Cazurile privind abuzurile comise de anumite structuri ruse la adresa oficialilor moldoveni și legăturile cu așa-numitul„Laundromat”, afacere prin care au fost „spălate” zeci de miliarde de dolari, inclusiv prin Republica Moldova, după cum se bănuiește sub conducerea lui Veaceslav Platon, a atras atenția și prestigioasei Agenții internaționale de presă Reuters, care a realizat o investigație la acest subiect.
Investigația începe cu reproducerea cazului procurorului general-adjunct Iurie Garaba, care acum două luni, în timp ce se afla într-o vizită oficială la Moscova, unde participa în calitate de șef al delegației moldovenești la un eveniment public, a fost oprit fără motiv de paza Aeroportului, în ciuda calității sale.
„Unii oficiali moldoveni spun că incidentul face parte dintr-o campanie a structurilor de securitate ale Rusiei de a umili oficiali din fostul stat sovietic atunci când călătoresc sau tranzitează Rusia”, notează Reuters.
Scopul principal, după cum a declarat pentru Reuters procurorul general Eduard Harunjen, este să deraieze o investigație moldovenească în privința unei operațiuni de spălare a banilor din Rusia prin sistemul bancar moldovenesc, în valoare de 22,3 miliarde de dolari, între anii 2011-2014.
Conform schemei, companii fictive rusești luau credite fictive de la companii off-shore cu sediul în Marea Britanie. Tranzacțiile au fost garantate de către cetățeni moldoveni, o mutare care avea drept scop să le permită judecătorilor moldoveni complici în schemă să dispună ca împrumuturile false să fie plătite, asigurându-se astfel transferul de bani din Rusia, potrivit procurorilor moldoveni care investighează cauza, citați de Reuters.
De asemenea, Reuters vorbește, citând oficiali, despre implicarea lui Veaceslav Platon în această schemă, alături de persoane din FSB-ul rusesc. Reuters a încercat să obțină reacții din partea FSB, procuraturii ruse, Ministerului de Interne, dar fără rezultat.
Agenția menționează că Rusia efectuează de mai mult timp presiuni asupra Moldovei, odată cu apropierea acesteia de UE, la fel ca în cazul Georgiei și Ucrainei. ”Ca și în Ucraina și Georgia, intenția Chișinăului dea crea legături mai strânse cu UE a întâmpinat o rezistență puternică din partea Moscovei. Moldova a semnat un pact politic și comercial cu UE în 2014, fapt care a determinat Rusia să interzică produsele moldovenești”, comentează agenția.
Aceste lucruri se întâmplă și în momentul în care în calitate de președinte a fost ales Igor Dodon, care încearcă să întoarcă țara de pe orbita pro-europeană și s-o readucă sub influența Moscovei, în opoziție față de guvernul fervent pro-occidental al țării.
Autoritățile de la Chișinău au reacționat la comportamentul față de oficiali „după luni întregi de așteptare ca Rusia să își schimbe comportamentul sau pentru ca Dodon să intervină”, notează Reuters.
Agenția face referire la nota oficială transmisă de premier și șeful Legislativului, autorităților ruse.
„Toate aceste abuzuri, hărțuirea oficialilor moldoveni la intrarea în Federația Rusă și punerea lor sub monitorizare internațională, au luat amploare odată cu avansarea de către anchetatorii moldoveni în investigațiile privind spălarea a 22 de miliarde de dolari”, citează Reuters din nota transmisă de autorități.
Președintele Parlamentului și Primul Ministru au menționat că din datele analizate până acum reiese că natura problemei semnalate nu ar fi una politică, aceste abuzuri fiind inițiate la indicația unuia dintre serviciile speciale rusești. Dar Reuters sugerează că ar fi vorba de FSB.
Reutrs menționează că aproximativ 25 de oficaili moldoveni au fost supuși unor asemenea abuzuri, dar un reprezentant al Ministerului de Interne a fost nevoit să îndure de 35 de ori asemenea proceduri.
Plângerile de hărțuire vin după ce procurorii moldoveni au inițiat dosare penale împotriva a 14 judecători și 10 directori de bănci, înalți funcționari ai Băncii centrale și patru executorii judecătorești, în cadrul anchetei de spălare a banilor.
Reuters menționează că și autoritățile ruse spun că investighează această schemă, dar avocații cu care au discutat reprezentanții agenției sugerează că în timp ce unele structuri investighează aceste cauze, altele se opun, deoarece au alte interese. Iar această este o practică uzuală în Rusia.
Republica Moldova declară că a trimis solicitări repetate în Rusia, în ultimii șase ani, pentru a primi ajutor să ajungă la cei care au stat în spatele acestei scheme numită de presa locală ca „spălătoria rusească”, prin care se presupune că au fost transferați bani de la mai mult de 100 de companii rusești și 21 de instituții financiare din Rusia. Însă în nota transmisă de premier și președintele Parlamentului este transmisă îngrijorarea față e lipsa totală de cooperare a instituțiilor de drept din Federația Rusă cu anchetatorii moldoveni în acest caz, mai notează Reuters.
