Milițienii transnistreni fac incursiuni în mod sistematic pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale de la Chișinău, de unde sechestrează persoane pe care le duc cu forța în regiunea separatistă, se arată într-o investigaţie RISE Moldova dată publicităţii astăzi.

De la oameni simpli la foști funcționari în administrația locală, victimele sunt de multe ori torturate pentru a recunoaște anumite infracțiuni.

Unele operațiuni de răpire au fost desfășurate cu suportul operativ al organelor de forță ale Republicii Moldova. Oficial, colaborarea cu organele neconstituționale din regiunea transnistreană este interzisă.

Răpit sub nasul Chișinăului

În seara zilei de 15 februarie 2017, Iurii Ghervaziuc, fostul șef al vamei din autroproclamata republică nistreană, conducea pe traseul Odesa-Chișinău. Venea din Ucraina și se grăbea să ajungă în capitala Republicii Moldova. Din spusele soției, a doua zi dimineaţa Ghervaziuc urma să meargă la consulatul rus să-și ridice noul pașaport de cetățean al Federației Ruse.

Potrivit avocaților, la o bucată de drum, între orașele Căușeni și Anenii Noi, acesta a fost tras pe dreapta de doi agenți ai Inspectoratului Național de Patrulare (INP). Unul dintre ei s-a apropiat și a cerut să-i prezinte actele. Între timp, dintr-un Nissan parcat în apropiere au ieșit câteva persoane mascate. Rudele susțin că Ghervaziuc a fost scos cu forța din mașină, bătut și aruncat în portbagaj. Nu înainte de a-i lipi gura cu scotch și a-i pune un sac pe cap. Două ore mai târziu, Ghervaziuc se afla deja în incinta Comitetului de Anchetă din Tiraspol. Acuzația – evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.

Potrivit rudelor și avocatului fostului oficial transnistrean, Ghervaziuc a fost internat în spital a doua zi de la reținere. Ulterior medicii erau să constate că acesta avea trei coaste fracturate, vânătăi pe față, cap, piept și talie.

Fostul oficial transnistrean deține și cetățenia Republicii Moldova, iar modul în care acesta a fost reținut și dus la Tiraspol este calificat de legislația penală drept „răpirea unei persoane” și „privaţiune ilegală de libertate”. Infracțiuni care, dacă sunt săvârșite de două sau mai multe persoane, se pedepsește cu cel puțin 6 și, respectiv, 3 ani de pușcărie.

Inspector de sector – intermediar de „întâlniri”

Noiembrie 2011. Ion Macari din satul Lipceni, raionul Rezina, este luat din curtea primăriei de milițienii transnistreni și transportat în or. Camenca, unde i se înaintează acuzația de furt.

În dreapta Nistrului, Procuratura Rezina îl învinuiește pe Vasile Bacila – inspector de sector din Lipceni – de complicitate la răpire și depășirea atribuțiilor de serviciu. Omul legii își recunoaște fapta, declarând că a intermediat întâlnirea miliţienilor din Camenca cu Ion Macari la indicaţia superiorilor de la raion, informație negată categoric de șefi. Mai mult, Bacila afirma că nu a ştiut nimic despre intenţia transnistrenilor, aceștia asigurându-l că urmau doar să discute cu Macari.

Astfel, după ce constată că drepturile constituţionale ale lui Ion Macari au fost încălcate, procurorul Igor Negreanu îl scoate pe polițistul de sector de sub urmărire penală și clasează cazul. Motivul – nu a fost posibilă stabilirea persoanelor implicate în răpirea lui Macari şi nu au fost găsite probe care ar demonstra implicarea intenționată a lui Vasile Bacila.

Totodată, procurorul se arată îngrijorat de fenomenul colaborării dintre organele constituționale de drept cu cele nerecunoscute din stânga Nistrului.

Faptele stabilite de către procuror în legătură cu implicarea colaboratorilor de poliție în cazul cercetat pot fi calificate drept încălcări ce urmează a face obiectul unei sesizări adresate conducerii Comisariatului de Poliție Rezina și Ministerului Afacerilor Interne, în vederea neadmiterii pentru viitor a acestora”, se menționează în ordonanța privind încetarea urmăririi penale pe cazul răpirii lui Ion Macari.

Contactat telefonic, Macari a refuzat să discute cu noi referitor la răpirea sa din 2011.

Textul integral al investigaţiei poate fi citit AICI.