Sfantul Nicolae, cel care pune dulciuri in ghetutele copiilor

Pe 6 decembrie, in fiecare an, crestinii ortodocsi si catolici il sarbatoresc pe Sfantul Nicolae. Nascut in veacul al treilea in cetatea-port Patara din Asia Mica, pe timpul cand crestinii erau inca prigoniti pentru credinta lor, Nicolae s-a aratat de mic copil sarguincios in trairea invataturilor lui Hristos. Inca de la acea varsta a dat dovada de mila nemarginita fata de toti semenii sai.
Intr-o duminica, pe cand se intorcea acasa de la biserica impreuna cu parintii sai, a intalnit o multime de copii sarmani care se rugau de un negustor sa le dea cateva bomboane. Refuzul negustorului l-a determinat pe tatal sau sa le cumpere micutilor o punga de dulciuri care s-a dovedit insa neindestulatoare fata de numarul lor. Plansul sarmanilor care nu primisera nimic l-a intristat atat de tare pe Nicolae incat, ajuns acasa, a stat in genunchi rugandu-se intreaga dupa-amiaza in fata icoanei Mantuitorului. A doua zi dimineata, intreaga comunitate din Patara era uimita de minunea intamplata: in toate casele, copiii au gasit dulciuri si felii de cozonac in incaltamintea lor. De aici vine obiceiul pastrat si de copiii de astazi care in seara premergatoare sarbatorii isi pregatesc ghetutele pentru a primi in ele bomboane, ciocolata si alte dulceturi de la Sfantul Nicolae.
Ajuns preot de tanar si apoi episcop, Nicolae a savarsit multe minuni. La moartea parintilor sai i-a ramas mostenire o mare avere pe care el a impartit-o saracilor fara a pastra nimic. A fost inchis in temnita pentru credinta sa, de unde a scapat odata cu edictul imparatului Constantin din anul 313 care a dat libertatea de manifestare a crestinilor.
Nicolae, “marele placut al lui Dumnezeu” – cum il numeste Patericul, a murit la o varsta foarte inaintata, dar trupul nu i-a fost niciodata ingropat datorita minunilor pe care le savarseau ramasitele sale pamantesti.
Inca din 1600, o parte din mana dreapta a Sfantului Nicolae se afla la biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti. // DECA-Press