcină.

Cea mai mare nevoie nesatisfăcută de mijloace de contracepție predomină în rândul femeilor tinere, a celor sărace și din mediul rural, arată datele Centrului de Cercetări Demografice.

„Fiecare persoană și fiecare cuplu are dreptul să decidă liber asupra numărului de copii pe care și-i dorește, a intervalului dintre sarcini şi a momentului când să-și planifice sarcina, la fel și dacă vrea să aibă copii. Acesta este un drept fundamental al omului. Prin urmare, fiecare persoană trebuie să aibă acces la informare, consiliere și servicii de planificare familială de calitate, inclusiv la mijloace moderne de contracepție, pentru a-și putea exercita acest drept”, spune Rita Columbia, Reprezentanta UNFPA în Moldova.

În 2018, în Republica Moldova a fost adoptat un Program Naţional privind Drepturile şi Sănătatea Sexuală şi Reproductivă, care este unic în regiune. Programul, elaborat cu asistența Fondului ONU pentru Populație și Organizației Mondiale a Sănătății, va extinde accesul la aceste servicii în mod echitabil pentru toate persoanele, indiferent de vârstă, etnie, mediu de reședință, statut social sau starea de sănătate.

Totodată, va fi îmbunătățit mecanismul de estimare a necesităților de mijloace moderne de contracepție, precum și procurarea și distribuirea gratuită a acestora către grupurile vulnerabile.

Până atunci, Maria, la fel ca și alte tinere în situația ei, este conștientă că nașterile timpurii i-au furat șansa să termine școala și să obțină o meserie. Chiar și așa, ea speră să-și găsească un loc de muncă atunci când copiii vor mai crește. Se visează vânzătoare la unul din magazinele din centrul raional. Primii bani pe care i-ar câștiga i-ar cheltui tot pe copii: „Mie nu-mi trebuie nimic. Vreau ca lor să le fie bine”.

Foto: UNFPA Moldova

Citește mai departe

Social

ANSA a dispus retragerea din comerț a sute de kilograme de legume

Publicat

pe

De către

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a retras din comerț 220 kilograme de ardei, 180 kilograme de roșii și 80 kilograme de castraveți care nu corespund cerințelor minime de calitate. De asemenea, agenții economici respectivi s-au ales cu procese verbale de contravenție.

Astfel, urmare  a plângerilor parvenite prin linia fierbinte de la consumatori cu privire la calitatea proastă și lipsa informației pentru cumpărătorii de fructe și legume, inspectorii ANSA au efectuat controale inopinate în unitățile de comerț din municipiul Chișinău în zilele de 24 – 26 septembrie.

În urma controalelor aceștia au depistat că pe unele loturi lipsește informația necesară pentru consumatori despre originea produsului, calitatea, calibrul, categoria, anul recoltei și informația cu privire la tratarea suplimentară a fructelor și legumelor.

De asemenea, nu putea fi urmărită trasabilitatea lor. În depozit fructele și legumele erau neetichetate, iar legumele neconforme erau plasate spre comercializare.

Totodată, Agenția atrage atenția că va monitoriza în continuare respectarea cerințelor de calitate, comercializare și etichetare a fructelor și legumelor proaspete plasate pe piață.

Citește mai departe

Social

Desfacerea căsătoriei ar putea fi făcută la notar

Publicat

pe

De către

Desfacerea căsătoriei, prin acordul soţilor, ar putea fi făcută la notar. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat, în ședința de astăzi, proiectul noii legi privind procedura notarială.

Potrivit proiectului, cererea de desfacere a căsătoriei prin acordul soţilor poate fi depusă la orice notar în baza acordului comun al soţilor şi în prezenţa acestora. Cererea de desfacere a căsătoriei se va întocmi în scris, după modelul aprobat de Ministerul Justiţiei.

Aceasta, potrivit noilor reglementări, trebuie să vizeze, după caz, modul de participare a părinţilor la educaţia, întreţinerea copiilor minori comuni, stabilirea domiciliului acestora, plata pensiei de întreţinere a soţului sau partajul averii comune dobândite în perioada căsătoriei.

La momentul înregistrării cererii, notarul va acorda soţilor, potrivit prevederilor Codului familiei, un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de desfacere a căsătoriei.

Termenul pentru retragerea cererii de desfacere a căsătoriei va putea fi prelungit cu maximum 30 de zile. La expirarea termenului, notarul va emite încheierea de desfacere a căsătoriei prin acordul părţilor și, în termen de trei zile, o va transmite organului de stare civilă teritorial, pentru efectuarea înregistrării actului de stare civilă.

Totodată, proiectul prevede situațiiile în care notarul ar putea respinge cererea de desfacere a căsătoriei.

Astfel, notarul emite o încheiere de respingere a cererii dacă unul dintre soţi nu îşi poate exprima consimţămîntul liber şi neviciat, cererea nu este semnată de ambii soţi, aceștia refuză să dea declaraţiile prevăzute de lege sau nu prezintă toate actele necesare, soţii se împacă şi îşi retrag cererea.

În cazul respingerii cererii de desfacere a căsătoriei, notarul emite o încheiere în acest sens.

Proiectul urmează a fi dezbătut și votat în ședința plenară.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com