Trei nave sub pavilionul Republicii Moldova au fost folosite de contrabandiștii de ființe umane// Anticorupţie

Trei nave sub pavilionul Republicii Moldova au fost folosite de contrabandiștii de ființe umane pentru a transporta peste 2.000 de refugiați din Orient în Uniunea Europeană (UE). Pe acte proprietarii corăbiilor sunt companii înregistrate în paradisurile fiscale din Belize, Panama și Insulele Marshall.

Două nave moldovenești și-au schimbat stăpânii în ajunul curselor ilegale cu migranţi, se arată într-o investigaţie publicată vineri, 30 septembrie, de Anticoruptie.md.

16 octombrie 2014, coasta insulei Sicilia. Nava TISS înregistrată în Republica Moldova, cu 317 de migranţi sirieni şi afganezi „la bord”, plutea în voia vântului și a valurilor. Căpitanul şi echipajul au abandonat vasul, lăsând în izbelişte pasagerii. Oamenii au dat între 4.500 și 6.000 de dolari pentru un „bilet” în UE. Călătoreau în condiţii inumane: înghesuiţi pe un vas de 60 de metri destinat pentru transportarea mărfurilor. În loc să ajungă în Italia, s-au pomenit neajutoraţi în largul Mării Mediterane….

Migranţii au reuşit să trimită un apel la ajutor, fiind salvaţi de Paza de Coastă italiană. Militarii au găsit la bordul navei moldoveneşti 230 de bărbaţi, 37 de femei şi 50 de minori. Refugiaţii au scăpat cu viaţă. Puteau însă să aibă soarta altor peste 10.000 de migranţi care, în drum spre UE, au murit înecaţi în apele Mării Mediterane în anii 2014-2016.

Înregistrare facilă în Moldova

Cum au ajuns navele moldovenești să fie folosite de traficanţii de carne vie? În 2007 Guvernul a adoptat o hotărâre cu privire la aprobarea Regulilor de înregistrare a navelor maritime în Republica Moldova. Instituţia Publică „Căpitănia portului Giurgiuleşti” – organul de stat de înregistrare a navelor maritime – a dat imediat startul procesului de înregistrare a unităţilor plutitoare maritime.

Republica Moldova a stablit reguli facile: taxe mici pentru înregistrare, reînnoire a înregistrării sau radiere şi perioada scurta de perfectare a documentelor. Un alt atu – Republica Moldova nu impune restricţii de vârstă la înregistrarea navelor. În scurt timp, „drapelul” Republicii Moldova a devenit foarte popular în rândul afaceriştilor. La 17 august în Registrul de Stat al Navelor al Republicii Moldova erau înregistrate 315 unităţi plutitoare, 109 fiind nave maritime.

Proprietarii navelor TISS, MERKUR 1 şi BLUE SKY M au profitat de condiţiile simple de înregistrare. Ulterior, ei au folosit vasele în activități ilegale.

TISS (construită în 1980) a fost înregistrată în Registrul de Stat al Navelor la 12 iulie 2013. Pe atunci proprietar era compania off-shore Rostel Alliance Ltd (Insulele Marshall). Un an mai târziu, nava a fost inspectată în orașul Bartin (Turcia), iar căpitanul a declarat că managerul vasului e firma Poando Trade & Logistic LLC cu sediul în Istanbul. TISS şi-a schimbat stăpânul la 1 septembrie 2014, cu puţin timp înainte de a fi folosită în schema de trafic de persoane. Noul proprietar – Dockway Enterprises Inc. (Pamana), o firmă la fel de obscură. Apropo, compania a fost înființată pe 4 iulie 2014, în ajunul tranzacţiei de vânzare-cumpărare.

MERKUR 1 (construită în 1974) a arborat drapelul Republicii Moldova la 24 iulie 2013, după ce anterior plutise sub pavilion panamez. La momentul înregistrării proprietarul corăbiei era firma offshore Mangue Shipholding Inc din Insulele Marshall. Căpitănia portului Giurgiuleşti ne-a informat că nava maritimă nu şi-a schimbat niciodată stăpânul. Potrivit organizaţiei franceze „Robin des Bois”, în 2014 MERKUR 1 a fost reținută în portul din Alexandria (Egipt). Pe acte manager al vasului era compania Mediterranean Line Inc, înregistrată în paradisul fiscal din Delaware (SUA).

BLUE SKY M (construită în 1976) fost înregistrată la 30 martie 2009 (proprietar: Eastsun Maritime Inc din Insulele Marshall). În iulie 2011, nava a fost vândută, noul proprietar fiind la fel o firmă de pe Insulele Marshall – Fairway Navigation Ltd. La 8 decembrie 2014, în ajunul cursei ilegale cu migranţi din Siria, nava şi-a schimbat proprietarul – Junos International Inc., o companie din Belize, fondată trei săptămâni mai devreme.

Soarta navelor

Căpitănia portului Giurgiuleşti ne-a informat că TISS a pierdut dreptul de a naviga sub pavilionul Republicii Moldova la 13 decembrie 2014, adică la două luni de la scandalul internaţional cu trafic de persoane. Instituţia a radiat forţat corabia din Registrul de Stat al Navelor.

Căpitănia ne-a comunicat că „MERKUR 1 a fost radiată la cererea armatorului la data de 9 decembrie 2014”. Adică, la 20 decembrie, atunci când a transportat ilegal 800 de migranţi, vasul nu mai avea pavilion moldovenesc. Datele oferite de Căpitănie nu coincid cu cele de pe site-urile de specialitate, unde este indicat că MERKUR 1 e navă moldovenească.

Datele prezentate inițial de Căpitănia portului Giurgiuleşti despre soarta navei BLUE SKY M erau confuze. Instituţia afirma că „înregistrarea navei a fost suspendată din anul 2014”, fără a oferi alte detalii. În realitate, cargoul a fost în centrul unui scandal internaţional la 30 decembrie 2014. Trei zile mai târziu Serviciul de presă al Ministerului de Externe a declarat presei că autorităţile vor retrage pavilionul moldovenesc cargobotului BLUE SKY M. Prin urmare, în ianuarie 2015 nava purta încă drapelul Republicii Moldova.

De ce în ultimii şase ani „drapelul” moldovenesc a fost deseori folosit de afaceriști din străinătate şi din ce cauză Republica Moldova este inclusă în „lista neagră” a Memorandumului de la Paris citiţi în continure în investigaţia publicată pe Anticoruptie.md.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.